România se schimbă de la Cluj. Toți șefii de arhitecți din țară vor să ducă acasă concursurile de soluții făcute de Primăria Boc
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 26, 2019 0 961
Toți șefii de filiale ale arhitecților din țară invidiază reușita arhitecților din Cluj de a deveni parteneri ai administrației locale și de a organiza împreună concursuri de soluții pentru o serie de spații din oraș. Prezenți în oraș, mulți dintre ei s-au liniștit că și Clujul are problemele celorlalte orașe din țară în materie de urbanism și arhitectură și nu e ”așa de” cum tot aud peste tot. Însă admit că din perspectiva concursurilor, lucrurile sunt aici la ani lumină de practicile din alte orașe din țară și au căutat să știe cum pot fi convinși primarii sau comunitățile locale să importe modelul de parteneriat însușit de autoritățile locale clujene.
Clujul are un pateneriat de colaborare cu organizațiile profesionale ale arhitecților și face concursuri de soluții internaționale pentru spații publice și nu numai. Deja s-a ajuns la cel de al 6-lea, deja adjudecat, cel pentru un masterplan de dezvoltare de la zero a unui cartier pe terenuri private de 250 de hectare, Sopor Cluj. Și se mai pregătesc încă alte trei concursuri.
Concursurile de soluții de la Cluj nu întârzie proiectele așa cum s-a vehiculat, ci din contră, aduc zero contestații în comparație cu procedurile clasice de licitații, semnalează Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în Primăria Cluj. Mai mult, Primăria din Cluj a reușit să își sporească portofoliul de proiecte cu finanțare europeană folosindu-se de aceste concursuri.
„Am avut zero contestații la concursurile deja organziate. Noi am ales calitatea, nu să facem repede, pe fugă. Stăm la masă și suntem parteneri serioși cu arhitecții și am avut doar beneficii. În Cluj s-a mai creat și un mecanism de consultare și dezbatere a proiectelor orașului prin Centrul de Imaginație Civică, unde se discută public proiectele, cu implicarea comunității. Durează mai mult pregătirea proiectelor, dar ne ajută să sărim peste proiectanții cu prețuri de dumping de la licitații care nu prevăd toate problemele sau nu au soluții”, a mai adăugat Cîmpean.
Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță spune că deja Consiliul Județean din Cluj, cu două concursuri de soluții la activ (pentru extinderea sediului și pentru mărirea parcului etnografic), duce tratative cu primăriile de comune din Cluj pentru a extinde concursurile de soluții și în mediul rural. „În 2020 pregătim mai multe astfel de parteneriate cu administrații locale și urmează să lansăm concursuri și în mediul rural.”
„Deși e la un alt nivel, Clujul are încă probleme serioase privind încrederea la nivelul tuturor actorilor”, crede arhitectul Șerban Țigănaș, fost președinte la Ordinul Arhitecților, acum secretar al Uniunii Internaționale a Arhitecților. Deși acum doi ani primarul Emil Boc și-a asumat să creadă arhitecții și să acorde o mai mare atenție transportului în comun și pietonului și a înțeles că arhitecții nu-și doresc decât consecvența unei politici urbane, a introdus pentru prima preocupare povestea metroului. Mai mult, a mai subliniat arhitectul, există la Cluj un nou principiu – „nu construiesc aici” – apreciat public dar fals, deoarece pe străzile cu trafic nu trebuie oprită dezvoltarea, ci trebuie rezolvate problemele de mobilitate ale oamenilor, întrucât traficul nu va dispărea.
În primul rând este nevoie la Cluj de a se discuta mai departe de concursurile de soluții deja organizate, cu soluții care se vor implementa în ani de administrația locală. Potrivit arhitectului Szabolcs Guttmann, fost președinte al filialei Transilvania, „este nevoie de clarificarea valorilor arhitecturale pe zone urbanistice, contextul fiind cel care poate spune unde e nevoie de liniștire de trafic, unde de centuri, unde de acel mijloc de transport în comun”. Altfel, în continuare vor exista clădiri rupte din context sau trotuare scurtcircuitate la nivel de oraș, oferind exemplul celor 300 de monumente istorice ale Clujului care nu au un astfel de circuit coerent.
Și apoi, spune arhitectul, problemele localităților trebuie văzute în context metropolitan și periuban, așa cum deja vesticii au înțeles și au instituții specializate cu sute de angajați care se ocupă de metropolă, iar arhitecții trebuie să facă presiuni la nivel de ministere și asupra factorului politic ca să se învețe din experiența patentată deja în străinătate. Arhitectul a mai spus că nu poate toată lumea aștepta finalizarea cartierului Sopor Cluj, rezultat prin concurs de soluții, ca să aibă un model de dezvoltare al periubanului până să ia atitudine împotriva a ceea ce se întâmplă lângă Cluj, în Florești, care a ajuns o comună mamut ce depășește deja populația unor localități urbane și mai dezvoltă și un cartier nou pe dealuri, deservit de poteci, alipit de Cluj și prin denumirea furată de la o stradă în prelungirea căreia s-a realizat. (Donath Park -n.r.).
