Închide

Cum se vede TIFF în economia Clujului (Studiu)

ActualitateEconomieFestivalFilmTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - mart. 14, 2016 0 905

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) generează un impact de 7,5 milioane de euro în economia Clujului, arată un studiu al Facultății de Business din cadrul Universității Babeș-Bolyai, transmis de reprezentantii TIFF. Potrivit realizatorilor sai, studiul are în vedere fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu festivalul, dar și banii cheltuiți de participanți. Menționăm că anul trecut organizatorii au avut un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru pregătirea TIFF. Pentru ediția aniversară din 2016 (TIFF nr 15), estimarea de buget cu care lucrează organizatorii în acest moment este simiară – 1,5 milioane de euro (aprox. 6,7 milioane de lei). Au fost prevăzute și fonduri publice care urmează să fie direcționate spre festivalul clujean: 2 milioane de lei de la Ministerul Culturii și 1,4 milioane de lei de la primăria Cluj-Napoca.

Cei mai mulți „”tiff-ari” sunt clujeni: mai precis, documentul arată că ponderea clujenilor în totalul participanților la TIFF se situează între 81% și 85%, restul participanților fiind turiști din alte județe sau din străinătate. Conform studiului, turiștii sunt preponderent persoane cu venituri ridicate, peste medie, 48% dintre ei alegând să se cazeze la hoteluri și pensiuni pentru o perioadă de 3 sau 4 nopți, la un tarif mediu de 94,8 lei / noapte. În timpul petrecut în Cluj, 70% dintre turiști văd cel puțin 2 filme pe zi, iar 40% văd cel puțin 3 filme. Rămâne însă suficient timp pentru a face cumpărături (8% din vizitatori) sau a ieși în oraș alături de prieteni (57,9%) – ceea ce înseamnă că 66% dintre turiștii atrași la Cluj de festival reprezintă o sursă de venituri pentru localuri sau magazine din oraș. Ei cheltuiesc în medie 57,6 lei/persoană pentru masa, la care se adaugă costul biletului la film și transportul. Aproximativ 20% dintre turiști sunt public nou, veniți pentru prima dată la Cluj datorită TIFFLa încasările provenite direct de la vizitatori se adaugă sumele cheltuite de rezidenți. Clujenii participă în medie la 5 zile ale festivalului, respectiv la 1,42 de evenimente/zi. Studiul arată că 80% dintre ei realizează și alte activități cu prilejul ieșirilor la film, plătind în medie 49,5 lei pentru bunuri și servicii ca urmare a participării la un eveniment al festivalului.

Studiul a măsurat și percepțiile participanților cu privire la impactul festivalului asupra economiei și scenei culturale locale. Astfel, majoritatea respondenților consideră că TIFF atrage investiții în oraș și încurajează localnicii să dezvolte noi activități economice, dar și că introduce problema infrastructurii pe agenda autorităților locale. În ceea ce privește scena culturală locală, studiul arată că, pe lângă oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber, acesta crește nivelul de educație și cultură, contribuie la dezvoltarea vieții culturale a Clujului și la promovarea culturii locale și facilitează comunicarea și dezvoltarea relațiilor la nivel social.Peste 50% dintre respondenți afirmă că TIFF este un simbol cultural pentru Cluj, iar 90 au o impresie bună sau foarte bună despre festival, în urma participării. Cei mai mulți participanți la TIFF sunt din categoria de vârstă 26-35 de ani, cu venituri peste medie și cu studii superioare (aproximativ 45% din total). Spectatorii sub 25 de ani reprezintă 27% din publicul festivalului, iar cei între 36 și 45 de ani aproximativ 15% din total. Pe toate grupele de vârstă, 86% din spectatorii TIFF sunt persoane care au cel puțin studii universitare.

