Tags Posts tagged with "NTT Data"

NTT Data

O sursă semnificativă de venit a societății care administrează Sala Polivalentă va fi un contract de sponsorizare, semnat cu o companie clujeană importantă, a dezvăluit viceprimarul Dan Tarcea pentru Actual de Cluj: „Vom atrage un sponsor care va da un nume Sălii Polivalente. În felul acesta, societatea care administrează sala va avea încă o sursă importantă de venit”. Tarcea a evitat să pronunțe numele companiei cu care s-ar purta negocieri în acestă direcție. Potrivit surselor Actual de Cluj, interesați de un astfel de contract sunt, în primul rând, reprezentanții Băncii Transilvania (BT). De altfel, BT a semnat un contract, până în 2020, și cu Universitatea Cluj, formația de fotbal care a pornit pe noul său drum din liga a patra, sub cârma unei asociații înființate de Primărie. Potrivit datelor din Contract, Banca ajută clubul în liga a III-a cu 100.000 de euro. Suma crește peste un an și ajunge la 350.000 de euro în liga a doua. În prima ligă “U” ar urma să încaseze 500.000 de euro doar de la BT.

NTT,  interes pentru Sala Polivalentă

Soluția sponsorizării ar urma să se aplice și în cazul Sălii Polivalente, dat fiind faptul că societatea administrator se confruntă cu mari dificultăți financiare, din pricina costurilor anuale de impozitare. Surse din cadrul Primăriei au precizat pentru Actual de Cluj că reprezentanții Băncii Transilvania ar fi dispuși să dea un nume Sălii Polivalente, în baza unui contract de sponsorizare. Această informație nu a fost confirmată, în mod oficial. Pe de altă parte,  omul de afaceri Daniel Metz – reprezentantul unei alte companii importante a Clujului, NTT DATA, spune că ideea i se pare atractivă. „Noi nu am purtat cu nimeni discuții pe tema aceasta. Dar dacă ar trebuie să ne băgăm să sprijinim Sala Polivalentă cu un contract de sponsorizare, am face-o, desigur, depinde și de suma cu care ar trebui să intrăm. Dacă nu ar fi ceva exagerat, am putea s-o facem”, a spus Metz.

Societatea care administrează Polivalenta trebuie să dispară – cred liderii PSD

Reprezentanții Primăriei dau asigurări că societatea care administrează Sala Polivalentă nu va intra în insolvență, în ciuda datoriile pe care le înregistrează pentru neplata impozitului. „Colegii mei au făcut un plan de eșalonare a plății datoriilor. O parte din bani s-au achitat deja, iar până la finele anului viitor preconizăm că datoria va fi achitată integral. Prin urmare, nu se pune problema ca firma administrator să intre în procedură de insolvență” – a precizat viceprimarul municipiului Cluj Napoca, Dan Tarcea.  Pe de altă parte, Tarcea admite că pentru a-și putea menține activitatea și pentru a face față cheltuielilor, societatea care administrează Polivalenta se vede nevoită să majoreze tarifele pentru închirierea sălii: „Gradul de ocupare a sălii este de peste 90%, prin urmare, din punct de vedere managerial nu prea avem reproșuri. O parte din datorii s-au achitat din veniturile activităților care s-au derulat anul acesta. Au fost destul de multe.  Evident, la anul, pentru a face față cheltuielilor, se impune o majorare a tarifelor. În afară de tarife, mai este preconizată o sursă importantă de finanțare, un contract de sponsorizare”.

Reprezentanții PSD consideră că, dimpotrivă, nu există niciun plan care să demonstreze că societatea care administrează Sala Polivalentă ar putea intra pe o creștere financiară. Consilierul Local Dan Morar spne că sala ar trebui să intre în gestiunea directă a Primăriei: „Pentru Sala Polivalentă văd două soluții. În primul rând să fie puse la conducere persoane capabile, care să fie în măsură să-și asume niște obiective economice. În al doilea rând, Sala Polivalentă ar trebui să fie preluată în administrare de Primărie. În felul acesta ar dispărea și Consiliul de Administrație, nu s-ar mai plăti impozit, cheltuielile s-ar diminua mult și nu ar mai fi nevoie să majorăm tarifele”,  a comentat Dan Morar.

Subiect inedit la cea de-a 67-a ediție a proiectului cultural-comunitar Berăria Culturală, ce se desfășoară în fiecare miercuri în sala Euphoria a Fabricii de Bere Ursus. „Câtă fericire poți cumpăra?” – este întrebarea la care s-a înhămat să răspundă un potent om de afaceri născut și crescut în Cluj: Ștefan Gadola.

