Închide

Cum s-a schimbat proiectul imobiliar de la Argos, după ce arhitecţii noului PUG au fost “certaţi” la Urbanism

EconomieTop News by Kristina Reştea - Jun 15, 2017 1 840

Mai multe spații verzi efective (în creștere față de 0%), retrageri mai mari ale clădirilor, dar și un nivel în plus de parcări subterane – sunt câteva dintre modificările pe care le-au adus proiectanții pentru ansamblul imobiliar propus pe fosta platformă Argos. Asta după ce la precedenta ședință membrii Comisiei de Urbanism au desființat proiectul propus de Planwerk, susținând că nu respectă o serie din normele noului PUG, la care biroul de proiectare a și lucrat. Primarul s-a bucurat de clădirea cu spații pentru industrii creative (care se pare că deja e promovată în spațiul public, chiar la nivel de reprezentanți ai Comisiei Europene), dar și-a exprimat și o părere despre arhitectura noului proiect: nu e “wow”, ci ar fi mai degrabă în linie cu blocurile comuniste.

Proiectul propus de belgienii de la Speedwell prevede un ansamblu cu funcţiuni mixte – birouri, apartamente (240), servicii, spaţii verzi şi de relaxare, dar şi o clădire cu spaţii pentru industrii creative. După prezentarea de luna trecută, mai mulți arhitecți din Comisia de Urbanism au atras însă atenția că proiectul e departe de a fi ideal. Mai mult, ar încălca o serie din regulile aduse de noul Plan Urbanistic General al orașului, la care Planwerk a și lucrat. Printre problemele marcate în ședința de Urbanism din luna mai: dimensiunea ansamblului e prea mare, lipsesc spațiile verzi în forma cerută de regulamentul de urbanism și nu se respectă retragerea necesară față de Canalul Morii.

Mai multe aici:

Ansamblu imobiliar pentru terenul fostei fabrici Argos. Proiectul, “desenat” de arhitecții noului PUG, a fost criticat în Comisia de Urbanism fiindcă nu respectă… PUG-ul

 

Joi, proiectul a revenit în analiza CTATU, cu modificări.

De menționat că problemele de circulație nu au fost detaliate în şedinţa de joi a CTATU, urmând să fie discutate în cadrul ședinței Comisiei de Circulație de săptămâna următoare. În schimb, arhitectul Eugen Pănescu a explicat în ce fel a fost regândit proiectul, după observațiile membrilor CTATU. Una dintre modificări se referă la suprafața subsolului, care s-a restrâns; în schimb, a fost adăugat un nivel suplimentar în subteran, pentru a nu se pierde din numărul parcărilor. Modificarea a fost necesară pentru a se respecta normele de spații verzi, având în vedere că anterior acestea au fost propuse peste garajul subteran. Clădirile existente ale fostei incinte se pot amenaja pentru dotări sportive.

Alina Rus, de la Serviciul Juridic al primăriei a atras atenția asupra terenului de 4000 de mp din fosta bază sportivă Record care acum e parte din proiectul de la Argos, teren care şi juridic e încadrat ca “bază sportivă” (teren de tenis, bazin de înot). Beneficiarii proiectului au reuşit să achiziţioneze jumătate din terenul bazei sportive, pe care vor să îl amenajeze ca parc. Este vorba despre un element important în economia proiectului, deoarece schimbarea destinației acestor spații se poate face doar cu acordul Guvernului și construirea de baze sportive similare, a amintit Rus. Pănescu a precizat însă că destinația sportivă a terenurilor se păstrează. În plus, dacă anterior, în vremurile sale bune (în care era funcţională), baza sportivă era accesibilă pentru plătitorii de bilete, în viitor aceasta ar urma să se transforme în spaţiu cu acces liber. În cadrul proiectului au fost prevăzute funcţiuni de relaxare, cum ar fi un bazin de înot, iar clădirea fostei popicării va fi reamenajată. “E tot un teren sportiv. Se reînființează”, a precizat Pănescu. Primarul Emil Boc a ţinut să intervină în această discuţie, cu precizarae că proiectul nu se poate împiedica de acest aspect. “Alina, cred că exagerezi, aici nu ai dreptate, nu putem fi chițibușari! Nu spune nimeni că baza sportivă trebuie să fie ca acum 100 de ani. Știu că Juridicul se uită la aceste lucruri, dar trebuie să gândim out of the box. Dacă se păstrează destinaţia de bază sportivă, nu am o problemă să mergem mai departe. Dacă în loc de teren de fotbal e unul de handbal nu cred că e o problemă”, a intervenit Boc. Arhitectul șef a intervenit în aceeaşi idee. “Era o bază sportivă cu ștrand. Proiectul prevede bazin de înot”. Pănescu a subliniat că o parte a fostei baze sportive devine parc public. “E un act de generozitate”, a subliniat arhitectul care îi reprezintă pe beneficiarii de la Speedwell.

