Arhitectul uitat al României. El a proiectat multe dintre clădirile din perioada comunistă pe care astăzi le cunoști

Arhitecții din Transilvania au decis să acorde premiul Opera Omnia unui arhitect din afara Clujului. Gipsi, adică Nicolae Porumbescu, arhitect care a activat în perioada comunistă și căruia i se datorează, pe lângă altele, centrul din Satu Mare făcut în anii ’80 sau circul de stat din București.

„Este o formă de a arăta că e prima ediție când Bienala de Arhitectură merge și în celelalte orașe pe care le reprezintă”, spune președinta Daniela Maier. „Dar și una de a contura o direcție actuală privind practicarea criticii de arhitectură, care lipsește încă la noi, spune arhitectul urbanist Vasile Mitrea, mai ales că Porumbescu a fost un arhitect temperamental (pe care doar a treia soluție reușea să-l calmeze) sau controversat (contestat chiar de mulți arhitecți din București), după cum a povestit Mitrea, care l-a și cunoscut.

Bienala de Arhitectură 2019 a ieșit anul acesta din Cluj și și-a dus toate evenimentele și în celelalte orașe din Transilvania, cu filiale – Satu Mare, Alba, Baia Mare, Oradea.

Mitrea a fost primul arhitect premiat la Cluj cu premiul Opera Omnia în 2011 pentru că a pus umărul la școala de arhitectură din Cluj, dar și la cartierele tradiționale ale orașului, Grigorescu sau Gheorgheni, cel din urmă încă un exemplu de coerență în urbanismul haotic practicat în prezent în oraș.

El a fost cel care a trecut în revistă meritele arhitectului Nicolae Porumbescu pentru arhitectura românească, fiind și unul dintre cei care l-au cunoscut. „Arhitecții din București nu îl plac. Cineva a spus că e cel mai mare kitschioman. Altcineva că a fost un geniu”, a spus Mitrea, convins că un premiu Opera Omnia pentru un astfel de arhitect care generează opinii divergente nu face decât să deschidă gustul pentru critica de arhitectură în România.

E și anul centenarului nașterii lui Porumbescu, arhitect foarte prezent cu lucrări în orașele tării, care a avut preocupări de a defini specificul național prin analizarea tradițiilor din Bucovina și Maramureș și a le importa în lucrări pe care le-a făcut în România. El a încurajat folosirea pentru prima dată a betonului armat pe fațadele construcțiilor publice.

Cea mai mare realizare a lui este Circul de Stat din București. „Chiar povesteam cu arhitectul Șerban Țigănaș înainte de a începe ceremonia de decernare a premiului Opera Omnia pentru Nicolae Porumbescu și am aflat că el dormea la cap cu fațada circului de stat din București pe care l-a realizat”, a spus arhitecta Daniela Maier. A proiectat Casa de Cultură din Suceava, sediul politic și administrativ din Botoșani, sediul facultății de arhitectură din Iași, casa de cultură din Baia Mare, centrul civic al orașului Satu Mare cu o clădire de 78 de metri înălțime.

„Ca să se facă această clădire la care secretarul de partid de atunci era sceptic, Porumbescu l-a dus pe schelă și i-a spus că ea o să se vadă atât din țară, cât și de peste granițe. Și așa s-a făcut de 78 de metri”, a povestit Mitrea. A reușit și transferuri din arhitectura populară în amenajările unor obiective publice.

A făcut foarte multe studii de urbanism și proiecte de mobilier. Are și un muzeu la Suceava. „A avut disensiuni cu colegii din București unde a terminat și așa a plecat în Moldova, la Iași și Suceava. Cea de a treia soția a sa reușea să-l tempereze pentru că a fost o personalitate incandescentă. Când era profesor la facultatea de arhitectură din Iași nu dădea examene clasice cu bilețele. Chema studenții în curte la Mănăstirea Golia și le punea câte o întrebare. Dacă știau, treceau”, a mai spus Mitrea.

„A fost un mentor pentru noi și nu datorită stilului său decorativ din lucrări. De la el am învățat să înțeleg spațiul. Vrem să schimbăm acum, la 100 de ani de la nașterea sa, numele facultății de ahitectură din Iași”, a spus un arhitect care l-a avut profesor pe Porumbescu.

„Nicolae Porumbescu există și este proeminent în arhitectura românească. Trebuie discutat. Nu poate fi ignorat „, a spus arhitetcul Șerban Țigănaș. „Această trecere în uitare nu este normală. După 1990 s-a pornit cu dorința de a ne înscrie în practica națională și am renunțat la cea de a căuta un specific național. Spre care Porumbescu s-a aplecat. Cel puțin o lucrare de doctorat ar merita Porumbescu, după cum discutam cu Țigănaș”, a mai spus Mitrea.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.