“Un subiect foarte original și deosebit de interesant! În mod sigur nu vom lămuri acest subiect într-o seară, dar eu imi propun, totuși, să vă conving să vindeți ceva din propria fericire altora. Vă garantez că veți fi mult mai fericiți și mult mai bogați sufletește. Haideți deci, să discutăm cât și cum să vă vindeți fericirea! Că de cumpărat e al naibii de greu, și vă spun că de cele mai multe ori nici nu știți ce să faceți cu fericirea cumpărată” – a scris Ștefan Gadola pe pagina personală de Facebook.

La rândul său, principalul producător al evenimentului, Ion Novăcescu, a subliniat că se aștepta ca acestă ediție a proiectului Berăria Culturală să stârnească un mare interes în piață, dar se dovedește că reacțiile din partea publicului interesat sunt chiar peste ceea ce se aștepta.  “Cât ești dispus să dai pentru a avea fericirea?
De unde o poți lua? Hai să căutăm răspunsul și să aflăm, poate, calea, împreună cu un om înțelept, pe numele său Stefan Gadola”, a scris și Novăcescu e pagina sa de Facebook.

Evenimentul este programat miercuri, 13 septembrie, de la ora 19,  în sala Euphoria a Fabricii de Bere Ursus.
Producția aparține Fabricii de Lideri, fiind oferită de NTT DATA Tower România. Proiectul cultural-comunitar Berăria Culturală este realizat de Fundația Armonia în parteneriat cu Ursus Breweries și se află la cel de-al cincilea an de activitate.

Ștefan Gadola este unul dintre cei trei fondatori ai companiei clujene EnergoBit.

 

by -
0 120

Echipa de volei Universitatea a promovat în liga întâi și dorește, cu noul sponsor care i-a venit alături și i-a dat și numele său, compania NTT Data România, să urce în clasamentul A1.

Manaregul echipei, Constantin Parâia a spus că  parteneriatul cu NTT Data a permis reorganizarea echipei atât la nivelul componenței cât și în ceea ce privește staff-ul tehnic. Echipa are antrenori noi, pe Ciprian Dârnescu, respectiv Luminița Trombițaș, antrenor secund. Preparator fizic este Rareș Stoica.

Daniel Metz, directorul NTT Data România, companie care e sponsorul echipei, a anunțat că echipa de volei are și un nou echipament, premium, de la Mikasa.

Care e lotul „U”NTT Data

1. Râileanu Adriana Sorina
2. Ariton Alexandra
3. Dârnescu Carmen
4. Beudean Rada
5. Tarța Paula
6. Vodă Ioana
7. Podină Angelica
8. Bucur Raluca
9. Grama Carmen
10. Pamfil Mihaela
11. Bara Alexandra
13. Miclea Sabina
16. Mocar Denisa
17. Stanciu Adina

by -
0 476
Sursa foto: Techsylvania

“Clujul e singurul oraș din România în afară de București în care m-aș gândi să locuiesc, dacă m-aș muta aici”, spune, de pe scena conferinței Techsylvania, Mike Costache, antreprenor, bancher de investiții și CEO a mai multor companii, emigrat din România în Israel la doar 11 ani și apoi spre Statele Unite. Dacă el doar spune că s-ar muta în România, colegii săi de dialog “Techsylvan” au sau conduc afaceri aici. În cadrul uneia dintre întâlnire de la conferinţa Techsylvania de azi, Konrad Kaschek, general manager al fabricii Bosch de la Cluj, vorbește despre business-ul germanilor de la Jucu: nemții construiesc o nouă unitate în parcul industrial și au trecut de 2000 de angajați în Cluj. Trebuie spus însă că România e totuşi o destinaţie de business încă profitabilă pentru costurile mici de aici, iar în Cluj outsourcing-ul mai generează parte importantă din afaceri, chiar şi în zona de Tehnologie.

“Inginerii foarte calificați sunt cea mai rară “resursă” din lume. Trebuie să cauţi peste tot: Asia, Europa, America. E, la nivel mondial, un mare deficit de ingineri care să scrie cod, care să creeze produse noi. Suntem bucuroși să fim aici, la Cluj, să vă punem la muncă”, spune Jerry Kennelly, cofondator şi CEO Riverbed, companie multinațională care are o echipă și la Cluj. Kennelly conduce o companie pe care a direcţionat-o de la nivel de start-up până la stadiul în care generează venituri de 1 miliard de dolari. Despre motivele care au adus afaceri la Cluj vorbește și Kaschek, care face referire la aceeași valoroasă resursă care pare să fi pus Clujul pe hartă: Omul de Tehnologie. “Bosch dorea să crească și căuta locuri unde putea să facă asta. Creșterea uriașă a cifrei de afaceri din ultimii ani a fost posibilă doar prin extindere. Am căutat în mai multe locuri și am găsit acest diamant ascuns – Clujul, cu oameni educați, orientaţi spre Europa. Am ajuns la 2500 de oameni. Clujul e un sit strategic pentru Bosch, vom crește în continuare. La Jucu a început construcția pentru al doilea centru”, a spus directorul fabricii care funcţionează în Tetarom III din 2014. Managerul ce conduce compania care are în Cluj și un centru de cercetare a subliniat că viitorul e reprezentant de automatizarea și tehnologie înaltă. Bosch nu e singura companie care caută să se pregătească de lumea viitorului. Patrizio Mappelli, CEO NTT Data pe regiunea EMEA, spune că la Cluj (unde gigantul japonez NTT a preluat compania locală EBS) se investește în Robotică. Mai mult, deși inițial așa părea, România nu mai e acum o destinație de “low cost”, susţine CEO-ul. “Când am decis să investim în România inițial vedeam locul ca având avantajul costurilor mici. Am găsit aici oameni foarte competenți, foarte dedicați și am schimbat această gândire. Am început de la ideea de low cost, dar vedem România și în special Clujul ca o mare oportunitate, cu oameni foarte competenți. Am decis să investim în robotică aici, în Cluj, avem oameni care se ocupă de robotică și inteligență artificială. De la țară low cost, am ajuns să vedem România ca loc unde putem dezvolta soluții sofisticate”, spune Mappelli. Acesta a mai menționat că NTT a decis să trimită oameni aici, din Tokio, pentru a conduce un “hub de inovare”.

Nu doar companiile din Tehnologie sunt interesate de tehnologie. “Noile platforme digitale vor fi construite la Cluj. Vrem să digitalizăm, suntem gata să investim în digitalizare și noi tehnologii.  Băncile vor fi active în domeniul tehnologiei, ca orice companie din Tech”, spune Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania. Iar multinaţionalele vin şi cu oportunităţi pentru start-up-uri, spun “giganţii”. “Sunt multe companii de producție, nu doar la Cluj, ci și în Timișoara, Sibiu. Acestea au nevoie de servicii de suport, de tehnologii, de furnizori, de companii locale.  E o oportunitate să lansezi startup-uri. În Germania sunt companii care sunt furnizori pentru branduri ca Audi”, a mai spus CEO-ul Bosch din România.

Oameni din companii ca NVIDIA, SAP, Allianz Ventures, Financial Times, Amazon, Wunderlist, McKinsey, 500 Startups, Samsung NEXT sunt zilele acestea la Cluj, ca să vorbească despre Tehnologie şi Business, la Techsylvania. Cea de-a 4-a ediție Techsylvania are loc la Casa de Cultură a Studenților, în Cluj-Napoca, între 17-20 iunie. Sunt așteptați peste 1500 de participanți. Evenimentul are trei componente: o conferință unde au venit speakeri de la companii active la nivel global, un maraton de programare de 24 de ore (hackathon), desfăşurat în weekend, și Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate la început de drum.

 

Există, însă, tot la Cluj, și astfel de exemple:

Care e firma din Cluj care a adus angajați din Maroc și Paraguay ca să-i muncească în fabrică: a fost amendată cu 100.000 lei

 

Primarul Emil Boc călătorește mult, iar de data aceasta a plecat în China. Scopul? Participarea la o conferință pe teme de tehnologii avansate, care să ajute Clujul să devină un așa zis oraș “smart”. Conferința se desfășoară în Ningbo, oraș-port situat în cea mai dezvoltată zonă economică a Deltei Fluviului Albastru, la graniţa dintre Shanghai şi Hangzhou.

Conferința ar fi fost organizată de autoritățile locale din Ningbo, iar primarul Clujului n-a plecat singur. El este însoțit și de fondatorul companiei EBS, Daniel Metz, precum și de directorul Companiei de Transport Public, Liviu Neag, dar și de alți reprezentanți ai celor două clustere: ARIES Transilvania și Cluj IT, partenerele Primăriei clujene în diverse proiecte de tocat fonduri publice.

