Puțini știu că faimosul scriitor Lucian Blaga, fost profesor la Cluj și diplomat, avea o colecție impresionantă de … azulejos, faianță lusitană; acum aceasta e expusă la Cluj, de săptămâna viitoare.

Expoziția se deschide joi 24 noiembrie la ora 14 la muzeul etnografic din Cluj-Napoca și prezintă o latură mai puțin cunoscută a personalității marelui poet și filosof, Lucian Blaga, aceea de colecționar de artă. La sfârșitul misiunii sale diplomatice în Portugalia, în 1938 și 1939, Lucian Blaga a cumpărat o gospodărie țărănească în hotarul orașului Bistrița, pe Dealul Cetății, ca loc de odihnă și creație. În 1985, fiica sa, Dorli Blaga, a donat muzeului din Bistrița șase cutii cu faianță cumpărate de poet în perioada lusitană. Donația constă în 125 de plăci de faianță (azulejo) din secolele XVII-XVIII, specifice artei portugheze. Ele decorau fațadele și interioarele clădirilor – palate, biserici, vile – precum și spațiile publice. Prin combinarea plăcilor se obțineau compoziții de o mare diversitate (peisaje, scene biblice sau istorice) și suprafețe decorate tip tapet. Decorul consta în în cu arabescuri, compoziții geometrice, florale, zoomorfe, în combinații de albastru cu alb, respectiv alb, albastru și galben.

Pe lângă colecția de azulejo, expoziția cuprinde și imagini din perioada petrecută de Blaga la Lisabona, imagini de la Bistrița, dar și o scurtă istorie a faianței lusitane. În plus, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvanei vin în expoziție masca mortuară şi mâna poetului Lucian Blaga, realizate în ghips, manuscrisul volumului „Fiinţa istorică”, scrisori ale poetului adresate profesorului Ion Breazu, precum şi lucrări, între care „Trilogia cunoaşterii” şi „Trilogia culturii”, în ediţie princeps, tipărite la Sibiu în perioada de exil a Universităţii clujene, toate cu semnătura olografă a poetului, aflate în patrimoniul bibliotecii muzeului, printr-o donație a familiei Daicoviciu.

Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul anului.

Lucian Blaga și-a început cariera de profesor universitar în 1938, la o catedră înființată special pentru el la Universitatea din Cluj, cea de Filosofia Culturii. După zece ani, o dată cu instaurarea în țară a regimului comunist, a fost eliminat de la catedră, după care a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Academiei Române de la Cluj, acum Biblioteca Central Universitară, unde în 1954 a ajuns director adjunct. BCU poartă numele acestuia din 1990.

Blaga are și o casă memorială la Cluj, în cartierul Andrei Mureșanu, pe peretele căreia e montată și o plăcuță din marmură cu mesajul “în această casă a locuit între anii 1946-1961 marele scriitor și filosof Lucian Blaga”. Tot în Cluj puteți admira și statuia sa, din fața teatrului național, operă a sculptorului Romulus Ladea.

Numele lui Lucian Blaga îl poartă Biblioteca Central Universitară din Cluj și piața din fața sa, dar și teatrul național din localitate și un liceu teoretic.

A încetat din viață în 6 mai 1961 la Cluj-Napoca și a fost înmormântat în cimitirul din satul natal, Lancrăm.

Citește și:

Cum a fost Lucian Blaga profesor la Cluj. La Cluj îi poartă numele un teatru, o bibliotecă, un liceu și o piață

Nici un comentariu

Actual de Cluj