Activiștii din Cluj critică proiectul Primăriei prin care instituția vrea să scape de mormanul de gunoi de la Pata Rât/Clujene, vei fi otrăvit de toxicitatea de la Pata Rât, în scenariul optimist, până în 2031, în cel mai spre realist, până în 2037
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - oct. 25, 2023 0 363
Deși Primăria are un proiect cu finanțare europeană “Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” și a inițiat achiziția unor echipamente (stație de sortare, un cuptor și un sistem de compostare) acestea nu vor scăpa orașul prea repede de muntele de gunoi stivuit la Pata Rât, nici de toxicitatea care vine la pachet, arată activiști clujeni pe grupul Clujul Civic.
Într-un scenariu optimist, ținând cont de cantitatea de deșeuri depozitată la Pata Rât și de capacitatea noilor utilaje, muntele de gunoi ar putea dispărea în 2031. Într-un scenariu pesimist, termenul ar fi 2037.
De altfel și fostul Ministru al Mediului, Tanczos Barna, a arătat la Cluj, odată cu lansarea proiectului Primăriei Cluj, că va mai fi nevoie de ani de zile până când va dispărea muntele de gunoi, arătând că este vorba despre o cantitatea impresionantă de deșeuri adunată la marginea orașului, peste 200.000 de tone.
„Primăria recunoaște (în caietul de sarcini pentru achiziția de echipamente) – pentru prima dată în istorie – că cartierul Pata Rât al municipiului Cluj-Napoca este unul cu risc pentru sănătatea cetățeanului. E o realizare în sine. Dar, din nefericire, citind caietul de sarcini, ne dăm seama că, cu toată toxicitatea, nici vorbă să scăpăm de muntele de gunoi RADP în 2024. În calculele care urmează voi dezvolta două scenarii: unul optimist (SO, cu rezultat în 2031) și unul mai realist (SR, cu rezultat în 2037). Să începem.
1. Rampa RADP a fost autorizată în 2015 pentru 358.000 tone, și a fost „oprită” în 2020 la atingerea a 75% din capacitate, la 270.000 tone. Cică. Dar în măsurătorile subsemnatului (făcute cu topograf plătit) încărcarea rampei mi-a ieșit la 240.000 tone în 2018, și 370.000 tone în 2020. Astfel, voi porni de la un SO = 270.000 tone, și de la un SR = 370.000 tone.
2. În toamna 2020, la modul absolut penal, RADP a început să ducă deșeul nesortat și netratat la CMID. GNM și APM tăceau mâlc, dar sigur vă amintiți că RADP-ul a împuțit Clujul atât de tare cu operațiunea, încât Boc a fost nevoit să o oprească subit, pe motiv de damage politic. RADP a băgat atunci aproximativ 10.000 de tone de deșeuri sub preșul CMID. Ca atare, îi mai rămân SO = 260.000 tone și SR = 360.000 tone de deșeuri, de care RADP trebuie să scape.
3. În caietul de sarcini al achiziției găsim că cuptorul în care deșeurile vor fi arse trebuie să aibă o capacitate de 15-20 tone / oră. Conform aceluiași caiet de sarcini, programul de lucru se socotește la 9 ore / zi. De aici rezultă SO = 180 tone pe zi și SR = 135 tone / zi.
4. În scenariul optimist vom avea nevoie să prelucrăm 260.000 tone de deșeuri la 180 tone pe zi adică în SO = 260.000 / 180 = 1444 zile lucrate, respectiv SR = 360.000 / 135 = 2666 zile lucrate.
5. Va trebui să mai ținem cont și de randamentul de exploatare al echipamentului, pentru care vom lua 90% cu optimism și 80% la realism, ceea ce ne duce la SO = 1604 zile lucrate și SR = 3332 zile lucrate, respectiv.
6. Socotind cu 250 zile lucrătoare pe an, asta înseamnă SO = 6 ani și 3 luni sau SR = 13 ani și 2 luni ca să scăpăm de gunoaiele de la rampa RADP. Gata calculele? Nu.
7. Va mai trebui să socotim faptul că proiectul deja e în întârziere, precum chiar primăria recunoaște. Vom mai adăuga deci SO = 3 luni sau SR = 6 luni la momentul în care sculele intră în funcțiune, adică SO = iunie 2024 sau SR = septembrie 2024. Așadar,
Dacă primăria (plus RADP plus APM) n-au mințit în cor privind tonele de deșeuri de pe rampă și tot proiectul se derulează fără hâcuri, infamul munte de gunoi RADP ar putea dispărea prin SO = septembrie 2031, dar nu mai repede. Iar dacă mergem mai pe scenariul mai realist, rampa RADP ar putea dispărea în SR = noiembrie 2037″, arată activistul Isvan Szakats pe grupul Clujul Civic.