În ultima perioadă, Boc accentuează în spațiul public ideea că municipiul Cluj Napoca s-ar afla cu un pas în față în privința implementării unor aplicații care să le ușureze clujenilor accesul la unele servicii publice: sistem inteligent de parcări, transport inteligent,  avizarea unor documente în sistem on-line, efectuarea unor plăți on-line, programări on-line etc.

În ideea transformării Clujului într-un oraș “smart” – într-un viitor nu prea îndepărtat – Boc și-a creat un Consiliu Consultativ, în care a cooptat niște grei din industria IT, precum și niște apropiați de-ai săi din mediul universitar. Nu e foarte clar cum va acționa acest Consiliu, însă, Boc a ținut să facă următoarele precizări: “Utilizarea tehnologiei pentru creșterea calității vieții în Cluj-Napoca, pentru o administrație deschisă și un oraș inteligent, este o prioritate cheie a municipalității clujene. Pentru o colaborare mai strânsă și eficientă între comunitatea de IT și administrația locală, Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate, Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT”.  Subiectele principale dezbătute de acest Consiliu, la întâlnirile desfășurate în cadrul Primăriei,  au fost:

• actualizarea Strategiei pentru Cluj-Napoca, un oraș inteligent – componenta de e-guvernare și IT din cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului 2014-2020;
• stabilirea calendarului de activități în vederea adoptării noii strategii până la finalul anului 2017;
• organizarea celei mai importante conferințe pe inovare a Comisiei Europene, Open Innovation 2.0, ce va fi găzduită de Cluj-Napoca în perioada 10-14 iunie a.c.;
• demararea unui program de voluntariat pentru inovare și IT în cadrul Primăriei, dedicat celor care activează în industrie și doresc să se implice spre beneficiul tuturor cetățenilor Clujului.

Ce e sigur e faptul că dintre persoanele implicate în acest Consiliu, omul de afaceri Daniel Metz este tot mai des în preajma primarului Emil Boc. De altfel, în ultimii doi ani, Metz a devenit tot mai vizibil și mai implicat în spațiul public, motiv pentru care nu de puține ori s-a speculat ideea, printre politicieni, că el ar putea fi cooptat în vreun partid. Reamintim că Daniel Metz este fondatorul companiei EBS, care a fost preluată de gigantul NTT DATA. Metz a vândut  compania dar a rămas și în CEO-ul NTT Data. În paralel, el dezvoltă o serie de proiecte imobiliare în Cluj și nu numai, fiind, de asemenea, extrem de implicat în tot soiul de acțiuni social-comunitare.

Foto jos din China (preulată de pe Facebook): Liviu Neag, Emil Boc și Daniel Metz

 

by -
0 683

Cel mai important eveniment al primăverii din domeniul sănătăţii, Gala Elitelor Medicale Transilvane, a premiat aseară excelenţa în domeniul medical, printr-o ceremonie elegantă, ce a avut loc la Grand Hotel Napoca.

“E în natura noastră să ne autodepășim, să ne dorim să fim mai buni în fiecare zi. E o competiție cu noi înșine, care naște evoluție și plusvaloare socială. Cei care au fost prezenți la evenimentul nostru sunt exemple ale naturii umane perfecționiste. Cei care au vorbit la conferințe, cei care au învățat de la ei, cei care au fost premiați, participanți, invitați. Fiecare om prezent la Gala Elitelor Medicale a fost acolo pentru că își dorește să învețe, să fie mai bun, să-i sărbătorească pe cei mai buni. Dacă vom reuși să creăm o mică parte dintr-o lume mai bună, înseamnă că scopul nostru a fost atins. Sunt mândru şi onorat că am reuşit să dezvolt Gala Elitelor Medicale Transilvane, extinzându-ne în acest an aria la nivelul Transilvaniei, şi să celebrăm împreună excelenţa medicală, oameni valoroşi care au fost premiaţi şi care merită toată stima şi aprecierea noastră!”, a declarat Ioan Geană, organizatorul evenimentului.

