Închide

Afacerea care poate arunca în aer lumea politică a Clujului, în orice moment

ActualitateAdministrațieTop News by Cosmina Fernoaga - Mai 05, 2015 0 1351

Prea puțin s-a vorbit în spațiul public despre afacerea care a vizat așa zisa decontaminarea a unor parcele de teren, de pe traseul Autostrăzii Transilvania și despre zecile de milioane de euro încasate de compania Euroconstruct Trading 98, prin Ministerul Transporturilor și CNADNR, pe vremea când premier al României era nimeni altul decât primarul Clujului, Emil Boc. Euroconstruct este firma al cărei asociat și administrator, Dan Beșciu, a fost reținut de DIICOT, la finele anului trecut, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Beșciu a fost călcat de procurori din pricina afacerilor controversate pe care le-a derulat prin intermediul statului, în special prin Ministerul Transporturilor. O astfel de afacere o constituie și procesul de decontaminare a terenului de la Autostrada Transilvania care a implicat și construcția unei rampe de deșeuri periculoase, la Moldovenești. Potrivit unor informații din cadrul Agenției de Mediu,  anchetatorii DNA cercetează acum modul în care Euroconstruct a reușit să pună pe picioare afacerea de la Moldovenești – Cluj, implicarea instituțiilor și a politicienilor care au aprobat realizarea depozitului de deșeuri periculoase, precum și faptul că serviciul prestat de Euroconstruct a sărit de la 30 de milioane de euro, cât era contractul inițial, la peste 75 de milioane de euro. Iar afacerea nu se oprește nici pe departe aici.

Cum a ajuns Euroconstruct în Cluj

Prin 2008 au apărut în spațiul public opinii vehemente ale unor așa ziși specialiști și apărători ai Mediului, privind situația depozitului de hexaclorciclohexan (HCH) de la Turda. Îngrijorați că aceste deșeuri periculoase ar fi răspândite pe dealurile din zona Turda, au lansat ipoteza că terenurile necesită a fi decontaminate, obligatoriu, înainte ca firma americană Bechtel să înceapă lucrările la tronsonul 2B al Autostrăzii. Politicieni zeloși, precum senatorul PSD Alexandru Cordoș, au avut grijă, la vremea respectivă, să susțină în Parlament această cauză, mai ales că exista și un personaj interesat de afacere – turdeanul, Constantin Daniel Călugăr (ridicat și el, anul trecut, de procurorii DNA, în dosarul retrocedărilor ilegale intermediate de niște grei ai PSD). Însă nu atât PSD-ul are merite în dezvoltarea afecerii cu deșeuri periculoase de la Moldovenești, cât are vechiul PDL al lui Traian Băsescu. Când interesele se întrepătrund, culoarea politică nu prea își mai găsește locul, astfel că omul de afaceri Constantin Daniel Călugăr, cu a lui firmă I&C Transilvania Construcții, a înțeles că afacerea poate avea sorți de izbândă doar dacă se coalizează cu firma lui Dan Beșciu, Euroconstruct Trading 98, care avea în derulare o droaie de contracte cu statul. De altfel, presa a relatat pe larg despre apropierea lui Beșciu de trioul Băsescu-Udrea -Cocoș. Fără prea multă zarvă, firmele Euroconstruct Trading 98 și  I&C Transilvania Construcții au semnat un contract cu CNADNR, angajându-se nu doar să decontamineze terenurile din zona Autostrzăii Transilvania, ci și să transporte deșeurile periculoase în Germania, pentru a fi neutralizate. Mai mult, ceea ce rezulta din separarea deșeurilor, urma să fie depozitat pe platforma din comuna Moldovenești, pe care tot Euroconstruct s-a angajat s-o construiască. Primăria Moldovenești s-a opus, într-o primă fază, la realizarea unei rampe de deșeuri periculoase pe teritoriul comunei, însă presiunile venite din partea Prefecturii au fost prea mari la momentul respectiv și a cedat. S-a marșat pe ideea că proiectul Autostrăzii riscă să se blocheze, iar prefectul de atunci, Florin Stamatian, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a convinge autoritățile abilitate să avizeze construcția în cel ma rapid mod cu putință. Consiliul Județean Cluj și președintele de atunci, Alin Tișe, au eliberat, de asemenea, autorizația de construire în regim de urgență, și urma ca beneficiarii să-și reglementeze pe parcurs documentația. Numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar paltforma de deșeuri periculoase a funcționat ani la rând fără o autorizație oficială. De abia acum se încearcă o reautorizare a depozitului de deșeuri de la Moldovenești, au transmis liderii Consiliului Județean, și – ce surpriză – cu această ocazie se solicită și o reconversie în depozit de deșeuri menajere.

Pentru ce s-au încasat zecile de milioane de euro?

Pentru decontaminarea terenului de deșeurile HCH, Ministerul Transporturilor s-a angajat, prin CNADNR, să plătească firmei Euroconstruct suma de 30 de milioane de euro. La final, însă, acest contract a ajuns să sară de 75 de milioane de euro, conform unor surse din CNADNR.  În baza unor expertize s-ar fi concluzionat că sunt necesare săpături mai adânci, astfel că și cantitatea de deșeuri HCH s-ar fi dublat. Primarul din comuna Mihai Viteazu, Ioan Zeng, spune că a avut curiozitatea să se ducă să vadă unde sunt transportate deșeurile ridicate de pe teritoriul comunei sale, dar că nu a fost lăsat să intre: „Am încercat să intru pe platforma de la Moldovenești, dar nu am fost lăsat. Mi s-a spus că e proprietate privată și că n-am ce să caut acolo. Nu știu dacă a fost vorba despre deșeuri periculoase sau despre simplu balast. Un lucru știu, că și acum mai avem o îngrădire pe o suprafață care se prespune că e contaminată, dar acest lucru nu împiedică Autostrada să funcționeze fără probleme”, a comentat primarul Zenc. Ferit de ochii presei, acest contract se dovedește cu atât mai dubios cu cât nimeni nu știe să explice concret cum a ajuns Euroconstruct proprietar pe un teren care inițial s-a aflat în custodia administrației locale. Viceprimarul din Moldovenești își amintește că o parte din teren ar fi fost vândut de către localnici. Reprezentanții Consiliului Județean Cluj arată că terenul a aparținut inițial firmei I&C Transilvania Construcții, care l-a pus la bătaie în asocierea cu Euroconstruct. Într-un oarecare moment, I&C Transilvania Construcții a părăsit afacerea iar Euroconstruct a rămăs cu terenul. Presa locală a dezvăluit, însă, că I&C Transilvania Construcții a obținut acest teren tot de la administrația locală Moldovenești, prin încredințare directă și nu prin vânzare. Nimeni nu pare să știe în ce regim au fost stocate acolo deșeurile extrase de pe terenul contaminat din zona Mihai Viteazu, dacă statul achită sau nu vreo redevență în acest sens. Mai rămân întrebări și cu privire la transporturile cu HCH spre Germania, pentru neutralizare, dacă s-au efectuat sau nu. Contractul și modul în care s-au alocat fonduri guvernamentale în această afacere este verificat, în prezent, de DNA, spun surse din cadrul instituțiilor cărora li s-au solicitat documente în acest sens.

Pentru băieții deștepți nu există „prea mult” când e vorba de bani publici. Acum vor o afacere cu deșeuri menajere

Și pentru că povestea cu deșeuri periculoase nu prea mai are cum să aducă bani firmei Euroconstruct, se fac acum demersuri de reautorizarea a rampei din Moldovenești, ca platformă de deșeuri menajere. Celor care conduc această firmă nu avea cum să le scape problema majoră cu care se confruntă autoritățile clujene, privind blocarea depozitului ecologic de pe teritoriul comunei Feleacu. Așa se face că propunerea lor a fost îmbrățișată de comun acord, de toți reprezentanții PSD, UDMR și PNL. Primul care s-a grăbit să dea curs invitației Euroconstruct a fost chiar prefectul Gheorghe Vușcan. La începutul lunii februarie s-a dus în vizită oficială pe rampa de la Moldovenești, pentru ca mai apoi să-și posteze poze pe facebook, lăudând afacerea Euroconstruct. Liderul Consiliului Județean, Vakar Istvan, a subliniat și el că propunerea celor de la Euroconstruct e pertinentă, ba chiar a propus-o ca temă de casă pentru consilieri. Tot Vakar a avut grijă mai apoi să sublinieze că există riscul ca privații de la Euroconstruct să-și impună propriile tarife pentru depozitarea deșeurilor menajere și că ar trebui găsită o soluție ca acestea să fie agreate și de comunitățile locale.

 

 

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu