Tags Posts tagged with "PPE"

PPE

by -
1 80

Europarlamentarul Daniel Buda, președintele PNL Cluj, consideră că siguranța națională este pusă în pericol de vânzarea-cumpărarea terenurilor către străini.  “Faptul că 45% din terenurile agricole sunt cumpărate de străini ține de siguranța națională. Premierul Mihai Tudose trebuie să explice public care este stadiul actual al proiectului de lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor și motivele pentru care se întârzie adoptatea acestuia” – a transmis Buda.

Europarlamentarul clujean a informat că a solicitat și în raportul europarlamentarului Maria Noichl – depus şi votat în Parlamentul European – instituirea de proceduri și condiții unice de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la nivel european.  “Am atras atenția asupra acestei chestiuni prin amendamentele depuse. Apreciez faptul că România se află în fața unei chestiuni care ține de siguranța națională. Faptul că astăzi în România peste 45% din terenurile agricole se află în mâinile străinilor este o situaţie care, pe termen mediu și lung, ne va afecta în mod neîndoielnic. Avertismentul meu nu trebuie înțeles ca un îndemn la interzicerea tranzacțiilor de terenuri agricole către străini, deoarece acest lucru ar contraveni tratatelor la care România este parte, însă consider că este necesară impunerea unor condiții asemenătoare celor din Franța, spre exemplu unde cumpărarea unui teren agricol este condiționată, persoana respectivă fiind nevoită să își demonstreze afinitatea față de zona în care cumpără pământul, să demonstreze că a trăit zece ani în regiune, precum și intenția de a face agricultură. Este o măsură contra speculei și de concentrare a terenurilor, așa cum se întâmplă astăzi în România”, arată Buda.

Europarlamentarul clujean consideră că nici Guvernul Cioloș, nici Guvernul Tudose nu au reușit să vină cu un proiect de lege coerent cap-coadă, care să reglementeze vânzarea-cumpărarea terenurilor și că această situție nu mai poate fi tolerată: “Îi solicit public domnului Tudose să ne spună care este stadiul acestui proiect pe circuit guvernamental, pentru că el nu este trimis în Parlament. Atrag atenția că orice zi de întârziere nu face altceva decât să ducă la diminuarea suprafeței agricole a României și să îl facă părtaș în același timp la un act prin care se afectează siguranța națională a ţării. Totodată, din informațiile pe care le dețin, există în România cazuri în care terenul este cumpărat de persoane extra-comunitară care nici nu îl cultivă, dar beneficiază de subvenții. Pe de altă parte, diferite alte entități, de cele mai multe ori provenind din state UE dezvoltate, cultivă terenuri achiziționate în România, cu sume mai mici decât în alte țări, și cu mijloace tehnologice superioare celor pe care și le permit agricultorii români. Potrivit raportului menționat, această practică este observabilă în mai multe țări europene, dar că România era des menționată în document ca exemplu ilustrativ pentru fenomenul de acaparare a terenurilor”.

 

by -
0 120

“La finalul celor 3 ani de mandat în Parlamentul European, vă invit pe cei interesați să consultaţi o sinteză sau dacă vreți un raport al activităţii mele în calitate de membru al acestei instituții” – eurparlamentar Daniel Buda, membru PPE, președinte al PNL Cluj

“Pentru a face un prim pas spre dezvoltarea comunităţilor, am dorit să vin în sprijinul tuturor celor interesaţi cu o serie de informaţii referitoare la oportunităţile de finanţare a proiectelor din fondurile alocate direct de la Bruxelles pentru exerciţiul financiar 2014-2020. În acest sens, am reeditat un material informativ pe care îl anexez raportului meu de activitate în detaliu, în care se regăsesc expuse pe larg mecanisme şi proceduri iniţiate de Comisia Europeană pentru absorbţia de fonduri direct de la UE pentru organismele publice, pentru fermieri, pentru IMM-uri, ONG-uri şi alţi beneficiari, precum şi sumele defalcate pe fiecare axă. Broşura cuprinde o serie de informaţii care sunt convins că pot răspunde nevoilor de finanţare a unor proiecte din comunităţile locale din România.
În această perioadă, în calitate de europarlamentar, membru al Comisiilor de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Afaceri Juridice și Dezvoltare Regională, am participat la tot ceea ce presupune activitatea acestor comisii, venind cu o serie de propuneri care să ușureze traiul de zi cu zi al cetățeanului european în general și al cetățeanului român în special.
Am încercat și sper că am reușit să vă arăt permanent, într-un mod cât mai transparent, toate inițiativele mele. Doresc să vă mulțumesc tuturor pentru toată încrederea acordată, pentru că ați avut răbdarea să îmi urmăriți activitatea și să reacționaţi ori de câte ori ați avut sugestii sau probleme de semnalat.
Vă asigur încă o dată de toată deschiderea și încrederea mea în parteneriatul cu dumneavoastră, fiind convins că doar împreună vom putea reuși să ne facem viața mai bună, să reprezint cât mai bine România în Parlamentul European și să ne apărăm drepturile în Europa” – Daniel Buda.

-Sinteza activităţii în cifre pentru perioada 2014-2017-

Membru în comisiile PE:
Membru în trei comisii, respectiv:
Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI)
Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI)
Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI)

Activitate potrivit prestigiosului site mepranking.eu, care contabilizează activitatea europarlamentarilor:
Locul 1 din cei 12 europarlamentari români ai Grupului PPE
Locul 1 din cei 32 de europarlamentari români la numărul de întrebări adresate Comisiei Europene
Locul 2 din cei 32 de europarlamentari români la activitatea din PE în perioada 2014-2017
Locul 5 din cei 750 de europarlamentari la numărul de întrebări adresate Comisiei Europene
Locul 37 din cei 750 de europarlamentari la activitatea din PE în perioada 2014-2017

Campanii publice inţiate:
Asociază-te! Doar aşa vei deveni mai puternic!
Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos!
Fondurile europene, şansa agriculturii româneşti!
Stop discriminării românilor din străinătate!

510 de întrebări adresate Comisiei Europene pe teme care privesc problemele cu care se confruntă România: cuantumul scăzut al subvenţiilor pentru fermieri, simplificarea procedurilor de absorbţie a fondurilor europene, efectele secetei asupra agriculturii, lipsa sistemelor de irigaţii, scăderea producţiei de grâu, impactul embargoului impus de federaţia Rusă, formele asociative pentru fermieri, efectele bolii limbii albastre
698 de luări de cuvânt şi declaraţii în plen pe teme precum: promovarea coeziunii şi a dezvoltării, criza forţei de muncă în sectorul agricol, viitorul Uniunii Europene, aderarea României la Spaţiul Schengen, negocierile privind Parteneriatul pentru Comerţ şi Investiţii UE-SUA, declaraţiile ministrului de externe Sebastian Kurz privind alocaţiile acordate copiilor români care trăiesc legal în Austria, încălcarea dreptului la vot al cetăţenilor din diaspora la alegerile prezidenţiale, problema absorbţiei fondurilor europene
419 răspunsuri primite până în acest moment la întrebările formulate
223 de adrese pe problematici actuale, depuse la Comisia Europeană, Consiliul Europei, Comitetul Regiunilor, Guvernul României, Ministerul Agriculturii, autorităţi publice naţionale
12 propuneri de rezoluţie pe teme privind: situaţia din Italia după cutremure, demararea cu întârziere a Politicii de Coeziune pentru perioada 2014-2020, măsurile de combatere a terorismului, tragediile care au implicat nave cu migranţi în Marea Mediterană
1 raport în calitate de raportor privind “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene”
27 rapoarte în calitate de raportor alternativ şi pentru aviz din partea Grupului PPE:
Coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale având în vedere evoluțiile de pe piață
Introducerea unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente
Controlul registrului și la componența grupurilor de experți ale Comisiei
Monitorizarea aplicării legislației UE în 2015
Aplicarea procedurii europene de somație de plată
Adaptarea la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea UE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control
Aviz referitor la combinarea corectă a surselor de finanțare pentru regiunile Europei: echilibrarea instrumentelor financiare și a granturilor în politica de coeziune a UE
Mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie
Regiuni mai puţin dezvoltare în UE
Aviz referitor la Raportul anual pe 2015 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei

1351 de amendamente depuse la rapoartele aflate în dezbaterea PE
384 de amendamente la rapoartele din Comisia AGRI
732 de amendamente la rapoartele din Comisia JURI
235 de amendamente la rapoartele din Comisia REGI

