Arhiva zilnicăJul 12, 2017

O nouă decizie a fost luată de instanțele clujene săptămâna aceasta în privința acordurilor cadru semnate de primărie anul trecut cu Garden Center Grup pentru întreținera spațiilor verzi din Cluj-Napoca.  Tribunalul a dat, din nou, dreptare firmei Rosal care a pornit acțiuni în instanță după ce a pierdut licitația în favoarea firmei bucureștene și a dispus constatarea nulității acrodurilor cadru încheiate de primărie cu Garden Center Grup.

 

“Respinge excepţia inadmisibilităţii şi a nulităţii cererii completatoare, invocate de pârâta Mun. Cluj-Napoca, prin primar. Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei G C G SRL, şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocate de pârâta G C G SRL. Admite excepţia autorităţii de lucru judecat a petitului 3 din acţiunea formulată. Respinge petitul privind obligarea autorităţii contractante să continue procedura de atribuire prin licitaţie publică deschisă în vederea atribuirii acordurilor-cadru de servicii pentru “întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi de pe raza Municipiului Cluj-Napoca” pentru loturile I şi II, pentru autoritate de lucru judecat. Admite în parte acţiunea formulată şi completată de reclamantul R G SA, în contradictoriu cu pârâtele MUN. CLUJ-NAPOCA, prin primar, G C GR SRL, A B S E, SC R SRL, F P COM SRL, A G E SRL. Anulează Acordurile cadru nr. 75716/24.02.2016 şi 75718/24.02.2016. Respinge petitul 4 al acţiunii ca inadmisibil. Compensează cheltuielile de judecată. Ia act de declaraţia reprezentantei reclamantului de solicitare a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial pe cale separată”, este soluția pe scurt dată de Tribunalului Cluj.

Decizia pronunțată în 11 iulie nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Societatea Garden Center Grup deținută de Ionuț Olteanu, supranumit de media “părintele spațiilor verzi din Capitală” a cerut Primăriei în luna mai să anuleze deciziile prin care a dat activitatea de întreținere a spațiilor verzi din Cluj propriei regii și să fie repusă în drepturi. Aceasta după ce Curtea de Apel a casat sentința prin care Rosal Group (mare pierzătoare a contractului cu administrația clujeană) reușise să blocheze contractul încheiat în februarie 2016 de Primărie cu Garden Center Group. Consilierii locali au respins solicitarea.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus că, înainte de a se pronunța, trebuie să primească motivarea pentru a vedea exact dacă, în afara de anularea acordurilor cadru cu Garden Center Grup, primăria mai are și alte obligații. “Noi avem contractul cu Regia Domeniului Public în vigoare pentru activitatea de întreținerea spații verzi. Încă nu am văzut noua soluție a instanței, Dacă sunt anulate acordurile cadru cu Garden Center Grup, asta este. Noi vom respecta oricum o decizie definitivă a instanței”, a menționat Tarcea.

Contractul pentru întreținerea spațiilor verzi ale Clujului a fost încheiat, la finalul lunii februarie 2016, după o licitație, cu firma Garden Center Grup pentru 52,5 milioane lei și 4 ani de zile. Marea pierzătoare a fost firma Rosal Grup care deținea anterior contractul, participantă și ea la licitație. Rosal s-a adresat instanței și a reușit să blocheze contractul cu Garden Center Grup. Anul trecut, niciunul dintre oficialii primăriei nu recunoșteau că au probleme cu contractul de înreținere a spațiilor verzi din oraș. În februarie 2017, Consiliul Local a decis să își angajeze regia proprie pentru a se ocupa de spațiile verzi din oraș, în baza unui contract atribuit direct, în condițiile legii. Este vorba despre o afacere de peste 10 milioane de lei pe an. Același for local a aprobat și tarifele la care regia va presta activitățile specifice din acest contract.

