30 septembrie 1934: „U” Cluj juca finala primei Cupe a României, în fața regelui Carol al II-lea / A fost nevoie de două finale ca să se decidă câștigătoarea
Istorie by Actual de Cluj - sept. 30, 2026 0 24
Universitatea Cluj a jucat în urmă cu 92 de ani prima finală din istoria Cupei României, însă trofeul inaugural a ajuns la Ripensia Timișoara după o poveste neobișnuită: a fost nevoie de două meciuri pentru desemnarea câștigătoarei, iar partida decisivă s-a disputat la București. Aceasta, după ce clujenii au contestat prima finală, jucată la Timișoara.
Prima ediție a Cupei României a început în toamna anului 1933 și a reunit 68 de echipe. Competiția s-a întins pe mai bine de un an, iar finala a ajuns să fie disputată de două ori.
Prima partidă dintre Ripensia și Universitatea Cluj a avut loc la 8 iulie 1934, pe stadionul Electrica din Timișoara. Gazdele s-au impus cu 3-2, prin golurile marcate de Schwartz, Dobay și Ciolac. Pentru clujeni au înscris Ploeșteanu, iar al doilea gol a venit în urma unui autogol al lui Zombory, potrivit cercetărilor istorice publicate ulterior.
Rezultatul nu a fost însă omologat. Universitatea Cluj contestase înaintea partidei faptul că finala fusese programată la Timișoara, pe terenul adversarei. Clujenii au cerut ca meciul să fie amânat și disputat pe teren neutru. Potrivit documentării Federației Române de Fotbal, Universitatea a folosit în acea partidă și doi jucători care nu aveau drept de joc, Orza și Baicu, tocmai pentru a trata întâlnirea ca pe un meci amical.
Comisia Cupei României nu a omologat rezultatul, iar finala a fost reprogramată.
Au urmat discuții și amânări. O retrospectivă publicată în revista „Sportul” din 1968 – integral mai jos – consemna, peste trei decenii mai târziu, că după ce echipele își încheiaseră sezonul și își lăsaseră jucătorii în vacanță, Comisia Cupei României a anunțat că finala urma să fie rejucată. Clujenii nu au fost de acord nici cu această variantă, iar disputa a continuat până când s-a stabilit data de 30 septembrie 1934.
A doua finală s-a disputat la București, pe stadionul A.N.E.F., în fața a aproximativ 8.000-10.000 de spectatori. Sursele istorice diferă asupra numărului exact de spectatori. La partidă a fost prezent și regele Carol al II-lea, potrivit cercetării publicate în „Analele Banatului”. De această dată, Ripensia nu a mai lăsat loc de interpretări.
Timișorenii au câștigat cu 5-0, după ce conduceau cu 3-0 la pauză. Dobay a înscris de două ori în minutele 18 și 20, Bindea a marcat în minutul 41, Alexandru Schwartz a făcut 4-0 în minutul 48, iar Bindea a stabilit scorul final în minutul 85.
O relatare din presa vremii, publicația Ecoul din 2 octombrie 1934:
Universitatea Cluj a început meciul cu Sepci în poartă, Vidrășan și Iancovici în apărare, Ștefănescu, Gain și Borgia la mijloc și Orza, Ploeșteanu, Ionaș, Surlașiu și Baciu în atac. La Ripensia au evoluat Zombory, Bürger, Hoksary, Deheleanu, Kotormany, Hrehuss, Bindea, Alexandru Schwartz, Ciolac, Corneliuț Lăzar și Dobay. Arbitrul partidei a fost bucureșteanul D. Xifando.
Astfel, la 30 septembrie 1934, Ripensia Timișoara a devenit prima câștigătoare din istoria Cupei României, iar Universitatea Cluj a devenit prima finalistă învinsă a competiției.
Pentru „U”, povestea Cupei avea însă să continue. Clujenii aveau să mai ajungă în finală în 1942, 1949, 1965, 2015 și 2023. În 1965, sub numele Știința Cluj, au câștigat în sfârșit trofeul, după 2-1 cu Dinamo Pitești. Finala din 30 septembrie 1934 a rămas însă prima din istoria clubului și, totodată, prima finală a Cupei României.
