195 de ani de la dezvelirea Obeliscului Carolina, primul monument laic al Clujului și probabil cel mai vechi încă în picioare în oraș / Povestea monumentului care a fost mutat din Piața Unirii în Piața Muzeului ca să-i facă loc lui Matia
Istorie by Dan Andrei - oct. 07, 2026 0 21
În urmă cu 195 de ani, la 4 octombrie 1831, Clujul dezvelea primul monument cu caracter laic ridicat în oraș. Este, actualmente, și cel mai vechi monument din oraș dacă exceptăm un soclu.
Obeliscul Carolina fusese conceput pentru a păstra memoria vizitei împăratului Francisc I și a împărătesei Carolina Augusta la Cluj, în vara anului 1817. Monumentul se afla atunci în ceea ce este astăzi Piața Unirii. Avea să rămână acolo mai bine de șase decenii, înainte de a fi mutat în Piața Muzeului.
Povestea monumentului începe în august 1817, când cuplul imperial a făcut o vizită în Transilvania, într-un moment în care Imperiul Habsburgic trecea printr-o perioadă dificilă după războaiele napoleoniene. Francisc I și Carolina Augusta au ajuns la Cluj în 18 august și au rămas în oraș până în 27 august.
Vizita a avut și o importantă componentă politică. Împăratul a participat la manifestările dedicate Sfântului Ștefan, a prezidat ședința Dietei și a vizitat instituții ale orașului, între care spitalul orășenesc. Cuplul imperial a fost găzduit la palatul guvernatorului Bánffy.
Pentru autoritățile orașului, vizita a devenit un eveniment care trebuia să rămână în memoria Clujului. La inițiativa judelui primar Sámuel Páll, administrația locală a decis ridicarea unei coloane comemorative.
La 1 mai 1818, consiliul orașului a înaintat Guberniului Transilvaniei și curții imperiale cinci proiecte pentru monument. Planurile au fost legate de profesorul de desen Sámuel Nagy și de meșterul constructor György Winkler. În anii următori au fost contractați pentru lucrările de piatră meșterii clujeni Mihály și Antal Schindler, iar pentru lucrările decorative a fost implicat Sámuel Nagy. Proiectul avea însă să se împotmolească dintr-un motiv foarte concret: banii.
Lucrările au avansat greu, iar lipsa fondurilor a întârziat ani de zile ridicarea monumentului. Salvarea proiectului a venit prin implicarea procurorului orașului, Imre Topler, cunoscut și ca orator. Acesta s-a angajat să completeze fondurile și să coordoneze finalizarea monumentului. Topler a schimbat inclusiv concepția artistică a ansamblului. Cei patru vulturi de piatră au fost refăcuți, portretele cuplului imperial au fost comandate la Viena, iar pentru reliefurile care urmau să redea momente ale vizitei a fost apelat sculptorul vienez Josef Klieber, profesor la Academia de Arte din Viena.
O sursă istorică dedicată monumentelor Clujului menționează că Topler a comandat portretele imperiale la Viena în locul celor pregătite inițial de Sámuel Nagy și a solicitat noi reliefuri de la Klieber. Sculptorul vienez a lucrat la Cluj, dar s-a întors la Viena în septembrie 1831, înaintea inaugurării monumentului. În cele din urmă, după mai bine de un deceniu de la primele demersuri, Obeliscul Carolina a fost dezvelit la 4 octombrie 1831, chiar de ziua onomastică a împăratului Francisc. O mărturie istorică păstrată în colecțiile digitale ale BCU Cluj consemnează că monumentul fusese ridicat în Piața Mare, pe atunci cunoscută și ca Piața Grâului, actuala Piață a Unirii, iar inaugurarea a avut loc în cadrul festivităților dedicate zilei împăratului.
Obeliscul avea aproximativ zece metri înălțime și era mult mai complex decât sugerează astăzi numele de „obelisc”. Pe una dintre fețe era reprezentată stema orașului, iar pe o altă latură se afla inscripția comemorativă. Celelalte fețe prezentau scene legate de vizita imperială.
Unul dintre basoreliefuri înfățișează intrarea cuplului imperial în oraș prin Poarta de Mijloc, într-o trăsură însoțită de călăreți, în timp ce locuitorii Clujului îi întâmpină. Celălalt reprezintă vizita la spitalul orașului: împărăteasa Carolina este prezentată oferind ajutor unei femei sărace îngenuncheate.