Avocatul societății Garden Center Group, Florea Valerică, semnala Primăriei atunci că respectivele tarife sunt mult mai mari decât cele cu care firma privată a câștigat licitația organziată de primărie. Mai precis, cu 38% mai mari în condițiile în care firma privată și-a asumat prețurile mai mici cu un punct de lucru deschis la Cluj unde are angajați 115 oameni. Primarul Emil Boc susținea atunci că nu a avut obiecții privind derularea contractului cu Garden Center Group și decizia primăriei de a ceda activitatea către RADP nu este vreun fel de sancține aplicată firmei. Modul de abordare propus de primărie rezultă după o decizie a instanței din 14.10.2016 prin care s-a constatat nulitatea absolută a acordurilor cadru încheiat de primărie cu societatea Garden Center Grup, după ce Rosal a atacat în instanță deciziile primăriei de a da contractul firmei bucureștene. Primarul a spus că, potrivit respectivei decizii, primăria nu mai poate încheia din 1 martie 2017 vreun contract subsecvent în baza acordului cadru pentru întreținerea spațiilor verzi. Așa că a venit cu varianta temporară ca RADP să se ocupe de această activitate, mai ales că decizia instanței a fost atacată cu recurs, însă instanța n-a stabilit vreun termen în această nouă acțiune iar primăria trebuie să aibă alternativă până la o soluție definitivă.

DETALII DESPRE SITUAȚIE dar și DESPRE CUM MOTIVA DIRECTORUL RADP, ION PANTELIMON, PREȚURILE PROPUSE: Spațiile verzi merg la regia primăriei. La prețuri cu aproape 40% mai mari, acuză firma care deținea contractul, acum suspendat prin grija Rosal

Vezi și: Firma “părintelui spațiilor verzi din Capitală” strânge cu ușa Primăria: a dat nelegal propriei regii activitatea de întreținere a spațiilor verzi

 

 

 

by -
0 123

Pentru reducerea disconfortului creat publicului calator ca urmare a lucrarilor de reabilitare a tramei stradale de pe str Horea, incepand cu data de 12.07.2017 pana la finalizarea lucrarilor, linia M 24 va circula dus – intors prin str. Avram Iancu.

Calatorii care utilizau statiile Horea si Gh. Doja vor beneficia in aceasta perioada de una din statiile de pe str. A. Iancu, Iuliu Hossu sau Primaria.

 

Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A

Consiliul Județean Cluj s-a judecat mai bine de 10 ani cu societatea Aviatrans pentru a putea păstra un teren aflat în folosința Aeroportului clujean.  După ce, într-un final, a reușit să câștige procesul și să se intabuleze pe terenul pe care se află inclusiv platforma de garare a aeronavelor, a apărut acum o nouă revendicare în instanță, din partea Direcției pentru Agricultură Cluj (subordonată Ministerului Agriculturii), instituție care, se pare, a figurat dintotdeaun ca proprietar  al acestui imobil.

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a transmis un comunicat politizat, acuzând Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale că prin aceste demers sabotează activitatea Aeroportului și dezvoltarea Clujului.

“După aproape 30 de ani, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj, în mod tendențios și cu scopul evident al sabotării județului Cluj, dorește obținerea ilegală a unor terenuri care în prezent sunt proprietatea județului Cluj, fiind folosite ca și platformă de garare pentru aeronave. În mod tendențios și cu scopul de a bloca activitatea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj, Ministerul Agriculturii, prin Direcția Agricolă, solicită nici mai mult nici mai puțin decât 12.018 metri pătrați din incinta aeroportului, blocând astfel atât dezvoltarea și proiectele de viitor ale Aeroportului cât și dezvoltarea județului Cluj, în ansamblu. Solicităm public Ministerului Agriculturii să pună capăt acestor demersuri menite să afecteze negativ dezvoltarea Aeroportului, în mod direct și, implicit, dezvoltarea economico-socială a județului Cluj.” – se arată în comunicatul transmis de Alin Tișe.

Directorul adjunct al Direcției pentru Agricultură,  Mihai Arsene, a precizat pentru Actual de Cluj că demersul este unul strict juridic, având în vedere că terenul pe care se află platforma de garare a aeronavelor este parte din patrimoniul instituției pe care o reprezintă. “Tot ce pot să vă spun în acest moment e faptul că acel teren figurează în inventarul nostru. A fost deschisă o acțiune în instanță și imediat ce voi ave mai multe date de la juriștii noștri voi reveni cu o informare completă”, a adăugat Arsene.

Potrivit noilor prevederi ale legeii proprietății publice, toate instutițiile au obligația ca până la finalul anului 2017 să-și rezolve problemele privind identificarea imobilelor pe care le dețin în proprietate, iar Direcția pentru Agricultură Cluj nu face excepție de la această regulă. De altfel, reprezentanții Consiliului Județean au fost dintotdeauna la curent cu situația juridică a acestui teren din incinta Aeroportului, fapt care, însă, nu i-a împiedicat să-l includă într-un proiect de investiții.

Vom reveni cu detalii pe marginea acestui subiect.