Fostă „clujeancă”, Marcela locuiește acum în București, dar este una dintre participantele fidele ale TIFF-ului. Și în 2016, tânăra se pregătește să fie printre „turiștii” care vin la Cluj pentru festivalul de film, alături de soțul ei. „Așteptăm tot anul acest eveniment, pentru care venim câteva zile la Cluj. Alocăm cam 2000 de lei, pentru drum și cazare la hotel, dacă e cazul. Asta în caz că nu stăm la prieteni. Mai ieșim la masă, la o cafea, poate facem și mici cumpărături”, exemplifică tânăra pentru Actualdecluj.ro. 

Ce spun oamenii TIFF-ului

TIFF a pus pe harta orașului noi spații pentru desfășurarea acestora, contribuind la dezvoltarea infrastructurii culturale, subliniază organizatorii TIFF. „Festivalul a generat efecte importante în comunitate și prin educație, și prin implicarea în proiecte sociale. Era deja cunoscut faptul că TIFF a ajuns, în 15 ani, cel mai important brand cultural al orașului și unul din cele mai apreciate și respectate festivaluri de film din lume. Am fost însă curioși să vedem efectele TIFF asupra orașului dintr-o perspectivă de business, văzând numărul mare de invitați români și străini, precum și turiști, care vin anual la festival”, a declarat Tudor Giurgiu, președintele festivalului. Studiul UBB confirmă că TIFF este un brand local și un proiect cultural prioritar pentru oraș, iar cifrele demonstrează dezvoltarea economică pe care festivalul o generează: turiști, încasări și vizibilitate pentru toți partenerii noștri și pentru comunitatea locală în general”, declară Cristian Hordilă, managerul TIFF.

Vedere de la ediția din 2015:

Vizită prin TIFF 2015, locul unde oamenii de film ies din ecran

Studiul TIFF, semnat de UBB

Cercetarea Facultății de Business din cadrul UBB a fost realizată cu suport logistic și tehnic oferit de UPC România și Samsung România, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, dintre care 828 participanți la TIFF cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca în ultimele 6 luni înaintea festivalului, inclusiv studenți, și 178 de participanți proveniți din alte orașe și din străinătate. Studiul a fost realizat de către o echipă formată din membrii departamentului de Servicii de Ospitalitate al Facultății de Business, sub coordonarea conf. univ. dr. Adina Negrusa și a conf. univ. dr. Valentin Toader. Potrivit coordonatorilor, la acest studiu s-a lucrat timp de doi ani: în 2014 și 2015.

Cifrele TIFF 2015 și banii primiți din fonduri publice în 2016

Festivalul Internațional de Film Transilvania (27 mai – 5 iunie 2016) este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociaţia pentru Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Ministerului Culturii și Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. La ediția din 2015, TIFF a stabilit un nou record de spectatori, cu peste 73.000 de bilete vândute, 110.000 de participanți (incluzând toate evenimentele gratuite, masterclass-urile, workshop-urile, lansările, expozițiile, concertele, petrecerile), 850 de profesioniști din lumea filmului invitați, 400 de proiecții și 223 de filme din 60 de țări. Echipa TIFF pregătește acum ediția cu numărul 15, care va avea loc la Cluj-Napoca între 27 mai și 5 iunie.

Festivalul Internațional de Film Transilvania a fost declarat unul dintre proiectele culturale prioritare ale Ministerului Culturii și primește una dintre cele mai importante finanțări din lista de 2016. TIFF-ul clujean primește 2 milioane de lei pentru ediția a 15-a, acesta fiind unul dintre cele mai generoase bugete de pe lista Ministerului Culturii. O sumă similară primește doar Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, adică tot 2 milioane de lei. Asociația Festivalul de Film Transilvania primește 1,4 milioane de lei și de la primăria Cluj-Napoca pentru ediția de 2016 a TIFF. Bugetul total pentru anul în curs e încă în „draft”-uri. „Estimarea cu care lucrăm e de 1,5 milioane de euro”, a menționat Tudor Giurgiu pentru Actualdecluj.ro.

Citește și:

TIFF 2016 e între 27 mai și 5 iunie; care sunt primele filme anunțate

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.