Închide

A început actualizarea PUG-ului orașului. Va rezolva el problema Clujului nelegal din extravilanul orașului? Oamenii de pe Valea Chintăului îi cer primarului să tranșeze situația. Emil Boc le pasează mingea proiectanților PUG

ActualitateAdministrațieUrbanism by Luminiţa Silea - dec. 23, 2020 0 827

Mai mulți proprietari de terenuri de pe Valea Chintăului au luat cuvântul la ședința Consiliului Local din 22 decembrie și i-au cerut primarului Emil Boc să se implice pentru ca zona din extravilanul orașului, unde există construite case din anii 60 și unde s-a construit nelegal și în ultimii ani, să mai poată fi salvată din punct de vedere urbanistic. Oamenii au cerut să fie primiți în intravilan, așa cum au făcut-o și la aprobarea Planului Urbanistic General (PUG) în 2012, când li s-a spus că îndeplinesc toate condițiile, dar până la urmă nu au mai fost acceptați în oraș.
Primarul a spus public că situația de pe Valea Chintăului este una complicată deoarece răul a fost făcut, legea n-a fost respectată și s-a consturit fără acte și autorizații, dar că proiectanții care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General au fost puși în gardă și li s-a cerut un punct de vedere cu privire la zona respectivă. „Încercăm să vă ajutăm în măsura în care viziunea de dezvoltare a orașului coincide cu ce a acolo”, a pasat răspunderea Boc. El a mai spus că e prea bătrân ca să mai poată fi șantajat emoțional sau electoral și că specialiștii vor fi cei care vor tranșa situația de pe Valea Chintăului.
De cealaltă parte, specialiștii Primăriei au anunțat public încă de la finalul săptămânii trecute că deja s-a început lucrul la actualizarea PUG-ului Clujului și că urmează multe dezbateri publice în care se va tranșa inclusiv soarta sutelor de case edificate în extravilanul orașului.
Pe parcursul ședinței Consiliului Local din 22 decembrie, mai mulți proprietari de terenuri de pe Valea Chintăului au adus în discuție situația zonei dintre Cluj-Napoca și comuna Chinteni de 15 hectare, pe care Primăria a refuzat să o primească în oraș. Oamenii (M. Tarcea, Mihai Lujerdean, Ioan Frunză) au spus că au pornit demersuri pentru ca zona unde există construcții încă din anii 60 să fie introdusă în intravilan acum zece ani. Apoi, au arătat oamenii, a venit noul PUG în 2012, s-a promis că zona va fi preluată de oraș, însă ulterior n-a mai fost acceptată. Între timp, oamenii s-au apucat și și-au edificat case.
Există construită și o biserică. Ei i-au cerut primarului Emil Boc să se implice pentru a salva urbanistic această zonă, până nu este prea târziu.
Detalii despre situație: Boc a scăpat Clujul din mână. Orașul nelegal cu biserică de pe Valea Chintăului, din extravilan, își cere drepturile

M. Tarcea a arătat că s-a făcut un grup de inițiativă și că vor să facă toate demersurile pentru ca zona să intre în legalitate. Mihai Lujerdean a arătat că au cerut și ajutorul prefectului, dar și Primăriei Chinteni, la granița căreia se află zona. „Suntem tineri. Eu nu am dorit să stau într-o cutie în Cluj-Napoca! Am moștenit terenul de la părinți, am zis să valorific terenul pe care îl am. Nu mi se pare normal că nu suntem auziți. Dumneavoastră când ne-ați cerut să venim la vot, am venit. Dar, înțelegeți-ne și pe noi!”, a spus Lujerdean. Ion Frunză a arătat că în 2012 primarul de atunci, Radu Moisin, le-a spus că îndeplinesc toate condițiile pentru a fi primiți în intravilan, dar că ulterior acestă zonă a rămas tot în extravilan. În plus, Frunză a arătat că zona va scăpa de sub control și nu va mai avea șanse reale să se dezvolte urbanistic, cu drumuri normale, dacă nici acum Primăria nu se va implica.

În schimb, primarul a pasat problema proiectanților de la noul PUG și a arătat că toată lumea din Cluj-Napoca trebuie să respecte legea și că e prea bătrân să mai poată fi șantajat emoțional sau electoral.

„Cu tot dragul și cu mult respect vă spun că tinerețea nu ține cont de încălcarea legii. Tineri sau bătrâni în acest oraș, toți trebuie să respectăm legea. Toți! Nu invocați nici elemente legate de vot, nu am cerut nimănui să voteze un candidat pentru a nu respecta o lege. Cât voi sta în viața publică, nu voi cere nimănui altceva decât ceea ce legea îi permite. Indiferent cine va fi în fața mea, voi acorda sprijin legal, indiferent de situație. Dar nu accept argumente, șantaje emoțional-electorale, sunt prea bătrân să mai cad în asemenea capcane”, a arătat Emil Boc.

El a promis că situația de pe Valea Chintăului va fi discutată în cadrul procesului de actualizare al noul PUG, dar că va fi greu de tranșat, mai ales că răul a fost făcut și oamenii au construit deja ilegal, fără acte. „Încercăm să vă ajutăm în măsura în care viziunea de dezvoltare a orașului conincide cu ce a acolo”, a pasat răspunderea Boc.