 

 

Pasajul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu menit să degreveze circulația din cartierul Grigorescu, pe o arteră importantă de legătură a parcului industrial al județului cu orașul dar și cu una dintre comunele satelit, Baciu, va intra în șantier cel mai probabil în 2019. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că la finalul verii – începutul toamnei se va lansa licitația pentru studiul de fezabilitate, urmând ca în 2018 să se facă și licitația de execuție. În acest condiții pasajul ar putea să intre în șantier doar în 2019.

Potrivit lui Tarcea, studiul de fezabilitate va fi cel care va stabili indicatorii pentru obiectiv: dacă să fie supra sau subteran, cât sunt investițiile, lungimea, lățimea, etc.

“Am elaborat caietul de sarcini pentru Studiul de fezabilitate. În aceeaşi etapă suntem şi în cazul pasajului rutier din Piaţa Mărăşti, care va fi subteran sau suprateran, încă nu ştim, Studiul de fezabilitate ne va da soluţia. În acest moment aşteptăm un răspuns de la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice pentru a valida Caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei pentru Studiul de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate ne va spune pe unde va trece, care va fi lungimea, care va fi lăţimea, care vor fi terenurile afectate de aceste două obiective. Cu siguranţă, aceste două pasaje rutiere vor ajută să avem o circulaţie mult mai bună în municipiul Cluj-Napoca”, a declarat Tarcea, citat de Radio Cluj. Aici detalii: Soluţia pentru fluidizarea traficului în zona Tăietura Turcului

Riveranii din cartierul Grigorescu sunt din ce în ce mai revoltați și cer Primăriei soluții pentru calmarea traficului din cartier. Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii din Grigorecu. Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

De asemenea, alte probleme de trafic sunt generate de parcul Tetarom I și de ansamblurile imobiliare din zona Tăietura Turcului, arteră care leagă Grigorescu de comuna Baciu și cartierul Gruia, dar și parcul industrial al Consiliul Județean de oraș.

“Vă dați seama că și mâine ne-am apuca de lucrări dacă am avea autorizația de construire. Problema în Cluj-Napoca nu sunt banii pentru aceste investiții pentru că avem posibilitatea să mergem pe proiecte multi-anuale. Difucultățile sunt generate de problemele de proieprietate și apoi de pașii bitocratici pentru organizarea procedurilor de achiziție”, a afirmat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Unii riverani au propus Primăriei chiar realizarea (asfaltarea) drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul dinspre Florești pe centura de nord în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul Grigorescu. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Ca soluția, Primăria are în mânecă doar acest pasaj subteran, dar și un drum rapid de-a lungul căii ferate, cu prelungire spre comuna Baciu, ambele proieiecte fiind prinse în Planul de Mobilitate, dar aflate într-un stadiu incipient.

Vezi și: VIDEO Grigorescu se revoltă. Oamenii îi cer socoteală lui Boc pentru traficul care intră din Florești, pe Donath

 

by -
0 72
Sursa foto: Create.Act.Enjoy

Spiderman, Elsa, Superman, Albă ca Zăpada și un Minion i-au vizitat pe copiii internați la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca. E vorba, mai precis, de actori şi voluntari implicaţi într-o acţiune din programul ediției „Împarte Bucurie” al proiectului de terapie prin artă, realizat de Asociaţia Create.Act.Enjoy. Prima etapă a proiectului s-a încheiat după două săptămâni petrecute alături de micii pacienți, timp în care actorii și voluntarii asociației au interacționat cu peste 1.500 de copii, părinți, bunici, asistente și medici în cadrul a patru momente artistice itinerante. Urmează vizite la Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Constantin Papilian” şi la Spitalul Clinic de Recuperare

Personajele au colindat saloanele spitalului pentru a dărui flori, baloane, fructe și pentru a-i încuraja pe copii cu povești şi chiar cu un dans. Tot în aceste două săptămâni, 60 de copii și membri ai familiilor lor au participat la cele patru ateliere de terapie prin artă susținute de trainerii Create.Act.Enjo: în spitale au apărut ghivece decorate de copii, în care să răsară flori semănate de ei și marionete din șosete, cu care să-și creeze propriile povești de aventură. Copiii au putut vedea cum arată o astfel de poveste cu păpuși chiar în spital, participând la un spectacol marca Magic Puppet, cu artistul păpușar Florin Suciu-Buh.