Tot după observaţii discutate la precedenta şedinţă, s-a mai renunţat la un drum (ieșirea din garajul subteran cu un drum de acces spre str Scorțarilor) şi a rămas în această zonă doar accesul public pentru parc. A apărut de data aceasta şi grădiniţa necesară ansamblului, care, potrivit proiectanţilor, a fost dimensionată în conformitate cu estimările privind numărul rezidenților ansamblului şi care va putea funcţiona autonom. Alt punct unde au fost discuţii la precedenta prezentare se referea la accesul la Canalul Morii. “E o zonă unde proiectul a respectat o servitute”, a spus Pănescu, care a menţionat că aici va fi o zonă de promenadă, care poate fi continuată şi dincolo de parcela noului proprietar de la Argos.

Una dintre marile probleme pe care arhitecţi din CTATU le-au sesizat se referea la lipsa spaţiilor verzi. Proiectanţii de la Planwerk susţin că au făcut modificări importante la acest aspect. Dacă anterior procentul de spaţii verzi pe sol natural era 0 (exceptând UTR V) şi cel pentru spaţiu verde pe construcţii subterane era de 12,3% acum s-a ajuns la 24% spaţii verzi pe sol natural şi 8% pe construcţii subterane. Apare aşadar un scuar public fără garaj subteran. Pentru asta, a fost suplimentat garajul subteran cu un nivel.  UTR V de protecție a malului de apă se conservă.

 

 

Primarul Emil Boc s-a arătat interesat în mod deosebit de una dintre clădirile din proiect – un imobil de pe fosta platformă de producţie, despre care proiectanţii au spus că va fi păstrat şi reamenajat. Acesta ar urma să aibă spaţii pentru industrii creative, ateliere pentru cercetare, spaţii care fac legătura între Tehnologie, artă şi cultură. Primarul a menţionat că proiectul e deja în spaţiul public şi în discuţie în “circuitul european”. Asta cu toate că proiectul se află încă abia la stadiul de discuţie în Comisia de Urbanism. “Proiectul a fost menționat și e prins în analiză, dar asta nu îi conferă verdicitate”, a spus Boc. Amintim că în aceste zile, la Cluj a avut loc conferinţa Open Innovation 2.0, organizată de Directoratul General al Comisiei Europene, DG Connect, Grupul pentru Strategie și Politici pentru Inovare Deschisă (OISPG), în cadrul căreia s-a discutat şi despre proiectele Clujului în sectorul Artă şi Inovaţie. Pănescu a subliniat că tocmai păstrarea acestei clădiri ar fi adus provocări în gândirea proiectului. “Renovarea prevede acest tip de dotări, un profil prin care mediul privat, cel de cercetare, inovare, universităţile şi administraţia publică să poată să colaboreze. Păstrarea acestei clădiri ne-a pus la mobilarea terenului rămas într-un mod care a părut data trecută – recunoaștem și noi – de o densitate superioară. Deși suntem în indicii permişi”, a menţionat arhitectul.

“Ce câștigă orașul?”, a întrebat Boc în şedinţa publică, cu toate că tot el a precizat încă de la începutul discutării proiectului că acesta este unul important pentru Cluj. “Apariția unui centru care va fi o premieră”, a răspuns Pănescu. “Cum mă asigur că nu e o capcană?”, s-a interesat Boc în ceea ce priveşte funcţiunea clădirii destinată acum, pe hârtie, industriilor creative. Funcţiunea clădirilor urmează totuşi să fie consfinţită prin Autorizaţia de construire. La acest punct de discurs al primarului, investitorii belgieni, aflaţi în sală, au ţinut să intervină. “E vorba de credibilitatea noastră”, a spus Didier Balcaen, CEO al companiei Speedwell. Primarul i-a liniştit însă. “Poate veţi vinde. Noi nu ne îndoim de credibilitatea dvs, vrem doar să vedem cum ne asigurăm că proiectul nu se modifică”, a spus Boc.

De asemenea, faţă de precedenta variantă, numărul de parcări a fost suplimentat (de la 175 la 240), iar pentru apartamente sunt prevăzute alte 240 de parcări. Referitor la Circulaţii, Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru CTATU, a atras din nou atenţia că sunt probleme şi la studiul de trafic. “Sunt foarte multe inadvertenţe făcut de colegul dvs. Spune la un moment dat că se estimează un grad de motorizare de 400 de vehicule la mia de locuitori; momentan – “momentan” însemnând ce era în 2015 – gradul la care s-a ajuns e de 297 vehicule. Şi în viitor vor fi 282. Există studiu de trafic, dar acesta nu corespunde necesităților municipiului”, a spus Burnete, însă primarul a decis ca această discuţie să fie amânată pentru şedinţa din comisia de specialitate de săptămâna viitoare.

Cât de “wow” e arhitectura noului Cluj?

“Nu înseamnă că dacă se spun puncte de vedere în această comisie suntem de acord cu toate. Acestea sunt ca să ne facem o idee”, le-a mai spus primarul colegilor din comisia pe care Boc încă o prezidează. După această precizare şi o scurtă intervenţie amuzată, fostul arhitect-şef Adrian Iancu (încă membru CTATU), a remarcat că proiectul s-a întors cu multe modificări. A menţionat totuşi că procentul corect de spaţii efectiv verzi ar fi 30% şi a mai avut de făcut o menţiune în ceea ce priveşte calitatea locuirii. “Ca opinie personală, multe locuințe vor avea probleme cu iluminarea. Dar asta e o chestiune pe care investitorul și-o asumă, despre calitatea locuințelor pe care le va construi”, a spus Iancu. “Majoritatea observaţiilor sunt preluate, ceea ce arată că se poate”, a completat Iancu. Un alt arhitect din comisie, Marcel Crişan, a avut o recomandare pentru calitatea ansamblului: o înălţime mai mare a clădirilor, dar crearea de terase, grădini şi logii. Alţi membri din CTATU au fost însă de părere că cele şapte etaje (maxim) ale ansamblului propus sunt de ajuns pentru o zonă cu clădiri cu mult mai puţine niveluri. “Eu sunt de acord cu ce spune dl Crişan, să ieşim din stilul comunist, cu beton și să facem terase, ceva inovativ, acesta e sensul propunerii. Acum arată ca o structură comunistă, clasică, nu e o chestiune care să zică “wow”, deși aveți capacitatea. E o soluţie clasică, standard, ați făcut pătrate. Cât de bine arată Office și cum arată asta! Pe partea de creativitate nu excelează deloc”, a opinat primarul. Arhitectul Romulus Zamfir, membru CTATU, a făcut şi el o referire la decorul Mănăştur.

“Acest proiect are câteva puncte tari prin care valorifică un spaţiu urban problematic, valorifică Canalul Morii, are spaţii verzi, e bună păstrarea destinaţiei de bază sportivă. Sunt de acord cu dl Crișan – putea fi mai creativă soluţia blocurilor”, a mai spus primarul. “Am înţeles că direcţia dată prin PUG e conversia fabricilor vechi, a spaţiilor urâte în zone de interes. Am cumpărat terenul Record, pentru încă 4000 mp de spaţii verzi, pe care nu eram obligați să îl cumpărăm. Am vrut să adăugăm calitate”, a mai intervenit investitorul belgian. “Legea e lege, trebuie să respectăm procentul de spaţii verzi. Am vorbit şi despre calitățile proiectului. Susținem proiectul, dar să respectăm legea”, i-a răspuns Boc investitorului, asigurându-l că nu e anti proiect. Primarul i-a şi recomandat belgianului să se asigure că are translator la astfel de şedinţe pentru a urmări întreaga discuţie, cu toate precizările.

Au rămas aşadar câteva puncte care vor trebui lămurite, printre care şi procentul final de spaţii verzi şi mai urmează şi discuţia din Comisia de Circulaţie. De aici, însă, proiectul are drum deschis spre discuţie în Consiliul Local.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro
și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității
„Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism.
Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Un comentariu

Scrie un comentariu