Malurile Someşului, în varianta spaniolă: gradene, terase, mai multe spaţii publice, mai puţine maşini. Ce compromisuri au avut de făcut arhitecţii
ActualitateTop News by Kristina Reştea - dec. 13, 2018 0 898
După ce l-au „îmblânzit” cu betoane şi i-ar mai fi pus o arteră de trafic auto pe mal (fără intervenţia presiunii publice), cei din administraţia locală au decis de curând că „oraşul de pe Someş” ar trebui să îşi întoarcă faţa spre apă, dacă tot vrea să aibă vreo legătură cu numele său de alint. Aşa că au lansat un concurs pentru reamenajarea parcursul râului. Proiectul câștigător al concursului de soluții pentru amenajarea Someșului, în Cluj-Napoca, de un milion și jumătate de lei, aparține firmei spaniole de arhitectură Practica, ce a înscris un proiect semnat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra. Pe final de an şi după mai multe luni de lucru, Mayoral a prezentat varianta finală pentru o parte din masterplanul de Someş, într-un eveniment desfăşurat sub egida Centrului Cultural Clujean.
Reamenajarea cu spaţii publice a Someşului poate face pentru Cluj ceea ce Elbphilarmonie a făcut pentru Hamburg, spunea într-un interviu pentru Actualdecluj.ro arhitectul José Mayoral (care, de altfel, a lucrat o vreme pentru biroul elveţian care a proiectat celebra filarmonică germană). Dacă asta se va întâmpla în realitate e prea devreme de ştiut, însă pasul la care am ajuns deocamdată e un Studiu de Fezabilitate pentru o parte din traseul Someşului.
De fapt, potrivit lui Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei, în acest moment este finalizat Studiul de Fezabilitate pe trei tronsoane de-a lungul râului, acesta urmând să fie supus votului în Consiliul Local la şedinţa de săptămâna viitoare. Proiectul ar urma să fie realizat prin fonduri europene – investițiile sunt calculate la 30 de milioane de euro, la această fază.
În total, proiectul presupune plantarea a peste 2000 de arbori și crearea a 10 km piste de biciclete şi 15 km de alei pietonale, spun cei de la primărie. Dar asta… mai încolo. Primele intervenții ar trebui să se vadă în zona Parcului Rozelor, a platoului Sălii Sporturilor și a Parcului Armătura.
José Mayoral, reprezentantul biroului Practica – marele câştigător al concursului pentru Someş – a precizat că la proiect au lucrat 30-40 de oameni, iar interesul principal a fost recuperarea spațiului public. Chiar dacă masterplanul vizează, în total, cam 15 km de parcurs a râului, deocamdată munca mai avansată prinde două bucăţi mari din acest traseu: o zonă din Grigorescu spre centrul oraşului, inclusiv platoul Sălii Sporturilor (5 -6 km) şi Parcul Armătura. „Am urmărit repararea relației conflictuale între râu și oraș, care nu doar că nu folosește Someșul, dar, uneori, îi și întoarce spatele”, spune Mayoral. Râul e mai degrabă tratat acum ca infrastructură – cu priveliştea acoperită de cabluri şi „domesticit” cu betoane. Arhitecţii au urmărit, aşadar, renaturalizarea râului şi amenajarea Someșul ca platformă pentru activități şi spaţii publice. Pentru asta, au fost introduse terase „soft”, s-a propus reamenajarea malurilor foarte abrupte, amenajarea de căi de acces şi gradene, pentru a crea spații publice.
„Proiectul s-a schimbat de când am câștigat concursul până acum”, admite Mayoral. „Am contextualizat, am aplicat strategiile stabilite la contextului local, am preluat intervențiile partenerilor locali. Proiectul e mai bun acum, spunem noi. Au fost și compromisuri, dar am încercat să găsim metode pentru menținerea integrității proiectului. Ambițiile principale s-au păstrat”, susţine arhitectul.
Conform prezentării, pe tronsonul Parcului Rozelor, scopul principal a fost transformarea zonei de lângă apă în una accesibilă, cu intervenții în topografia locului şi eliminarea gardurilor. De asemenea, aici va exista un pod, pentru o legătură cu zona de agrement de pe strada 1 Decembrie.
Platoul Sălii Sporturilor e unul dintre punctele-cheie ale proiectului desenat de Practica. „Acest spațiu poate fi un fel de centru al orașului, fiindcă un oraş poate să aibă mai multe „centre””, explică Mayoral. Locul care e acum doar o parcare uriaşe ar urma să se transforme şi să primească spații multifuncționale, unde să se poată amenaja pieţe, iar iarna – patinoar şi târg de Crăciun; platoul poate fi un loc generos de concerte şi evenimente, la un alt standard decât Septemberfest-urile actuale. „Păstrăm ceva parcări, dar le-am pus cât de departe am putut de râu. Acum, aici Clujul are doar un spațiu pentru mașini într-o locație privilegiată, care poate fi un spațiu public de mare calitate”, subliniază Jose Mayoral. De asemenea, se va reduce numărul de parcări de pe Strada Muzicescu, care se va transforma într-un mai generos spațiu pentru pietoni și biciclete. Chiar dacă rămân parcări pentru riverani.
Mai înspre centru, un punct important pe traseul Someşului va fi, pentru public, zona Astoria, dacă proiectul spaniolilor se va pune în practică. Aici ar urma să fie amenajate spații versatile, pentru ca locuitorii să le poată folosi în moduri diferite.
Mergând înspre zona industrială, Someşul va cunoaşte şi aici unele transformări – mai întâi în Parcul Armătura, unde acum pe 90% din spațiu nu prea există legătură între parc și râu. Pentru a corecta acest lucru, arhitecţii au gândit aici recalibrarea topografiei malului şi amenajarea de terase şi gradene, dar au propus şi un pod în zonă pentru conexiuni mai eficiente.
Sunt însă şi aspecte din masterplanul discutat iniţial care nu se vor pune în practică sau cel puţin nu în viitorul prea apropiat – cum ar fi unele poduri pietonale. De exemplu, „podul Nemților” nu se poate face, din cauză că primăria nu deţine proprietăţile necesare unei astfel de investiţii. De asemenea, betoanele în care a fost încorsetat Someşul nu vor dispărea. Pentru acestea s-a găsit însă un compromis: acestea vor fi „ascunse” prin amenajări ceva mai verzi.
Sursa foto sus: CCC