„Împarte Bucurie” continuă de săptămâna aceasta la Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Constantin Papilian”, cooptat anul trecut în proiect, și apoi, la Spitalul Clinic de Recuperare, unde se desfășoară anual încă de la ediția pilot, din 2012. Pentru pacienții acestor două spitale, pe lângă momentele itinerante, ateliere și vizitele individuale „Rudă pentru o Zi”, proiectul va aduce câte un concert de muzică live, în aer liber, cu formațiile Multmult și Alterquator.

Terapia prin artă – Împarte Bucurie este realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, al Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca și al Consiliului Județean Cluj.

by -
0 158

E groasă: Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere în cadrul licitaţiilor
publice organizate pentru atribuirea serviciilor de deszăpezire de la Direcția Regională de Drumuri şi Poduri Cluj (foto), pentru perioada 2013-2015.

Consiliul Concurenței a efectuat în cadrul acestei investigații inspecţii inopinate la sediile companiilor
Diferit SRL, Athos Com SRL, Ritorsa Trans SRL şi Selina SRL, iar documentele ridicate se află în analiza
autorităţii de concurenţă, în cadrul procedurii specifice de investigatie, precizează instituția. “Investigaţia se referă la o posibilă înţelegere între companii de a participa la procedurile de achiziţie publică analizate fără a se concura între ele, în vederea adjudecării prin rotaţie a contractelor de furnizare a serviciilor de întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor naţionale şi autostrăzilor”, arată instituția.. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

by -
0 1399

Opinia lui Cristian Hagi, publicată în România Liberă , despre neajunsurile din municipiul Constanța, în comparație cu ceea ce are deja Clujul.

“Cu un ton care trăda mândrie și chiar puțină emoție, primarul PSD al Constanței, Decebal Făgădău, anunța, acum câteva luni, că orașul va avea un festival de tip Untold, dar mai mare ca Untold. Ca în Cluj. Festivalul epigon se dorește a deveni chiar mai mare decât originalul, în scurt timp. Zis și făcut. În ciuda multelor nereguli și disfuncționalități, evenimentul a avut loc în ime­diata apropiere a Portului Tomis, închiriat de apropiații lui Radu Mazăre cu puțin peste 2.600 de euro pe lună.

Primarul PSD al Constanței nu face rău că se raportează la Cluj și nici că folosește, cu copy-paste, unele proiecte dezvoltate acolo. Uneori, plagiatul în administrație este bun. Problema este că, în viața reală, sistemul copy-paste nu funcționează. Untold-ul de Cluj se organizează în mare parte pe stadion și în Sala Polivalentă, Untold-ul de Constanța pe o plajă reabilitată cu fonduri europene, unde nu se pot desfășura activități comerciale. Constanța are un stadion care este aproape o ruină, spre deosebire de Cluj, unde s-a investit într-o arenă modernă. Sala Polivalentă din Constanța este numai la stadiul de proiect, iar cele mai recente declarații ale guvernanților nu dau mari speranțe că va fi construită vreodată.

Constanța vrea să ajungă la nivelul Clujului, dar a pus căruța înaintea boilor. Un festival de tip Untold este binevenit, să nu ne înțelegem greșit. Ar trebui făcut însă cum trebuie și unde trebuie, nu închis jumătate de oraș. Trebuie să o recunoaștem, Constanța nu are infrastructura necesară pentru astfel de evenimente. Clujul nu a ajuns însă ceea ce este în urma Untold-ului.

Înainte de a se ocupa însă de astfel de concerte, primarul Decebal Făgădău are multe alte lucruri de făcut, pe care omologul său din Transilvania le-a dus la capăt (deși sunt convins că și acolo mai e mult de muncă).

Constanța este un oraș încremenit în proiecte, un oraș în care singurele realizări din acest an riscă să rămână concertele, organizate cu bani pu­blici și privați. Un oraș în care preocuparea pentru distracție a luat de mult locul celei pentru investiția în infrastructură și în îmbunătățirea calității vieții. Dacă tot se uită spre primarul din Cluj, pe care fostul șef al lui Decebal Făgădău, Radu Mazăre, îl terfelea de câte ori avea ocazia, edilul din Constanța ar putea să învețe și să aplice câteva din lucrurile care se întâmplă acolo.

