Închide

70 de ani de la deportarea evreilor din Cluj spre exterminarea de la Auschwitz. Cum arătau ghetourile din Cluj

Istorie by Actual de Cluj - mai 07, 2014 0 1503

Plăci comemorative care marchează după 70 de ani deportarea evreilor din Ardealul de Nord spre lagărele de exterminare din Auschwitz vor fi dezvelite în gările din Cluj-Napoca şi Dej.

În mai 2014 se împlinesc 70 de ani de la momentul la care, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria horthyistă, circa 132.000 de evrei din Transilvania de Nord au fost deportați în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. 90% dintre aceștia au fost exterminați. Evreii din Transilvania de Nord au fost îmbarcați în trenuri cu destinația Auschwitz în gările din Satu Mare, Cluj, Oradea, Dej, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Reghin, Oradea, Târgu-Mureș, Baia-Mare, Bistrița, Șimleu Silvaniei şi Gheorghieni.

Kamenetz-Podolsk

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Ministerul Transporturilor anunţă că vor marca momentul prin dezvelirea a 12 plăci comemorative pe fațada gărilor de unde au plecat trenurile cu evreii deportați.

Iată situaţia ghetourilor din Cluj – Napoca şi Dej, după cum este ea prezentată de Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord:

Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte.

Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Cărămidăria ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine în districtul Gherla.21 Transferul acestor evrei în ghetoul din Cluj s-a făcut sub comanda lui Lajos Tamási, primarul Gherlei, şi a lui Ernö Berecki şi András Iványi, ofiţeri comandanţi ai poliţiei din oraş.
Ghetoul a fost evacuat în şase transporturi, primul dintre acestea fiind executat la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie.

Ghetoul din Dej a cuprins cea mai mare parte a evreilor din judeţul Someş.
În momentul de vârf, ghetoul cuprindea 7.800 de evrei, inclusiv cei 3.700 de evrei din oraş. Alţii au fost aduşi din comunităţile rurale ale judeţului Someş, mulţi dintre ei fiind adunaţi, iniţial, în reşedinţele de district de la Beclean, Chiochiş, Dej, Gherla, Ileanda şi Lăpuş.24 Cei mai norocoşi dintre locuitorii ghetoului se adăposteau în barăci improvizate, ceilalţi fie în corturi făcute manual, fie trăiau sub cerul liber. Înainte de transferul către „Bungur”, evreii din Dej au fost concentraţi în trei centre din interiorul oraşului, unde au fost supuşi la percheziţii corporale pentru a li se lua obiectele de valoare.
Ghetoul, încercuit cu sârmă ghimpată, era păzit de poliţia locală, ajutată de o unitate specială formată din 40 de jandarmi, adusă de la Zalău.

Condiţiile sanitare din ghetou erau deplorabile, ca şi serviciile de bază şi aprovizionarea.
Ghetoul a fost lichidat între 28 mai şi 8 iunie, din el fiind deportaţi 7.674 de evrei, în trei transporturi. Câţiva evrei au reuşit să scape din ghetou. Printre aceştia s-a aflat rabinul József Paneth din Ileanda Mare, care, împreună cu nouă membri ai familiei sale, se pare că a reuşit să ajungă în siguranţă în România.

  • Nici un comentariu

    Scrie un comentariu