Închide

Analiză a economiștilor de la UBB – FSEGA: Economia României va înregistra în acest an o decelerare generalizată/ Salariile medii reale vor crește doar marginal

Economie by Actual de Cluj - feb. 07, 2023 0 166

Economia României va înregistra în acest an o decelerare generalizată, pe fondul slăbirii cererii externe și interne, dar va evita recesiunea, arată prognozele realizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, conform unei analize publicate de Economedia. Economiștii estimează că majorarea PIB-ului va încetini la 2,5% în 2023, cu mult sub ritmul de 4,7% estimat pentru anul trecut.

Economiștii subliniază că, în pofida unui context global dificil, caracterizat de războiul din Ucraina, de creșterea rapidă a prețurilor și de înăsprirea condițiilor financiare, economia României s-a comportat destul de bine, înregistrând o creștere anuală de 4,9% în primele trei trimestre din 2022. Datele pentru întregul an se publică în februarie; estimarea echipei economice este ca PIB-ul țării să fi crescut în 2022 cu 4,7%. Acest lucru a venit după câștigul deosebit de puternic al PIB-ului din 2021, de 5,8%, care a fost rezultatul unei reveniri rapide după șocul inițial cauzat de pandemia COVID-19.

De ce a crescut economia în 2022?

Un factor-cheie din spatele performanței robuste de anul trecut este legat de redeschiderea completă a economiei la începutul anului 2022, consideră economiștii. Aceasta a dus la efecte de propagare pozitive în special asupra serviciilor de piață și, implicit, la creșterea consumului.

“După doi ani dificili, cu o serie de constrângeri în vigoare, în 2022, gospodăriile au avut din nou posibilitatea, înclinația, precum și capacitatea financiară de a consuma, datorită economiilor încă considerabile la nivel agregat acumulate în timpul pandemiei și a condițiilor surprinzător de rezistente de pe piața muncii. În consecință, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu 6% an/an în T1-T3 2022, în pofida impactului erodant al inflației asupra veniturilor disponibile reale. Pe lângă efectul de redeschidere, măsurile fiscale au limitat, de asemenea, șocul crizei energetice asupra consumului. În plus, considerăm că majorările neobișnuit de rapide ale prețurilor ar fi putut influența comportamentul de cheltuieli al anumitor gospodării într-un mod care a încurajat achizițiile cât mai rapid posibil pentru a evita povara unor noi creșteri de prețuri preconizate. Achizițiile de panică, de exemplu în cazul combustibililor, par să susțină această observație”, arată analiza Romanian Economic Monitor.

Sectorul serviciilor de piață a fost principalul motor al economiei (10,9% an/an în T1-T3 2022), alimentat în principal de procesul de redeschidere, precum și de o altă creștere fulminantă în cazul segmentului IT&C (22,6%). Sectorul construcțiilor a marcat o creștere anuală de 7,1%. Pe de altă parte, performanța sectorului industrial a fost trasă în jos în principal de efectele secundare negative ale războiului din Ucraina. Ca urmare, valoarea adăugată a scăzut cu 1,9% pe an/an, segmentele energo-intensive – cum ar fi fabricarea de produse chimice și de produse chimice, fabricarea de metale de bază etc. – au înregistrat cea mai dureroasă lovitură. Din cauza secetei severe de anul trecut, care a afectat mai ales culturile de toamnă, producția agricolă a scăzut și ea semnificativ (-11,7%).

 

Ce urmează în 2023? Decelerare generalizată, dar nu recesiune

 

 

Pentru 2023, analiza cercetătorilor de la UBB arată că economia României va înregistra o decelerare generalizată pe fondul slăbirii cererii externe și interne. “Dar nu luăm în considerare o recesiune absolută în scenariul nostru de bază. Mai exact, prognozăm că creșterea PIB-ului va încetini la 2,5% în 2023, cu mult sub ritmul de 4,7% estimat cu un an înainte”, arată analiza FSEGA.

Prognoza se bazează pe ipoteza că economia mondială va pierde și mai mult din avânt în acest an, în principal din cauza performanțelor mai slabe din zona euro (creștere de aproximativ 0%, după un avans estimat de 3,2% în 2022) și din SUA (mai puțin de jumătate de punct procentual, față de avansul estimat de 1,8% cu un an înainte). Între timp, PIB-ul chinezesc ar putea indica o reaccelerare moderată (de la 3,2% estimat la aproximativ 4,6%), în principal ca urmare a faptului că autoritățile ridică restricțiile legate de pandemie.