(Fotografii – Clujul Civic)
Primăria a lansat recent o licitație de peste 6,6 milioane lei (peste 1,3 milioane euro) pentru a cumpăra trei tipuri de echipamente în cadrul proiectului cu finanțare din fonduri norvegiene prin care administrația și-a propus să vină cu o soluție inovativă și prietenoasă cu mediul prin care să scape de muntele de gunoi de la Pata Rât (rampa temporară creată de municipalitate) și de toxicitatea generată de el.Ofertele pot fi depuse până la mijlocul lunii noiembrie pentru trei loturi: stație sortare modulată, cuptor rotativ pentru uscarea deșeurilor și sistem de compostare. Proiectul prin care Clujul ar urma să scape de muntele de gunoi stivuit la Pata Rât, după ce Primăria clujeană și-a asumat să îl depoziteze acolo pentru a nu lăsa clujenii cu gunoiul în stradă, având în vedere întârzierile în amenajarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor construit de Consiliul Județean, a fost demarat oficial în primăvara lui 2023. Muntele de gunoi de la Pata Rât nu va mai fi mutat în noul depozit ecologic al Consiliului Județean, tocmai pentru a nu umple celula de depozitare din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID). Așa, Primăria a promovat, în parteneriat cu compania norvegiană GS MILJOCONSULT Geir Saether, proiectul „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” (RTD-CCP), finanțat în cadrul Programului RO – Mediu, „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice și Ecosisteme”. Proiectul are ca miză reducerea contaminării cu substanțe periculoase în depozitul municipal temporar din Cluj-Napoca, situat pe str. Platanilor F.N., prin implementarea unei soluții inovatoare și prietenoasă cu mediul care să contribuie la finalul implementării proiectului la reducerea cantității de deșeuri de pe platformă, dar și la scăderea costurilor pentru dezafectarea acestui depozit. Oficialii Ministerului Mediului arătau la Cluj că acest proiect pornește cu mici întârzieri dar că, până în 2024, prin intermediul activităților programate (vizite de lucru, studii împreună cu speciliști norvegieni și cercetători UBB) se vor nominaliza soluțiile pentru valorificarea și neutralizarea unei părți importante din depozitul de gunoi creat la Pata Rât, mai ales că cantiatea de deșeuri de aici este una impresionantă, peste 200.000 de tone. Din 2024, au mai subliniat aceștia, va mai fi nevoie de câțiva ani pentru punerea acestora în practică de către autorități.
„Clujene, te uiți la doar încă un OSĂ. Bun, dar măcar după aia o să avem un Cluj netoxic? Nici vorbă. Deși cât un munte de mare, problema cea mai mare nu este rampa RADP. Problema cea mai mare este întreaga zonă Pata Rât, otrăvită în 5 decenii cu tot ce se poate imagina, de la fabrica de medicamente până la nămolurile toxice ale combinatelor. Reamintesc că zona e atât de contaminată, încât azi concentrația unor metale grele (de ex. Se sau Mn) depășește de până la 1000 ori limita de intervenție. Nu limita admisă. Nu cea de alertă. Cea de intervenție. Care presupune că trebuie să intervii de îndată. Na, nivelul măsurat acolo este, oficial, de 1000 ori mai mare ca și nivelul de intervenție. Dar pentru primărie asta este, vorba inginerului din Cernobîl, not good, not terrible. Dar din 2009, de când au comandat și primit aceste date de la Centrul de Mediu și Sănătate, autoritățile noastre locale și județene nu au intervenit nimic. Pur și simplu l-au ignorat.
În zona asta ultracontaminată a primit autorizațiile să construiască, cu felicitările primarului, Transylvania Smart City. Tot în zona asta ultracontaminată stau deja 2500 dintre cetățenii Clujului.Aproape 100 de case din Dezmir (sus pe deal) sunt la mai puțin de 1km de această zona toxică. Cluj-Napoca oricum se prezintă deja ca un imens Transylvania Smart City, la buza unei zone toxice. Iar tu, clujene, locuitor al marelui city smart transilvan, continuă să înghiți gălușca și să taci complice. Eh, e vorba doar pe sănătatea copilașilor tăi”, mai arată activistul.
Vezi și:
foto cover: Pata Rât/rampa teporară/sursa USR Cluj