Aceste două scene au fost realizate de Josef Klieber și sunt considerate reprezentative pentru stilul Biedermeier. Monumentul păstrează astfel nu doar memoria celor doi suverani, ci și o imagine sculpturală a modului în care autoritățile doreau să prezinte vizita imperială și relația dintre familia domnitoare și oraș. În partea superioară se află medalionul cu portretele cuplului imperial, încadrat de un înger care poartă efigiile într-o cunună de lauri. La cele patru colțuri ale monumentului au fost amplasați vulturi din piatră, fiecare ținând în cioc o cunună de lauri din fier forjat.
Coloana propriu-zisă și o parte a elementelor decorative au fost realizate de meșteri locali, între care Schindler Mihály și Antal, în timp ce reliefurile au fost realizate de Klieber. O cercetare dedicată locurilor memoriei din Cluj indică și numele fierarului Henczenberger János pentru coroanele de fier ale vulturilor.
De ce „Carolina”?
Numele monumentului este legat direct de împărăteasa Carolina Augusta, dar și de memoria pe care vizita ei a lăsat-o în oraș. Carolina a vizitat în 1817 spitalul orășenesc și i-a oferit o donație. Instituția a ajuns să poarte numele împărătesei, devenind Spitalul Carolina. Piața în care se afla spitalul, actuala Piață a Muzeului, a fost cunoscută la rândul ei drept Piața Carolina.
Astfel, atunci când obeliscul a ajuns aici la sfârșitul secolului al XIX-lea, monumentul și piața aveau deja o legătură directă cu memoria împărătesei.
Obeliscul a dispărut din centrul Clujului pentru a face loc lui Matia Corvin
Timp de peste șase decenii, monumentul a stat în Piața Mare, actuala Piață a Unirii. Pe măsură ce centrul Clujului a fost reorganizat, însă, vechiul obelisc a devenit un obstacol în noul proiect urban. În 1898-1899, în contextul reamenajării Pieței Centrale și al pregătirii amplasării monumentului Matia Corvin, Obeliscul Carolina a fost demontat și mutat în Piața Mică, actuala Piață a Muzeului. Sursele patrimoniale nu sunt perfect concordante asupra anului exact al mutării. Materialele Primăriei și ale Bibliotecii Județene indică 1898, în timp ce cercetări istorice mai recente plasează mutarea în aprilie 1899. Cert este că schimbarea amplasamentului s-a făcut în cadrul transformării Pieței Centrale pentru noul ansamblu monumental dedicat lui Matia Corvin.
„Constructorul monumentului din piața principală.
Acum, când monumentul din piața principală este demolat și mutat, nu va fi lipsit de interes să readucem în memorie pe cel care l-a construit. Frigyes Hirschfeld, maestru cioplitor în piatră, a fost tatăl iubit al concetățeanului nostru József Hirschfeld. Acesta a fost un meseriaș cinstit și destoinic, care la începutul acestui secol a făcut o muncă atât de frumoasă, atât în asamblarea marilor blocuri de piatră, cât și în execuția sculpturilor artistice, încât și astăzi ar fi o cinste pentru orice meseriaș iscusit. Ca orice operă veche de meșteșug, și acest monument dovedește că pregătirea profesională a strămoșilor noștri se afla la un nivel atât de înalt, încât nu avem niciun motiv să ne lăudăm cu realizările noastre mari de astăzi.”
Astăzi, Obeliscul Carolina se află în Piața Muzeului, la câteva sute de metri de locul în care fusese ridicat inițial. Este încadrat în lista monumentelor istorice cu codul CJ-III-m-B-07816 și este considerat unul dintre cele mai importante monumente publice neoclasice din Transilvania. E, de asemenea, cel mai vechi monument din Cluj-Napoca, dacă exceptăm soclul fostei statui a Fecioarei Maria, aflat astăzi la intersecția străzilor Mihail Kogălniceanu și Universității. Monumentul original al Fecioarei Maria a fost ridicat în 1744, însă statuia a fost îndepărtată în 1959, iar cea amplasată în prezent este o copie modernă. Soclul este însă cel istoric, astfel că, dacă luăm în calcul elementele originale păstrate in situ, acesta este mai vechi decât Obeliscul Carolina, inaugurat în 1831.
Citește și:
În final, un articol publicat de reputatul istoric Lukács József în revista Apostrof, în urmă cu 21 de ani:
