Tags Posts tagged with "PPE"

PPE

by -
0 119

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, membru al Grupului PPE şi al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European a iniţiat un raport care vizează “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene”.

Ideea principală care a stat la baza raportului inițiat de europarlamentarul Daniel Buda a pornit de la faptul că politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 miliarde euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puțin de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. După cum s-a subliniat și în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionați în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra veții lor.

Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul căruia se reduc disparitățile dintre regiuni, se generează o creștere a ocupării dar, în același timp și o sprijinire a competitivității regiunilor UE. Investițiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeași măsură, au contribuit la creșterea calității vieții de zi cu zi dar, din păcate, avantajele investițiilor nu sunt percepute întotdeauna așa cum ar trebui de către cetățenii europeni.

Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul creșterii tot mai accentuate mișcărilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendințe de polarizare au generat diferențieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neindoielnic, comunicarea deficitară a contribuit la o astfel de stare de fapt.

Acest lucru se datorează în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7 % dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc.

De aici desigur putem trage o primă conluzie și anume că se impune o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici dar și societatea civilă pentru o mai bună comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.

Trebuie să reținem că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum și oportunitățile de finanțare sunt mai degrabă o responsabilitate a autorităților locale și regionale, deoarece ele sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, iar autoritățile locale beneficiază de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetățenilor. Creșterea interacțiunii cu beneficiarii finali și cu partenerii implicați este esențială pentru îmbunătățirea comunicării. Este nevoie ca transmiterea mesajelor să fie pe înțelesul și ținând cont de interesul beneficiarilor.

În concluzie, proiectul de inițiativă legislativă propune îmbunătățiri în cadrul de reglementare actual în trei aspecte principale:

• coordonare mai eficienta în materie de comunicare, vizibilitatea investițiilor și creșterea accesului la mijloacele de comunicare dîntre Comisie, guvernele statelor membre prin intermediul autorităților de management și beneficiari.
• externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare.
Pentru a clarifica acest aspect, dacă o firmă dintr-un stat net contribuitor execută lucrări, furnizează produse sau servicii finanțate prin fondurile ESI într-o regiune de convergență sau de tranziție, autoritățile din statul membru net contribuitor, ar trebui să publice existența acestor investiții și avantajele economice și sociale pe care le aduc aceste investiții pentru statul membru donator (ex contribuția la PIB)
• implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional, prin creșterea gradului de asumare a implementării politicilor; în practică înseamnă dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare ținând cont demodelele actuale de guvernanță participativă, prin implicarea cetățenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului.
Doar printr-o comunicare eficientă între autorităţi şi organismele beneficiare se poate asigura nu doar o vizibilitate mai bună a fondurilor europene ci şi o accelerare a absorbţiei acestora iar aceste lucruri, în calitate de membru al Parlamentului European, mi le-am propus încă de la începutul mandatului spre concretizare.

by -
0 219

Europarlamentarul clujean Daniel Buda a anunțat că s-a votat pentru eliminarea Taxei de Roaming, începând cu 15 iunie, 2017.

“Veste excelentă pentru toți utilizatorii de telefonie mobilă care călătoresc în Europa. În ședința plenară de ieri din Parlamentul European, am votat, alături de colegii mei, pentru eliminarea Taxei de Roaming. Astfel, utilizatorii vor putea să folosească inclusiv serviciile de internet, fără costuri suplimentare”, a transmis Buda. Decizia a fost adoptată cu 549 de voturi pentru, 27 împotrivă și 50 de abțineri.  Daniel Buda a adăugat că votul dat în Parlamentul European întărește ideea unei Europe fără frontiere: “vorbim despre o Europă în care consumatorul se bucură de servicii de calitate la prețuri corecte pe de-o parte și, pe de altă parte, piețele interne rămân competitive și nedeteriorate”

Parlamentul European a votat eliminarea taxei de roaming începând cu 15 iunie 2017!

 

Sursa foto: zf.ro, Facebook

România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin. Aceasta în contextul în care țara noastră se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. În acest context, europarlamentarul Daniel Buda a cerut Comisiei Europene o “rețetă” pentru creșterea calității și dezvoltarea sectorului viticol, din perspectiva Politicii Agricole Comune.

“Am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt măsurile pe care instituţia le recomandă cu privire la creșterea standardelor de calitate şi care sunt recomandările Comisiei cu privire la dezvoltarea pieței în vederea stimulării vânzării acestui produs. Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al Politicii Agricole Comune de care şi România trebuie să beneficieze. România se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. Astfel, România deține la momentul actual 180.000 de hectare cu viță-de-vie. Cu toate acestea, doar jumătate din suprafața menționată se ridică la standardele europene. Reprezentanți ai Asociației Producătorilor și Exporturilor de Vinuri semnalează faptul că, deși în România există un potențial remarcabil pentru cultivarea viței-de-vie, doar jumătate din suprafața existentă este deținută de marii producători sau de asociații de producători în comparație cu celelalte state europene în care această pondere este semnificativ mai mare. Mai mult, România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin”, a afirmat europarlamentatul clujean Daniel Buda.

Comisarului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, i-a oferit câteva soluții.
“Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al politicii agricole comune. Pentru a urmări obiectivul în cauză, Regulamentul (UE) nr. 1308/20131 prevede o serie de măsuri pe care statele membre le pot pune în aplicare prin intermediul programelor lor naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol. România alocă bugetul său disponibil unor măsuri care vizează transformarea sectorului vitivinicol național într-un sector mai competitiv și mai orientat spre export. În acest context, se acordă prioritate restructurării și reconversiei plantațiilor viticole. De asemenea, se pune accent puternic pe măsuri de promovare a vinurilor în țări terțe și pe campanii de informare în statele membre. Sunt finanțate și investiții în instalații și echipamente pentru producerea și comercializarea produselor vitivinicole. În plus, pentru a spori perspectivele de comercializare a produselor viticole, statele membre pot acorda sprijin, prin intermediul măsurii de inovare, pentru investițiile tangibile sau intangibile care vizează dezvoltarea de noi produse, procedee și tehnologii. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 pot sprijini la rândul lor investițiile în sectorul vitivinicol. Complementaritatea cu programele naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol este definită la nivel național. Vinurile cu denumire de origine sau indicație geografică protejată, precum și vinurile pentru care se indică soiul de viță-de-vie sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin, în temeiul politicii Uniunii privind promovarea prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1144/20142”, se arată în răspunsul primit de la Hogan.

 

sursa: Facebook

“România vrea o Europă unită şi solidă (…) BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult (…) PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de a uni Europa”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la dezbaterea inițiată de Partidul Popular European (PPE), în cadrul Congresului care are loc la Malta. Dezbaterea are ca temă: “Europa asigură viitorul nostru”. La acesta este prezent și europarlamentarul clujean Daniel Buda, alături de delegația liberalilor din România. Trebuie spus că în cadrul Congresului participă toți șefii de state și guverne care fac parte din grupul PPE.

sursa: Facebook

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut să le adrese un mesaj membrilor PPE. El le-a recomandat să lupte pentru întărirea Uniunii Europene, menționând că aceasta este și poziția României, pro Europa unită, în contextul în care a crescut euroscepticismul și a început fragmentarea construcției europene prin BREXIT.

“Suntem la o răscruce de drumuri într-o Europă care se confruntă cu terorismul, extremismul, populismul, Brexit-ul şi creşterea euroscepticismului care au devenit provocările majore de astăzi. Istoria UE ne-a demonstrat că prin solidaritate aceste lucruri ne pot ajuta să trecem peste aceste provocări. Viziunea noastră pentru viitorul UE este clară: România vrea o Europă unită şi solidă. Doar crezând în valori putem construi pacea, securitatea şi unitatea. Acestea vor dărâma barierele care ne vor sta în cale. O adevărată convergenţă între statele membre este necesară în actualul context. Declaraţia de la Roma care a fost semnată săptămâna trecută vorbeşte despre necesitatea de a continua împreună şi de apăra valorile fundamentale ale Europei. Ne-am reînnoit angajamentele faţă de Europa şi ne-am focusat pe unitatea construcţiei europene. Într-o lume globalizată, Europa nu are voie să fie fragmentată ci trebuie să fie o Europă inclusivă iar noi trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor în UE. BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult. Din punctul meu de vedere este extrem de important ca negocierile viitoare cu Marea Britanie să aibă rezultate decente şi sustenabile. Politicile noastre trebuie să se focusese pe ce ne uneşte nu pe ce ne desparte. România nu susţine o Uniune Europeană cu cercuri concentrice sau cu mai multe viteze care o va adânci decalajele între statele membre, ci o Europă care să nu fie divizată. Schengen, zona Euro, politica de coeziune, piaţa unică sunt esenţiale pentru succesul UE. Nu trebuie să uităm pe ce principiu a fost creată Uniunea Europeană de către părinţii fondatori: unitatea în diversitatea. Acest motto trebuie să fie sursă de inspiraţie pentru ce vom face pe viitor. Trebuie să întărim coeziunea Uniunii. PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de uni Europa”, a subliniat Iohannis în cadrul Congresului PPE din Malta.