Consiliera USR-PLUS, Adriana Cristian, a arătat că susține punctul de vedere al primarului legat de respectarea legii, dar a arătat că situația de pe Valea Chintăului este tărăgănată de zece ani de zile, ceea ce complică și mai tare lucrurile. „Am fost acolo și am văzut cum arată zona Valea Chintăului și sunt de acord cu dumneavoastră că legislația trebuie să fie obligatorie pentru toți cetățenii. Pe de altă parte, acești oameni cer o soluție din 2011, iar de atunci nu s-au luat măsuri de către administrație, oricare ar fi acelea, în baza legii. Așa a crescut numărul de case ilegale în ultimii ani, aproape s-a dublat”, a semnalat Adriana Cristian.

În schimb, primarul a arătat că toate imobilele construite ilegal sunt sancționate cu amendă și cu desființare în caz de nereglementare a situației legale. ” Dacă nu, ele își urmează cursul legal: instanță – demolare – intrare în situația anterioară, alte căi nu există. Acesta este termenul de prescripție general, Primăria monitorizează această situație”, a mai ținut să răspundă primarul Emil Boc.

Ce spun speciaști și proiectanți din Cluj
Specialiștii din Primărie au arătat încă de la finalul săptămânii trecute că cei care construiesc locuințe fără a avea drept de construire nu pot intra în legalitate pe cale administrativă și le recomandă oamenilor calea legală de urbanizare. Detalii: Orașul nelegal din oraș. Urbanismul din Primăria ia poziție față de cei care construiesc case în extravilanul Clujului

„Prin PUG se stabilește intravilanul municipiului. Introducerea de noi terenuri în intravilanul localităţii se poate face prin PUZ numai în cazuri temeinic fundamentate şi în considerarea interesului public. La actualizarea PUG, poate fi luată în discuție introducerea de noi terenuri în intravilan. Pot să vă spun că la sfârșitul lunii noiembrie s-a dat ordinul de începere a serviciilor de proiectare pentru Actualizare PUG. Vor fi consultări publice la toate etapele. Se vor analiza toate solicitările de introducere în intravilan, de schimbarea încadrării funcționale sau alte sugestii și propuneri ale publicului”, a spus șefa Biroului de Strategii Urbane al Primăriei, Andreea Mureșan.

Un proiectant clujean, Ioan Larionesi de la Albendiego, a arătat că în decursul ultimilor ani au venit foarte mulți beneficiari cel puțin la biroul de proiectare pe care îl reprezintă solicitând arhitecților să găsească o soluție pentru zonele din extravilan unde deja există construcții, drumuri, utilități. Adică o soluție pentru oamenii care deja sunt în situația respectivă și reguli stricte pe viitor pentru a nu se mai întâmpla astfel de situații.

„Cred ca ar trebui luat în considerare aspectul referitor la zonele din extravilan sau intravilan neurbanizat unde proprietari au investit în realizarea de străzi și utilități din fonduri proprii și au respectat normele privind gradul de ocupare, distanțe etc. Pentru aceste zone cred că trebuie găsită o soluție prin care să se constate urbanizarea. Construirea în acele zone este legată în proporții mari de aspectul birocratic și de cel financiar. Nu toată lumea își permite o locuință cu un preț de peste 2000 euro/mp sau o chirie de cel puțin 400-500 euro. Consider că administrația locală ar trebui sa găsească un compromis cu locuitori din acele zone pentru că la nivel de municipiu, să nu greșesc, dar avem cazuri de acest gen de ordinul miilor. Personal cunosc bine o astfel de asociație de locatari care au investit din fonduri proprii pentru utilități peste 200.000 euro. Au încercat în nenumărate rânduri să obțină certificat de urbanism pentru extindere intravilan ( aproximativ 35 ha), dar nu au avut izbânda chiar dacă legea permite acest lucru și se învecinează cu intravilanul pe o lungime de peste 1 km”, a arătat Larionesi.

În replică, Mureșan a spus că nu înțelege cum pot unii investi 200.000 euro știind că nu sunt în regulă cu actele. „Nu știu dacă e inconștiență sau sfidare. Intrarea în legalitate se poate face pe calea administrativă sau prin instanță. Pe cale administrativă nu ai cum sa emiți certificat de urbanism pentru intrare în legalitate atâta timp cât lucrările nu se încadrează în prevederile documentației de urbanism”, a spus Mureșan.

„Scopul intravilanului e să delimiteze zonele în care se intind așezările umane, astfel încât infrastructura să fie eficient folosită și să asigure un minim grad de calitate a vieții. Restul suprafeței să rămână pentru agricultură și natură, de care mai avem nevoie. Ideea proceselor de autorizare e să treci prin filtrele reglementărilor și a legilor înainte de a construi. Nu să construiești cum vrei, nerespectând nimic din regulile comune ale societății, și pe urmă să forțezi „intrări in legalitate”. Îmi pare rău, domnule Larionesi, dar puneți problema complet greșit. Corect ar fi să le spuneți oamenilor că nu au dreptul, nici legal și nici moral, să construiască în afara intravilanului și să nu vă complicați existența cu „intrări în legalitate”.  Legea permite, în situații excepționale și bine fundamentate. Nu e o obligație pentru autoritatea locală să accepte fiecare astfel de incercare de forțare. Aș zice chiar că are obligația să facă tot posibilul pentru a nu le accepta. Mai ales când, iată, din ce scrie dna Mureșan, aproximativ jumătate din suprafața intravilannului e în curs de urbanizare, deci loc este”, a intervenit și arhitectul Adrian Pop, vicepreședinte la Ordinul Arhitecților din România.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.