Broşura care conţine raportul de activitate şi ghidul de finanţare poate fi consultată electronic aici: http://www.danielbuda.ro/ro/raport-de-activitate-2014-2017-europarlamentar-daniel-buda-si-ghid-de-finantare-ue-2014-2020/

Material publicat cu sprijinul Grupului PPE din PE. Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European.

by -
0 63

Daniel Buda, Membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European:

“Salut iniţiativa Comisiei Europene care, prin intermediul Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, coordonată de comisarul Phil Hogan, a lansat în aceste zile o consultare publică extrem de importantă pe tema practicilor comerciale neloiale, transparența pieței și cooperarea cu producătorii precum şi modul în care lanțul de aprovizionare cu alimente din UE poate deveni mai echitabil. Consultarea publică se va desfăşura în perioada 16 august- 17 noiembrie 2017 şi se adresează tuturor agricultorilor, procesatorilor, distribuitorilor, angrosiștilor, comercianților cu amănuntul, organizații de afaceri (inclusiv asociații, camere de comerț etc.), consumatorii și organizațiile lor representative, organizațiile neguvernamentale și ale societății civile, instituții de cercetare / think-tank-uri, experți independenți, firme de avocatură, sindicate, autoritățile publice naționale precum şi alte instituții publice din toate statele membre ale Uniunii Europene.  Există aproximativ 11 milioane de ferme în Uniunea Europeană (UE) și 44 de milioane de persoane sunt angajate în întregul lanț de aprovizionare cu alimente din UE. Agricultorii sunt actori strategici și economici importanți în lanțul de aprovizionare cu alimente.În timp, Politica Agricolă Comună (PAC) a devenit mai orientată către piață și se bazează mai puțin pe gestionarea piețelor. În plus, agricultura europeană și sectorul agroalimentar sunt din ce în ce mai integrate pe piețele globale. Acest lucru a creat oportunități importante de afaceri, dar a şi expus agricultorii la o incertitudine mai mare a pieței și la o volatilitate crescută a prețurilor. Agricultorii lucrează deseori independent unii faţă de ceilalţi iar aceştia trebuie ajutaţi să își apere interesele față de alte părți ale lanțului alimentar, cum ar fi procesatorii de alimente și comercianții cu amănuntul. Grupul operativ al piețelor agricole (AMTF), înființat de comisarul pentru Agricultură, domnul Phil Hogan, a propus o serie de modalități concrete de consolidare a poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente.Comisia Europeană doreşte acum să consulte publicul european cu privire la domeniile legate de poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente. Contribuțiile primite din cadrul acestei consultări vor completa lucrările privind simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune. Măsurile luate în considerare în cadrul inițiativei de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare cu alimente ar avea, dacă ar fi adoptate, un impact relativ redus asupra bugetului UE, deoarece acestea ar fi legate în principal de regulile de guvernanță ale lanțului de aprovizionare. Procesul de consultare va avea ca rezultat o evaluare a impactului și va completa lucrările privind viitorul Politicii Agricole Comune. Consultarea iniţiată de către Comisie se va desfăşura prin aplicarea unui chestionar on-line care poate fi completat aici: https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/AGRISurveyUTPs.

În acest moment chestionarul poate fi completat doar în limba engleză însă, începând cu data de 25 august, acesta va fi disponibil în toate limbile statelor UE, inclusiv în limba română. Îndemn cu această ocazie Guvernul României, Ministerul Agriculturii precum şi toate autorităţile publice să faciliteze informarea populaţiei despre acest demers al Comisiei. Cetăţenii români trebuie să se implice activ atunci când sunt întrebaţi despre subiecte de interes public care ajută la formarea corectă a politicilor europene. Doar prin implicare vocea României poate fi auzită la Bruxelles şi putem conta cu adevărat în Europa!”

by -
0 131

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, membru al Grupului PPE şi al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European a iniţiat un raport care vizează “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene”.

Ideea principală care a stat la baza raportului inițiat de europarlamentarul Daniel Buda a pornit de la faptul că politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 miliarde euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puțin de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. După cum s-a subliniat și în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionați în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra veții lor.

Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul căruia se reduc disparitățile dintre regiuni, se generează o creștere a ocupării dar, în același timp și o sprijinire a competitivității regiunilor UE. Investițiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeași măsură, au contribuit la creșterea calității vieții de zi cu zi dar, din păcate, avantajele investițiilor nu sunt percepute întotdeauna așa cum ar trebui de către cetățenii europeni.

Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul creșterii tot mai accentuate mișcărilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendințe de polarizare au generat diferențieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neindoielnic, comunicarea deficitară a contribuit la o astfel de stare de fapt.

Acest lucru se datorează în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7 % dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc.

De aici desigur putem trage o primă conluzie și anume că se impune o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici dar și societatea civilă pentru o mai bună comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.

Trebuie să reținem că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum și oportunitățile de finanțare sunt mai degrabă o responsabilitate a autorităților locale și regionale, deoarece ele sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, iar autoritățile locale beneficiază de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetățenilor. Creșterea interacțiunii cu beneficiarii finali și cu partenerii implicați este esențială pentru îmbunătățirea comunicării. Este nevoie ca transmiterea mesajelor să fie pe înțelesul și ținând cont de interesul beneficiarilor.

În concluzie, proiectul de inițiativă legislativă propune îmbunătățiri în cadrul de reglementare actual în trei aspecte principale:

• coordonare mai eficienta în materie de comunicare, vizibilitatea investițiilor și creșterea accesului la mijloacele de comunicare dîntre Comisie, guvernele statelor membre prin intermediul autorităților de management și beneficiari.
• externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare.
Pentru a clarifica acest aspect, dacă o firmă dintr-un stat net contribuitor execută lucrări, furnizează produse sau servicii finanțate prin fondurile ESI într-o regiune de convergență sau de tranziție, autoritățile din statul membru net contribuitor, ar trebui să publice existența acestor investiții și avantajele economice și sociale pe care le aduc aceste investiții pentru statul membru donator (ex contribuția la PIB)
• implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional, prin creșterea gradului de asumare a implementării politicilor; în practică înseamnă dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare ținând cont demodelele actuale de guvernanță participativă, prin implicarea cetățenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului.
Doar printr-o comunicare eficientă între autorităţi şi organismele beneficiare se poate asigura nu doar o vizibilitate mai bună a fondurilor europene ci şi o accelerare a absorbţiei acestora iar aceste lucruri, în calitate de membru al Parlamentului European, mi le-am propus încă de la începutul mandatului spre concretizare.

by -
0 229

Europarlamentarul clujean Daniel Buda a anunțat că s-a votat pentru eliminarea Taxei de Roaming, începând cu 15 iunie, 2017.

“Veste excelentă pentru toți utilizatorii de telefonie mobilă care călătoresc în Europa. În ședința plenară de ieri din Parlamentul European, am votat, alături de colegii mei, pentru eliminarea Taxei de Roaming. Astfel, utilizatorii vor putea să folosească inclusiv serviciile de internet, fără costuri suplimentare”, a transmis Buda. Decizia a fost adoptată cu 549 de voturi pentru, 27 împotrivă și 50 de abțineri.  Daniel Buda a adăugat că votul dat în Parlamentul European întărește ideea unei Europe fără frontiere: “vorbim despre o Europă în care consumatorul se bucură de servicii de calitate la prețuri corecte pe de-o parte și, pe de altă parte, piețele interne rămân competitive și nedeteriorate”

Parlamentul European a votat eliminarea taxei de roaming începând cu 15 iunie 2017!

 

Sursa foto: zf.ro, Facebook

România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin. Aceasta în contextul în care țara noastră se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. În acest context, europarlamentarul Daniel Buda a cerut Comisiei Europene o “rețetă” pentru creșterea calității și dezvoltarea sectorului viticol, din perspectiva Politicii Agricole Comune.

“Am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt măsurile pe care instituţia le recomandă cu privire la creșterea standardelor de calitate şi care sunt recomandările Comisiei cu privire la dezvoltarea pieței în vederea stimulării vânzării acestui produs. Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al Politicii Agricole Comune de care şi România trebuie să beneficieze. România se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. Astfel, România deține la momentul actual 180.000 de hectare cu viță-de-vie. Cu toate acestea, doar jumătate din suprafața menționată se ridică la standardele europene. Reprezentanți ai Asociației Producătorilor și Exporturilor de Vinuri semnalează faptul că, deși în România există un potențial remarcabil pentru cultivarea viței-de-vie, doar jumătate din suprafața existentă este deținută de marii producători sau de asociații de producători în comparație cu celelalte state europene în care această pondere este semnificativ mai mare. Mai mult, România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin”, a afirmat europarlamentatul clujean Daniel Buda.