Economiștii subliniează că, din punct de vedere economic, România este considerată a fi o economie relativ mică și deschisă, cu legături puternice, în primul rând, cu zona euro. Prin urmare, se așteaptă ca un context extern mai slab să își lase amprenta asupra activității economice locale, printre altele prin intermediul canalelor comerciale.

Pe lângă cererea externă slabă, și contextul intern s-ar putea schimba într-o oarecare măsură.

“Estimăm că consumul gospodăriilor va încetini pe măsură ce impulsul generat de redeschiderea completă a economiei se va estompa, iar economiile forțate anterior se vor reduce. Se preconizează că salariile nominale nete vor înregistra o nouă creștere puternică de două cifre în acest an, datorită condițiilor relativ stricte de pe piața forței de muncă și a unei creșteri semnificative a salariului minim. Cu toate acestea, inflația, care va încetini, dar va rămâne la un nivel relativ ridicat, va avea un impact negativ. Ca urmare, se așteaptă ca salariile medii reale să crească doar marginal, în timp ce numărul de angajați ar putea înregistra, de asemenea, doar o creștere ușoară. În plus, pe fondul unor rate ale dobânzii mai atractive la depozite, s-ar putea consolida tendința gospodăriilor de a economisi”, arată analiza.

În pofida înăspririi condițiilor financiare, economiștii estimează că formarea brută de capital fix (FBCF) va rezista relativ bine, deoarece o evoluție moderată a segmentelor cele mai sensibile la ratele dobânzilor (cum ar fi investițiile pe piața rezidențială) ar putea fi compensată de creșterea fondurilor UE, care sprijină atât investițiile publice, cât și cele productive ale companiilor. În plus, se așteaptă ca eficiența energetică și nearshoring-ul să rămână subiecte importante pentru o perioadă de timp, cu potențiale efecte pozitive asupra FBCF din România.

În ceea ce privește deficitul de cont curent (C/A) deosebit de ridicat al țării, “prognozăm doar o scădere modestă în 2023, deoarece atât exporturile, cât și importurile își vor pierde avântul din cauza slăbirii cererii externe și interne. Pentru anul în curs, previzionăm un efect pozitiv al termenilor de schimb (ritmul de creștere a prețurilor de export ar putea să-l depășească pe cel al importurilor) care să contribuie la reducerea deficitului C/A al României”, arată analiza Romanian Economic Monitor.

Evoluția pe sectoare

În ceea ce privește producția, serviciile de consum – în special cele care au beneficiat cel mai mult de ridicarea restricțiilor (de exemplu, industria ospitalității), dar, într-o anumită măsură, și segmentele mai tradiționale (de exemplu, comerțul cu amănuntul) – acestea vor încetini în acest an, preconizează economiștii.

“În cazul serviciilor, care sunt mai puțin dependente de ciclul economic intern, creșterea stelară de anul trecut este greu de reprodus (valoarea adăugată în IT&C a crescut cu 22,3% pe an în T1-T3 2022), pe fondul unui context global caracterizat de un fel de normalizare după obiceiurile pandemice, precum și de constrângeri de capacitate internă. Observăm că numărul de programatori de calculatoare a crescut cu aproximativ 15% an/an în ianuarie-noiembrie 2022, un ritm greu de susținut pe termen lung. Rezumând, sectorul serviciilor de piață ar trebui să cunoască o decelerare la nivel agregat”, spun economiștii de la Cluj.

Industria, al doilea sector ca mărime din România – și care este relativ bine integrat în lanțurile valorice globale -, ar putea avea un alt an dificil în 2023, în condițiile în care economia globală ar urma să piardă din avânt și în care securitatea energetică rămâne o problemă importantă la nivelul UE. “Credem că majorarea sectorului construcțiilor ar putea să se descurce relativ bine, determinată în principal de segmentul de inginerie civilă (susținut de investiții publice mai mari). În cadrul sectorului construcțiilor, segmentul rezidențial ar putea fi veriga cea mai slabă, deoarece creșterea creditelor ipotecare încetinește”, menționează analiza.

În ceea ce privește agricultura, după seceta severă de anul trecut, condiții meteorologice mai favorabile pentru 2023 s-ar traduce printr-o creștere semnificativă a producției.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare