204 ani de la inaugurarea primei clădiri de teatru din Cluj, prima din Transilvania, a fost deschisă 85 de ani, azi nu mai e

O clădire care acum nu mai există a fost gazda primelor reprezentații instituționale de teatru din Cluj; a fost inaugurată în urmă cu exact 204 ani. La 12 martie 1821, în Cluj, a fost inaugurată prima clădire de teatru permanent din oraș, cunoscută sub numele de Teatrul de pe Ulița Lupilor (Farkas utcai színház). Construcția a început în 1803, după planurile arhitectului Antal Schütz, în stil baroc târziu, și a fost finalizată în 1821.

Era 11 martie 1821 iar într-o clădire de pe ”ulița lupilor” se inaugura prima clădire de teatru a Clujului, la aproape 30 de ani de la primele reprezentații de teatru din oraș. O trupă de teatru permanentă exista la Cluj deja din 1792, dar a avut un sediu doar după 29 de ani – da ra funcționat, o dată deschisă, timp de 85 de ani, până la deschiderea actualei clădiri a Teatrului din piața Ștefan cel Mare.

La 17 decembrie 1792, datorită pasiunii pentru teatru a contesei Rhédey, în sala de dans a palatului ei din strada Napoca de azi, trupa Erdélyi Magyar Nemes Jádzó Társaság [Trupa Nobilă Maghiară de Actori din Transilvania] a prezentat primul spectacol susținut de o trupă de teatru permanentă menționată istoric. La 1795 s-a luat decizia construirii unui sediu de teatru propriu, prin donații publice – fapt posibil doar după 26 de ani.
Teatrul Iroquois din Chicago, de exemplu, a luat foc în 30 decembrie 1903 în timpul unui spectacol cu 1.700 de spectatori. Flăcările au cauzat decesul a nu mai puțin de 602 persoane, alți 250 fiind răniți. Este cel mai grav astfel de incident din istoria teatrului din SUA, urmat de incendiul de la Brooklyn Theatre din 1876, cu cel puțin 278 de decedați. Pentru aproape o sută de ani a fost cel mai mare dezastru din istoria SUA, depășit doar în 2001 de prăbușirea Turnurilor Gemene.

Clădirea a fost ridicată pe strada Teatrului, Szinház utca, azi ”Emanuel de Martonne”, la intersecția cu ”Farkas utca”, sau ”strada Lupilor”. ”Teatrul de piatră” a fost ridicat între anii 1811 și 1821, pe baza proiectului elaborat de arhitectul Antal Alföldi. Clădirea avea o sală cu 800 de locuri, cu 15 loje la parter, 17 la primul etaj și 18 la al doilea, în total 50 de loje. Iluminatul era asigurat de un candelabru cu 12 lămpi cu petrol, iar al scenei – cu 200 de lumânări. Inaugurarea a ținut două zile, prima zi inaugurală fiind 12 martie 1821, adică în urmă cu exact 204 ani.

”Primul spectacol susținut a fost drama lui Carl Theodor Körner, ”Zriny”, o tragedie istorică. Traducătorul acesteia a fost Petrichevich Horváth Dániel, el însuși distribuit în spectacol, chiar în rolul principal iar fiica și ginerele guvernatorului Transilvaniei în roluri importante. A doua zi, 13 martie, compania de teatru profesionist a jucat cu o dramă originală maghiară, ”Regele Matthias”, de Szabó László Szentjóbi.

Terenul pentru teatrul din Cluj-Napoca a fost achiziționat la 13 iulie 1803, de către cinci aristocrați de la Colegiul Reformat. Construcția pe șantierul străzii Farkas a început în 1803, sub supravegherea cancelarului provincial Antal Czicziri; urmând un plan bazat pe teatrul din Bratislava, cu lucrări care au avansat în funcție de donațiile colectate și ofertele primite în natură, ca materiale de construcție, muncă profesională ori necalificată sau transport. În 1807  construcția a fost oprită în lipsă de fonduri și reluată doar în 1811.

Planul teatrului nu a supraviețuit, așa că îi cunoaștem doar capacitatea, aspectul spațial și aspectul din descrieri. Având în vedere cerințele așteptate ale programului, a fost creată o groapă de orchestră cu spațiu pentru 19 muzicieni. Înălțimea tavanului a făcut, de asemenea, posibilă tragerea în sus a perdelelor de fundal în spațiul mansardei cu șir fără a le rula.

Lázár Káli Nagy oferă informații despre capacitate după cum urmează; ”… teatrul, pentru a fi umplut corespunzător de spectatori, necesită 800 de oameni fără aglomerație. (…) Teatrul este plin de 1.200 de oameni, iar în cele din urmă, când se joacă o piesă celebră sau o mare operă, 1.400 de oameni umplu teatrul atât de strâns încât nu mai este loc”.

Clădirea nu fusese proiectată cu elemente de securitate împotriva incendiilor. Mai multe clădiri de teatru din Statele Unite, la acea vreme, fuseseră mistuite de flăcări, multe cu pierderi de vieți omenești. Teatrul Iroquois din Chicago, de exemplu, a luat foc în 30 decembrie 1903 în timpul unui spectacol cu 1.700 de spectatori. Flăcările au cauzat decesul a nu mai puțin de 602 persoane, alți 250 fiind răniți. Este cel mai grav astfel de incident din istoria teatrului din SUA, urmat de incendiul de la Brooklyn Theatre din 1876, cu cel puțin 278 de decedați. Pentru aproape o sută de ani a fost cel mai mare dezastru din istoria SUA, depășit doar în 2001 de prăbușirea Turnurilor Gemene.

Ultimul spectacol a avut loc aici în 7 septembrie 1906, căci în toamna aceluiași an s-a deschis teatrul din Piața ”Ștefan cel Mare” de azi. ”În ultimul spectacol au fost puse în scenă operele unor personalități. Astfel Zichy Géza a compus Ünnepi nyitány [Uvertura festivă], a fost realizat un spectacol după cântecele lui Ruzitska György și au fost reluate momente din spectacolele festive de odinioară. La finalul ceremoniei de rămas bun spectatorii au putut urmări epilogul dramatic Búcsú [Rămas bun], scris de Váradi Antal”, arată instituția.

Vechea clădire a teatrului a fost achiziționată de stat pentru universitate, care a folosit-o temporar pentru depozitarea unor colecții. Degradată în timp, clădirea a fost demolată la mijlocul anilor 1930, pe locul ei fiind ridicată actuala clădire a Colegiului Academic.

La începutul secolului al XX-lea, s-a decis construirea unei noi clădiri pentru teatru, deoarece vechea structură nu mai corespundea cerințelor moderne. Astfel, în 1904, a început construcția actualei clădiri a Teatrului Național din Cluj, în Piața Ștefan cel Mare, pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Lucrările au fost finalizate în 1906 de celebra firmă constructoare de teatre Helmer și Fellner. După mutarea activităților teatrale în noua clădire, vechiul teatru de pe Ulița Lupilor a fost demolat în perioada 1934-1935. Astăzi, pe locul fostului teatru se află Casa Universitarilor, situată pe strada Mihail Kogălniceanu.

Să mai notăm, aici au avut loc primele proiecții de peliculă din Cluj, inserate în spectacole de teatru. Citește și:

Cum a intrat cinematografia în Cluj, cu 100 de ani înainte de TIFF

Nici un comentariu

Actual de Cluj