Constanța are nevoie ca transportul în comun să devină nu atractiv, ci măcar utilizabil (acum, nici primarul nu-și lasă familia să meargă cu autobuzele din Constanța). Orașul se împrumută cu circa 100 de milioane de euro pentru achiziția de mijloace de transport în comun, autobuze. Clujul a cumpărat anul trecut 20 de troleibuze, mijloace de transport ecologice, și a înființat o bandă dedicată transportului în comun. La capitolul acesta orașul este depășit chiar și de Galați, unde parcul auto a fost reabilitat cu fonduri europene nerambursabile. Până atunci, în Constanța au fost prelungite avizele pentru maxi-taxi, una din cele mai controversate afaceri moștenite din vremea fostului șef al lui Decebal Făgădău, tot la Radu Mazăre mă refer. Despre benzi dedicate sau piste de biciclete nici nu poate fi vorba. Singura pistă urbană din oraș e un ciot construit în campanie.

Dacă vrea să fie Cluj, Constanța ar trebui să acorde o mai mare importanță spațiului verde. În loc de parcuri, aici apar blocuri în locuri din ce în ce mai nefirești, de parcă urbaniști beți se întrec într-un concurs pentru a demonstra cât de aproape pot fi construite două blocuri și cât de mult verde poate fi betonat. În Cluj au fost plantați, în ultimul an, 1.036 arbori, 5.920 de arbuști, peste 200.000 de fire de gard viu. În Constanța, anul trecut, un dud sănătos a fost tăiat brutal de angajații primăriei pentru că îi încurca pe producătorii unui film american. Acum, pentru Neversea, druj­bele au intrat și în copacii de pe Plaja Modern.

Dacă vrea să fie Cluj, Constanța ar trebui să construiască locuri de joacă pentru copii. Starea acestora le-a adus pe mămici în pragul disperării. În Cluj s-au construit în ultimul an un loc nou de joacă pentru copii și cinci pentru câinii cu stăpân și s-au modernizat 39. La malul mării avem promisiuni, deși vorbim de un primar care a fost vreo șase ani viceprimar, un an primar interimar și de peste un an este primar ales.

Dacă vrea să fie Cluj, Constanța, orașul despre care Făgădău spunea că are cel mai mare grad de motorizare din România, ar trebui să construiască parcări. În Cluj, în primul an din acest mandat al lui Boc, s-au construit 852 locuri noi de parcare. În Constanța, care are o singură parcare supraetajată (și una în Mamaia, folosită de turiști două luni pe an), nu s-au alocat fonduri în acest an. În Cluj s-a introdus un sistem electronic ce mo­nitorizează circa 1.300 de locuri de parcare, în Constanța există unul asemănător pentru 50 de locuri.

Dacă vrea să fie Cluj, Constanța ar trebui să aibă măcar un bazin de înot olimpic, asta și pentru că are și singurul medaliat la înot la o olimpiadă, Răzvan Florea, consilier local din partea PSD. Primăria Cluj a inaugurat un astfel de bazin. Ar trebui și să acorde o mult mai mare atenție bazelor sportive pentru sportul de masă.

Copiii de aici nu mai au unde să facă sport.

Școli cu pretenții din oraș nu au săli de sport, deși e sarcina primăriei aceasta.

Dacă vrea să fie Cluj, Constanța ar trebui să debirocratizeze masiv actul de admi­nistrație. Nu este posibil să stai mai mult de un an pentru a obține o autorizație de construire. Ar trebui să implementeze, ca în orașul din Transilvania, emiterea documentelor de urbanism și a acordurilor de funcționare în format electronic.

Dacă vrea să fie un fel de Emil Boc, Decebal Făgădău ar trebui să introducă și ideea bugetului participativ, să întrebe contribuabilii pe ce vor să se cheltuie o parte din suma cu care ei contribuie la buget.

Ca să fie Cluj, primăria de pe litoral ar putea investi în actul medical, chiar dacă nu are spitale în subordine. Constanța are, probabil, unele din cele mai jalnice unități sanitare din țară. Dezastrul de aici este subliniat de două lucruri: fostul director al Spitalului Județean, susținut de PSD, a fost recent condamnat la peste șase ani de închisoare (și mai are un dosar pe rol), iar bolnavii de cancer fac naveta la București sau în alte orașe, pentru că Secția Radioterapie de aici este închisă de peste un an și jumătate și va rămâne așa încă cel puțin un an.

Și, cel mai important lucru, dacă vrea să fie Cluj, administrația din Constanța ar trebui să nu poată dormi liniștită până când aici nu vor apărea locuri de muncă, multe și bine plătite. N-aș vrea să văd edilii la concerte, bâțâindu-se de pe un picior pe altul, ci să îi văd călătorind în străinătate și având întâlniri cu investitori pe care să îi convingă să vină aici. Salariul mediu net al unui clujean este de 2.500 lei, cu un sfert mai mare decât al unui constănțean.