Comisarului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, i-a oferit câteva soluții.
“Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al politicii agricole comune. Pentru a urmări obiectivul în cauză, Regulamentul (UE) nr. 1308/20131 prevede o serie de măsuri pe care statele membre le pot pune în aplicare prin intermediul programelor lor naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol. România alocă bugetul său disponibil unor măsuri care vizează transformarea sectorului vitivinicol național într-un sector mai competitiv și mai orientat spre export. În acest context, se acordă prioritate restructurării și reconversiei plantațiilor viticole. De asemenea, se pune accent puternic pe măsuri de promovare a vinurilor în țări terțe și pe campanii de informare în statele membre. Sunt finanțate și investiții în instalații și echipamente pentru producerea și comercializarea produselor vitivinicole. În plus, pentru a spori perspectivele de comercializare a produselor viticole, statele membre pot acorda sprijin, prin intermediul măsurii de inovare, pentru investițiile tangibile sau intangibile care vizează dezvoltarea de noi produse, procedee și tehnologii. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 pot sprijini la rândul lor investițiile în sectorul vitivinicol. Complementaritatea cu programele naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol este definită la nivel național. Vinurile cu denumire de origine sau indicație geografică protejată, precum și vinurile pentru care se indică soiul de viță-de-vie sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin, în temeiul politicii Uniunii privind promovarea prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1144/20142”, se arată în răspunsul primit de la Hogan.

 

sursa: Facebook

“România vrea o Europă unită şi solidă (…) BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult (…) PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de a uni Europa”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la dezbaterea inițiată de Partidul Popular European (PPE), în cadrul Congresului care are loc la Malta. Dezbaterea are ca temă: “Europa asigură viitorul nostru”. La acesta este prezent și europarlamentarul clujean Daniel Buda, alături de delegația liberalilor din România. Trebuie spus că în cadrul Congresului participă toți șefii de state și guverne care fac parte din grupul PPE.

sursa: Facebook

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut să le adrese un mesaj membrilor PPE. El le-a recomandat să lupte pentru întărirea Uniunii Europene, menționând că aceasta este și poziția României, pro Europa unită, în contextul în care a crescut euroscepticismul și a început fragmentarea construcției europene prin BREXIT.

“Suntem la o răscruce de drumuri într-o Europă care se confruntă cu terorismul, extremismul, populismul, Brexit-ul şi creşterea euroscepticismului care au devenit provocările majore de astăzi. Istoria UE ne-a demonstrat că prin solidaritate aceste lucruri ne pot ajuta să trecem peste aceste provocări. Viziunea noastră pentru viitorul UE este clară: România vrea o Europă unită şi solidă. Doar crezând în valori putem construi pacea, securitatea şi unitatea. Acestea vor dărâma barierele care ne vor sta în cale. O adevărată convergenţă între statele membre este necesară în actualul context. Declaraţia de la Roma care a fost semnată săptămâna trecută vorbeşte despre necesitatea de a continua împreună şi de apăra valorile fundamentale ale Europei. Ne-am reînnoit angajamentele faţă de Europa şi ne-am focusat pe unitatea construcţiei europene. Într-o lume globalizată, Europa nu are voie să fie fragmentată ci trebuie să fie o Europă inclusivă iar noi trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor în UE. BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult. Din punctul meu de vedere este extrem de important ca negocierile viitoare cu Marea Britanie să aibă rezultate decente şi sustenabile. Politicile noastre trebuie să se focusese pe ce ne uneşte nu pe ce ne desparte. România nu susţine o Uniune Europeană cu cercuri concentrice sau cu mai multe viteze care o va adânci decalajele între statele membre, ci o Europă care să nu fie divizată. Schengen, zona Euro, politica de coeziune, piaţa unică sunt esenţiale pentru succesul UE. Nu trebuie să uităm pe ce principiu a fost creată Uniunea Europeană de către părinţii fondatori: unitatea în diversitatea. Acest motto trebuie să fie sursă de inspiraţie pentru ce vom face pe viitor. Trebuie să întărim coeziunea Uniunii. PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de uni Europa”, a subliniat Iohannis în cadrul Congresului PPE din Malta.