„Poate ar trebui ca peste doi ani să nu mai discutăm despre obiecte singulare de arhitectură, ci și despre cum lucrează ele între ele„, a recomandat și arhitectul Mihai Racu, secretar al Uniunii Arhitecților.
„Clujul are probleme și cu asumarea de către factorul politic – președinți de județ și primari – a continuității, a unei direcții strategice care să continue planurile de mobilitate sau de dezvoltare deja anticipate și definite de specialiști dar și a colaborării cu specialiști din diverse domenii, având în vedere că există un om al mileniului III”, a spus urbanistul Vasile Mitrea. El a oferit exemplul din Cluj în care abia în prezent s-a constatat că orașul e blocat și a început să lucreze la studiile unei Centuri Metropolitane pentru care există schițe de sistematizare din anii ’70. „Se construiesc locuințe colective mai slabe calitativ decât cele din perioada comunistă”, a mai semnalat Mitrea.
Șefi de organizații de arhitecți din țară prezenți în Cluj au spus public că s-au liniștit atunci când au văzut că orașul nu e chiar așa cum se laudă că ar fi, însă au apreciat că aici s-au făcut pași la care în alte zone din țară încă se visează: PUG nou sau concursuri de soluții cu participare numeroasă.
„Clujul ne surprinde prin contrastele pe cale le oferă. Însă și aici și în alte zone ne lipsește calitatea arhitecturii cotidiene, dincolo de proiectele de excelență. De aici și frustrarea arhitecților privind urbanismul de parcelă care nu are impactul pe care îl dorim. Vreau să vă felicit însă pentru ultimul concurs pe care l-ați realizat la Cluj (cel pentru masterplanul de cartier Sopor – n.red.). Ne dorim și noi la Baia Mare astfel de concursuri, numai că la noi în oraș se scot la concurs Planuri Urbanistice Zonale la care nu participă nimeni. Avem nevoie de urbaniști și arhitecți care să participe și la astfel de concursuri”, a subliniat Ionuț Filip, președintele OAR Nord-Vest.
„La Timișoara s-a reușit un concurs de soluții pentru un centru de artă și tehnologie, MultipleXity, care deservește evenimentele ce urmează să se deruleze în programul de Capitală Culturală Europeană din 2021, dar colaborarea cu primaria și factorul politic este încă anevoioasă, a spus și Drăgan Dragomir, președintele Ordinului Arhitecților Timiș.
Adrian Hagiu a remarcat că o direcție benefică în a face ordine în ciorba locală a arhitecților a fost că arhitecții au început să iasă în public. „Începem și noi să facem concursuri și să convingem administrația să facă concursuri. Am avut o întâlnire chiar înaintea acestei Bienale în care colegii au mers la Primărie să explice de ce sunt bune, însă primarul nu a participat”, a spus Hagiu.
De asemenea, alți șefi de organizații din sudul țării au semnalat că municipiul Cluj-Napoca a făcut pași înainte, având în vedere că există primari care nu înțeleg încă nevoia de strategie sau pe cea de colaborare cu organizațiile profesionale. Alți șefi din Constanța sau Iași au cerut exact rețeta Clujului, ca să poată duce acasă etapa de concursuri de soluții, ca un prim pas absolut necesar în schimbarea comunităților locale. S-a cerut și o „rețetă” de la administrația clujeană asupra pericolului care există ca primarii sau oamenii politici să își impună viziunea proprie în organizarea concursurilor de soluții și să denatureze demersurile.
Mihai Drișcu – președintele OAR Iași – a spus că invidia PUG-ul făcut la Cluj, dar a auzit că nu prea funcționează. „Nu putem încă rezolva problemele urbanismului de parcelă. Problema concursurilor de arhitectură au rezolvat-o cei de aici de ani de zile, și ne uităm și noi, nu cu îngrijorare, ci cu dorință de a le aduce și în comunitatea noastră”, a spus arhitectul.
Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) – Transilvania, le-a recomandat șefilor de arhitecți să fie onești atunci când au un interes în ceea ce privește viitorul orașelor și să iasă mai mult în public pentru a-și susține aceste interese, fiind o modalitate prin care comunitatea și administrația poate fi atrasă înspre asumarea unei strategii comune.
Șefii de arhitecți au fost puși la aceeași masă în Cluj în cadrul Bienalei de Arhitectură din Transilvania, ediția 2019, organziată de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților. Anul acesta, evenimentul prin care s-a premiat excelența din arhitectura produsă în ultimii doi ani a ieșit din Cluj și a organizat toate expozițiile și evenimentele făcute aici și în Alba, Satu Mare, Oradea și Baia Mare.