O ultimă comparație pe care nu o pot uita: un clujean trăiește, în medie, cu doi ani mai mult decât un constănțean.

Constanța poate fi Cluj și mai mult decât atât, dar cei care conduc administrația orașului trebuie să dorească și să poată să facă acest lucru. Deocamdată, practica demonstrează contrariul.”

Textul aici: http://romanialibera.ro/opinii/comentarii/constanta–un-cluj-ratat-458612

by -
0 230

Zeci de mii de clujeni sunt executați silit de Finanțe, conform unor evidențe publicate azi.

E vorba de mai bine de 36.800 de persoane fizice executate de Direcția Finanțelor Publice din Cluj pentru o sumă totală ce ajunge la aproape 36,4 milioane de lei. Acestora li se adaugă și nu mai puțin de 13.500 de firme, ce datorează Fiscului, în total, aproape 222,8 milioane de lei.
Ca să recupereze banii Finanțele au emis mii de somații, au înființate alte mii de popriri și, în 21 de cazuri, au înființat și sechestre. Nu sunt prea eficiente, însă: la 6.800 de somații emise pentru 44, 8 milioane de lei au încasat 12,2 milioane, la 25,6 milioane de lei în conturi poprite au încasat 14 milioane iar în cazul sechestrelor pentru 4,5 milioane au încasat doar 150.000 lei.

Astfel, în total datoriile după care umblă Fiscul ajung la 75 milioane, dar din acestea a recuperat 26,35 milioane.

 

by -
0 123
Sursa foto: Harvard Gazette. Rose Lincoln/Harvard Staff Photographer

Laureat al premiului Nobel în Economie şi profesor la Harvar, Eric Maskin vine la Cluj. Economistul primeşte titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai şi este unul dintre speakerii cei mai imporanţi care vin la reauniunea economiştilor din mediul academic din străinătate.

Proiectul ERMAS (Economisti Romani din Mediul Academic din Strainatate) e la a patra ediţie şi va avea loc anul acesta în perioada 26-28 iulie 2017 la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, avandu-i printre keynote speakers pe laureatul Nobel in economie Eric Maskin (2007). Prelegerea lui Maskin se intituleaza: “How to improve presidential elections”. Alte peste 50 de lucrări vor fi prezentate în cadrul conferinţei, majoritatea de către profesori români afiliaţi unor universităţi din străinătate, arată Hotnews.ro. Mai multe informaţii AICI

by -
0 205

Cumpărarea de autobuze electrice în Cluj, prilej de dispută politică în Iași: președintele PNL Iași Marius Bodea acuză Primăria Iași că se îndatorează cu milioane de euro ca să cumpere autobuze Diesel.

“Ieri, Primăria Cluj a anunțat că a semnat acordul privind achiziționarea a 30 de autobuze electrice. Sursele de finanțare sunt fonduri elvețiene, fonduri europene și o mică parte co-finanțare de la bugetul local. Este o abordare la polul opus față de lipsa de viziune a primarului Chirica. În loc să achiziționăm autobuze electrice noi cu fonduri europene, așa cum face Clujul sau Suceava, primarul PSD Mihai Chirica alege să îndatoreze orașul cu 15 milioane euro pentru achiziția de autobuze Diesel. Această decizie păguboasă, care arată indiferența domnului Chirica față de banul public, va greva bugetul Iașul în următorii 10 ani. Momentul când creditul se va fi terminat de plătit va coincide cu momentul când aceste autobuze vor fi date la casat”, a spus Bodea într-un comunicat de presă.

Creditul pentru cumpărarea autobuzelor diesel din Iași reprezintă 10% din bugetul orașului Iași, “când Uniunea Europeană pune la dispoziție fonduri pentru acest tip de investiție”, adaugă el.

În fapt, cu toate că autobuzele sunt într-adevăr Diesel, primăria Iași cumpără nu mai puțin de 88 astfel de mașini cu un buget de 15 milioane de euro, credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Un autobuz costă aproximativ 190.000 euro – mai puțin de jumătate decât unul dintre autobuzele electrice care vor ajunge la Cluj – 11 bucăți, fiecare a 500.000 euro, bani ce vin 85% din fonduri elvețiene și 15% din bugetul local.

Citește și:

lujul are furnizor de autobuze electrice. Primele bucăți vin în 2018