Gala Elitelor Medicale reuneşte anual excelenţa medicală la Cluj

Gala Elitelor Medicale este inițiată de brandul Clujul Elitelor și Valorilor şi s-a desfăşurat în parteneriat cu unităţi medicale publice, universităţi şi alte entităţi private din România, care au înţeles necesitatea susţinerii sistemului medical. Astfel, partenerii de încredere ai Galei Elitelor Medicale Transilvane din acest an au fost: NTT Data, Fundația Transilvania Leaders, Organizația Tinerilor Medici, Asociația Română a Farmaciștilor Clinicieni, Codrean, Iusco, Jucan – Societate civilă de avocați, Worwag Pharma, Ropharma, Terapia, Spitalul Sf. Constantin, Fares, Alphega, Syntergy, Innotech, Turnătoria Metalul, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Magnolia, Farmec, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj, Asociația de Podiatrie, Coral, Brantner, Neon Lightning. Organizatorii îşi propun ca acest eveniment, care reuneşte excelenţa, să devină o tradiţie la Cluj-Napoca, următoarea ediţie fiind programată pentru primăvara anului 2018.

Premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane

În cadrul unei ceremonii elegante, prezentată de Adelina Chișu, în prezenţa lumii medicale transilvane, 32 de medici performanţi, cadre universitare valoroase, dar şi cei mai buni rezidenţi şi studenți au fost răsplătiţi pentru constanţa eforturilor, pentru calitatea cercetării şi nu în ultimul rând pentru devotamentul lor faţă de pacienți. Astfel, premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane, ediţia a II-a, au fost: Prof. Univ. Dr. Alexandru Irimie, Dr. Bogdan Petruţ, Dr. Nicolae Crişan, Dr. Marcel Rad, Dr. Bogdan Moldovan, Echipa de urologie din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică, Spitalul Sf. Constantin Brașov, Dr. Livia Ognean, Dr. Victoria Bîrluțiu, Dr. Ioan Dănuț Cocoi, Dr. Ileana Forfotă, Dr. Andrei Mureşan, Dr. Daniel Porav, Dr. Monica Măgherușan, As.Șef Spital Corina Mureșan, Prof.Univ.Dr. Mihaela Băciuț, Conf.Univ.Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, Prof.Univ.Dr. Marius Roman, Conf.Univ.Dr. Ciprian Brisc, Șef.lucr.dr. Monica Sabău, Conf.Univ.Dr. Dan Eniu, Prof.Univ.Dr. Marcel Tanțău, Prof.Univ.Dr.Monica Voichița Acalovschi, Prof.Univ.Dr. Gheorghe Tomoaia, Prof.Univ.Dr. Nicolae Hâncu, Prof.Univ.Dr. Silviu Albu, Prof.Univ.Dr. Constantin Copotoiu, Prof.Univ.Dr. Benedek Imre, Prof.Univ.Dr. Oliviu Pascu, Dr. Mihai Pandrea, Dr. Răzvan Couți, Robert Simon și Organizația Tinerilor Medici.

by -
0 269

Furnizorul de servicii și soluții software NTT DATA România Cluj (fosta EBS Romania) a acordat acționarilor dividende de 6,78 milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro, informează profit.ro.

Banii au fost încasați de NTT DATA EMEA Ltd (Marea Britanie) – 6,6779 milioane de lei și NTT DATA Deutschland GmbH (Germania) – 203,40 lei. Anterior, acționarii au mai încasat 1,1 milioane de lei după o hotărâre luată în decembrie 2016. Profitul rămas nerepartizat se ridică la 27,436 milioane de lei.

 

by -
0 3326

O firmă mare de tehnologia informației din Cluj contractează cea mai mare universitate din țară ca să compună profilul psihosocial al IT-iștilor din Cluj peste cinci ani.

E vorba de NTT Data, care a contractat universitatea “Babeș-Bolyai” ca să definească cum va arăta profilul psihologic al IT-iștilor din Cluj peste cinci ani. Încă nu a fost stabilită echipa care va face parte din proiect “Deocamdată am semnat contractul”, spune prorectorul UBB responsabil cu cercetarea, Daniel David, care adaugă că e vorba de un contract pe șase luni, în valoare de 12.000 de euro. UBB derulează acest proiect prin nou-înființatul institut de cercetare Star UBB.

Inițiativa vine de la NTT Data, una dintre cele mai mari companii de IT din Cluj. L-am sunat pe director, Daniel Metz, să-l întrebăm de ce e nevoie de un profil psihosocial al IT-iștilor din Cluj, și nu unul la zi, ci cu prognoze pe câțiva ani de acum încolo. “Eu cred că e nevoie de așa ceva pentru ca toată industria să își modeleze structrile organizatorice, cultura organizațională și procesele de resurse umane pe așteptările acestor oameni, astfel să putem să ne întâlnim în același loc”, spune el. Dar nu s-a întâmplat la fel și până acum? Pe viitor, spune el, lucrurile se vor schimba radical. “E un proces continuu. Având în vedere evoluția galopantă a procesului tehnologic eu cred că va avea loc o adevărată furtună în piața muncii, relațiile dintre angajați și angajatori vor fi supuse unor presiuni puternice și toate companiile trebuie să-și facă lecțiile în acest sens, să ținem oamneii în țară, să nu plece”, explică el.

Citește și:

Cea mai mare universitate din țară vrea să ajungă în topul celor mai bune 500 din lume cu buget anual de jumătate de milion de euro și site pe wordpress

by -
1 562

Revine internetul gratuit în Piaţa Unirii, unul dintre cele mai populare locuri din oraş. Este vorba despre o acţiune a unei companii locale din IT: NTT Data România a preluat iniţiativa de a oferi Wifi în zona centrală. E a doua locaţie „acoperită” de compania care are peste 1200 de angajaţi în România şi sediu central la Cluj. „Acţiunile au luat startul la sfârşitul anului trecut la Aeroportul Internaţional, iar acum continuă cu cea mai populata zonă pietonală din oraşul nostru”, spun reprezentanţii NTT.

Vezi şi

 

“Reţeta” de supravieţuire în piaţa locală de IT – varianta unei companii cu 1250 de angajaţi

Primăria clujeană a avut o inițiativă similară, de a oferti acces gratuit la internet tuturor tinerilor și clujenilor, în 2015, când orașul a fost Capitală Europeană a Tineretului. În luna mai 2015, edilul Emil Boc a anunțat că rețeaua de internet wireless promisă de primărie, Cluj_WiFi_Free, este funcțională în centrul orașului, în Piața Unirii chiar și pe Bulevardul Eroilor. Primarul a venit atunci și cu tableta să facă o demonstrație și declara că accesul la internet se face pe baza unui portal captiv în care turiştii şi clujenii trebuie să se întregistreze cu o adresă valabilă de email, după care beneficiază de internetul gratuit. În realitatea, rețeaua nu s-a dovedit eficientă. În ultimii ani în Piața Unirii s-a lucrat și la modernizarea laturilor de est, sud, iar anul acesta s-a instalat și șantierul de pietonalizare a laturii de vest, cu termen de finalizare, sfîrșitul lunii mai.

Recent, primăria a inițiat un protocol de colaborare cu principalii actori locali din sectorul IT prin care aceștia s-au angajat să ajute primăria să aducă Clujul în era smart-city, oferind servicii publice on-line clujenilor.

Citește și:

Oficial, avem Wi-Fi în centru!

IT-iștii clujeni, chemați în “smart city”. Voluntari?

by -
0 472

Sarcini mai complexe, produse şi proiecte cu valoare adăugată mare, dar şi salarii mai mari. Acesta este noul model de business pentru supravieţuire pe piaţa locală, atât în industrie, cât şi în domeniul-“vedetă” al momentului: IT-ul. Sau cel puţin aceasta este direcţia despre care vorbeşte Daniel Metz, CEO al uneia dintre cele mai mari companii cu sediu la Cluj, care a ajuns la 1.250 de angajaţi şi estimează pentru acest an venituri de 47 milioane de euro. Compania clujeană, preluată în 2013 de concernul japonez NTT Data, are target de atins până în 2020: venituri de 100 de milioane de euro şi 3300 de angajaţi.

„Atunci cercul evoluţiei s-a închis, atunci pot să consider că această companie e matură şi pot să mă gândesc să mă pensionez”, a spus azi Metz, cu ocazia prezentării unui bilanţ în cifre al activităţii.

 

Direcţii de dezvoltare: clienţi mari din piaţa locală, extindere în vecini

Poate vă întrebaţi cum funcţionează o companie locală, după ce e înghiţită de un grup internaţional. În cazul clujenilor, reţeta e „lesă lungă” (adică autonomie în luarea de decizii şi în gestionarea bugetelor) şi existenţa, în acelaşi timp, a “plasei de siguranţă” pe care o aduce concernul-mamă, exlică cei din conducere. „Multe firme din Cluj cumpărate de companii internaţioane au devenit call centere. Au bugete de afară, primesc coridoare de salarii şi costuri.  Noi nu suntem pe acest model. Noi suntem profit center. Businessul din concern e sub 50% în cazul nostru”, a menţionat CEO-ul. În aceste condiţii, NTT Data România, parte a concernului japonez cu acelaşi nume, a raportat o creştere cu aproape 50% în venituri la interval de un an. “O creştere agresivă, cea mai mare din cadrul concernului”, spune CEO-ul Daniel Metz. Compania a avut o cufră de afaceri de 37,1 milioane de euro în anul calendaristic 2016, adică un plus 48% faţă de anul anterior şi are acum 1250 de oameni în echipă. În 2017, din ianuarie până în decembrie, compania ar trebui să ajungă la venituri de 47 milioane de euro, conform estimărilor asumate. Cât despre politica de afaceri pe viitor, Metz spune că se va concentra şi pe piaţa locală, care aduce acum aproape un sfert din veniturile companiei. „Vreau ca din acest an să începem să activăm pe zona clienţilor mari din România, pe care i-am evitat până acum. Vorbim de bănci, de Energie, Telecom, Transporturi. Am creat structuri corespunzătoare, avem oameni experimentaţi la filiala din Bucureşti. Vrem de asemenea să intrăm în ţările limitrofe şi să dezvoltăm business-ul şi acolo”, a spus Metz. Pasul în această direcţie a fost făcut deja, motivat inclusiv de deficitul de oameni din piaţa locală. De anul trecut, NTT şi-a deshis un sediu în Serbia, la Novi Sad. Acolo echipa e deja activată, iar până la finalul anului la NTT Data Serbia ar urma să lucreze 100 de oameni. „Salariile sunt sensibil mai mari decât aici, cu 2 – 5% mai sus, deşi noi estimam că va fi invers. Dar sunt oameni foarte buni. Nu poţi găsi fiecare om potrivit aici. Vom merge şi în alte ţări limitrofe”, a anunţat Metz, fără să precizeze deocamdată noile destinaţii de pe hartă.

Şi piaţa locală are potenţial ridicat. „Există un vid de furnizori de servicii IT credibili. Primii cinci frunizori au probleme de credibilitate, după diverse contracte la stat şi abordări „inovative”. E nefericit să ai un proiect implementat de o organizaţie guvernamentală, să se dea sume imense şi acest sistem să nu funcţioneze”, a spus Metz.

România stă totuşi bine în domeniu: suntem pe locul 3 într-un top al ponderii IT-ului în PIB, după Marea Britanie şi Irlanda. „Avem mai mulţi it-işti pe cap de locuitor decât în ţări dezvoltate şi lucrul ăsta nu se prea ştie. Trebuie spus”, subliniază Metz.

 

board

 

“Valoarea adăugată” şi laboratorul de cercetare, cu roboţei

„Avem o strategie de creştere agresivă a proiectelor cu valoare adăugată. Trebuie să avem curaj să intrăm pe zonele de servicii cu valoare adăugată mare. Vrem să preluăm proiecte complete. Asta înseamnă să mergi la Volkswagen, la BMW să discuţi direct cu clientul, să preiei aceste proiecte şi să livrezi produsul final, fără a fi parte a unui lanţ. Trece vremea businessului în care unii trimit conceptul şi alţii execută, firmele care merg pe această formulă nu vor rezista. Proiectul are valoare adăugată dacă eşti în contact cu clientul final. Majoritatea companiilor au început să devină mai mature, din cauza salariilor ridicate din domeniu”, explică Metz. Tema cu „valoarea adăugată” e reluată în diverse formule. Compania are în plan activarea unui laborator de cercetare, care să permită oamenilor din cadrul companiei să cerceteze şi să inoveze. Bugetul aprobat pentru acest proiect este de 200.000 de euro şi acesta va urma să fie amenajat în clădirea nouă. „Vrem să avem acolo inclusiv producţie de prototipuri de piese auto. Vrem să creăm noi produse, să avem propriile prototipuri. Finanţam roboţeii la competiţiile de universitate, am zis hai să facem noi – roboţi care merg, ocolesc traseul, avem un prim proiect la Sibiu implementat, sunt chestiuni de senzori, distanţe, recunoaştere facială. Lucruri cu valoare adăugată mare”, subliniază Metz.

 

Noul model de business pentru supravieţuire

„La nivel de industrie sunt firme care se plâng că nu mai găsesc oamenii. Nu Clujul e de vină, ei au un model de business care nu se mai potriveşte în Cluj. Trebuie să vii cu produse cu valoare adăugată mare, nu poţi să vii să montezi capacul la telefon. Dacă începi să faci lucruri mai complexe poţi da salarii mai mari. Cine face operaţiuni simple nu va rezista în Cluj. Salariile din Cluj nu mai pot fi plătite în acest model de business. Trebuie task-uri mai grele şi salarii mai mari. La fel şi în IT. Dacă cândva făceam lucruri simple şi plăteam programatorii cu 500 euro şi eram profitabil, dacă dau 800 nu mai sunt profitabil. Aşa că trebuie să faci lucruri cu valoare adăugată mare. Noi avem marja de profit cea mai mare în regiunea EMEA, mai mare decât în Germania, în UK”, susţine Metz.

 

Despre efectul IT în Cluj 

Cresc IT-iştii clujeni (cu un nivel de salarizare mult peste alte domenii) piaţa imobiliară? Aceasta e una din temele recente în Cluj, în contextul în care nu doar birourile se construiesc acum cu target principal în domeniul Tehnologiei – chiar şi dezvoltatorii de apartamente mizează pe această categorie pentru a-şi găsi clienţi. De altfel, chiar EBS (acum NTT) s-a implicat într-un proiect imobiliar, alături de un dezvoltator local. „Şi în Londra e această temă, nu se întâmplă doar la noi. La nivelul Clujului e nevoie de o politică gândită în aşa fel încât să oferim tuturor categoriilor sociale şansa de a trăi în acest oraş. Se înjură când apare un proiect în real estate, că ne sufocăm. Dar ar fi foarte rău dacă acestea nu ar apărea – ar creşte preţurile mult mai mult. Numai că trebuie să venim cu infrastructura de urgenţă. Ne trebuie locuinţe şi infrastructură. Trebuie să protejăm monumentele istorice şi centrul vechi, dar trebuie să rezolvăm şi problema oraşului, să ne dezvoltăm”, spune CEO-ul companiei care ocupă un turn recent construit aproape de centrul istoric, urmând să se extindă şi în turnul vecin.

Compania se implică financiar în proiecte în oraş, iar printre beneficiari sunt şi angajaţii din sectorul momentului, pentru care Clujul ar putea să devină mai atractiv. Acesta e unul dintre motivele pentru care companiile din IT sunt tot mai vizibile în rândul sponsorilor de evenimente. „Cred că putem să ţinem oamenii de IT în ţară şi în weekend în oraş, putem să îi facem să nu ia Wizz-ul în weekend numai dacă vor avea ofertă de cultură, artă, sport în ţară. Pentru asta trebuie să avem ofertă variată – cinema teatru, operă, sport, nu doar fotbal, să se meargă aici la teatru de păpuşi, nu la Disneyland. Nu vreau să fac politică sau să susţin o parte sau alta, dar obiectiv vorbind, am văzut ce s-a întâmplat zilele acestea – am văzut tinerii din stradă, am văzut ce forţă poate să aibă un grup şi ce energie. Mi-ar plăcea să vedem mai mulţi oameni pe stradă în weekend, mallurile ne-au luat din identitatea istorică”, a spus Metz.

 

IT-iştii vor “să scoată cardul” pentru municipalitate

Cu o zi în urmă, în cadrul unei întâlniri la care a participat primarul Emil Boc alături de reprezentanţi ai clusterelor din IT s-a discutat despre strategia de smart city. Municipalitatea are deja o strategie pe această temă, dar aceasta ar trebui să fie actualizată. Una dintre problemele din „curtea” primăriei e însă că are posturi de IT-işti pe care poate să îi plătească cu 1600 lei, spune Metz în urma întâlnirii. „Primăria trebuie să aibă o echipă de IT foarte puternică. O comunitate cum e Clujul e un fenomen foarte complex, acolo ar trebui să fie cei mai buni IT-işti, cei mai buni jurişti. Am propus să finanţăm două posturi de oameni de IT extrem de valoroşi care să asiste primăria. Am propus să vină un consultant extern, să facem inventarierea a ceea ce avem, să aducem o firmă de consultanţă, iar noi să sprijinim acest demers. E de datoria noastră, a comunităţii IT să ne implicăm”, a spus CEO-ul. Rămâne de văzut care va fi forma legală prin care se va putea concretiza o astfel de colaborare. „Trebuie viziune pe termen lung, o analiză a ce avem, trebuie dezbatere şi plan pe termen lung. Trebuie un coordonator – „şef de şantier””, a completat acesta.
Despre estimări făcute de jucători din piaţa de IT pentru 2017 puteţi citi şi aici:

 

Previziuni în IT 2017. “Prezentul și viitorul IT-ului clujean vor fi determinate de focusul pe calitate și nu pe cantitate”