Arhiva zilnicăMay 18, 2017

by -
0 280

Peste 100 de evenimente în 30 de locuri din oraș, 50 de parteneri. Așa sună, sintetic, ediția cu nr. 7 a Zilelor Clujului care vor avea loc între 25 și 28 mai. S-au pregătit evenimente deja consacrate sau inedite în centrul orașului dar și în cartierul Mănăștur, parcul central sau pe Cetățuie, tema fiind “Orașul se conectează”. Ca locuri noi unde clujenii sunt invitați să petreacă de Zilele Orașului sunt propuse strada Iulia Maniu sau noul spațiu industrial, H33, de pe Horea unde deja s-au organizat acțiuni culturale timp de trei zile.

Printre noutățile ediției de anul acesta trebuie amintit spectacolul de video-mapping programat vineri de la ora 23.00 în Piața Unirii unde anumite clădiri vor prinde viață. De asemenea, în parcul Cetățuie, asociația Beard  au programat activități sportive, “face painting”, “jocurile copilăriei”, diferite ateliere, luptă în costume sumo, “biblioteca vie”, “baloane cu făină”, Pac Man, cursă pe picioare de lemn, zonă de relaxare, iar seara concerte și voie bună. Pe arterele de pe Canalul Morii,  Andrei Șaguna și David Ferenc vor avea loc reprezentații stradale, sâmbătă și duminică, 27 și 28 mai, de la ora 16:00 și până după lăsarea serii, la 22:00. Pe Platoul Cetățuii,sâmbătă, 27 mai, echipa REACTOR de creație și experiment pregătește piesa de teatru “Proteine Fluorescente”, iar mai apoi se va proiecta filmului “Usturoi” – Filmul Usturoi în prezența actorilor și producătorilor. Pe strada Iuliu Maniu, sâmbătă, 27 mai, începând cu ora 21:00 va avea o masă inedită de socializare botezată Midnight Snack la Zilele Clujului.

LA H33, pe strada Horea nr. 33, în fostul depozit Prodvinalco sunt programate prin grija Urbannect ateliere, vizionări de film, discuții  despre ce este și ce trebuie să fie viața urbană și inovația socială.

Evenimente consacrate: 

PIAȚA UNIRII va găzdui în fiecare seară câte un spectacol tematic, astfel:

Joi, 25 mai, ora 21:00Teatrul Naţional Cluj-Napoca va ieși în spațiul public cu spectacolul „Insula” după Gellu Naum: un spectacol-concert cu cei mai îndrăgiți actori clujeni, după muzica Adei Milea, scenografia de Valentin Codoiu, asistent regie – Andreea Iacob.
Vineri, 26 mai, ora 18:00 – 1500 de elevi din Cluj-Napoca se vor reuni alături de Young Famous Orchestra, formând cel de-al patrulea eveniment de *community building* după conceptul educațional al prof. Anamaria Eli. Invitați speciali: Ilinca Băcilă & Alex Florea și tânăra artistă Katia.

Tematica zilei de vineri va fi adresată în mod special sufletelor tinere, astfel, programul va continua cu concerte susținute de Arpy & Zip Band, Ilinca Bacila & Alex Florea Official, Directia 5, Alternosfera, Zdob si Zdub.

Seara se va încheia cu un impresionant spectacol de *video mapping*.
Sâmbătă 27 mai, începând cu ora 19:00 – seară de muzică clasică Academic Bigg Dimm a’ Band, orchestra și soliștii Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, Opera Națională Română Cluj-Napoca și Opera Maghiară Cluj, în evenimentului așteptat cu drag an de an, „Gala Operelor Clujene”. Spectacolul va continua cu opera „Carmina Burana” a Filarmonicii de Stat “Transilvania”, alături Baletul Operei Naționale Cluj-Napoca, Cristina Păsăroiu, Ștefan von Korch, Florin Estefan; dirijor: David Crescenzi.

Seara se va încheia la ora 22:45 cu un spectacol de artificii.

Un alt moment cheie al zilei de sâmbătă va fi „Parada Zilelor Clujului”, care începe la ora 17:00 în Piața Unirii.
Duminică, 28 mai, va fi ziua dedicată tradițiilor și folclorului. Astfel, începând cu ora 14:00, cei mai îndrăgiți interpreți de muzică populară ne vor încânta cu repertorii din folclorul românesc. Printre aceștia se numără: Mariana Sfechiș, Maria Golban Șomlea, Marius Ciprian Pop, Vasile Coca, Năstăcuță Iuga, Daniela Condurache, Ionuț Fulea, Mariana Deac, Sava Negrean Brudaşcu, Dumitru Fărcaş, Aurel Tămaş, dar și îndrăgite ansambluri folclorice.
PIAȚA MUZEULUI va găzdui, timp de 3 zile, diferite concerte și momente artistice memorabile. Astfel, vineri e programată o seară acustică în compania lui Radu Fărcane și Andrei Crisztea, Matcka acoustic set, Aminda & Roje – un nou proiect muzical și David, Adela & Origen Todoran – acoustic show.

Sâmbătă va urca pe scenă unul dintre cei mai apreciați DJ clujeni – Dj Zo, Made from Scratch, Danaga, seara culminând cu Blanilla & The Flying Quartet.

Duminică vor concerta:  Musai Soundworks, Florin Stefan, Dj Carkeys & Harp Swan, Say What Trio.
STR. M. KOGĂLNICEANU va găzdui timp de trei zile Promenada Multiculturalității, Târgul Meșterilor Populari Clujeni, Promenada Cărților, Festivalul Culinar Internațional dar și concerte oferite de Incognito, Take Five Band, Trupa Reea, Score Band, dar si Voltaj Academy, Rock Academy si The Beat School.
ZILELE MĂNĂȘTURULUI

Asociaţia Colectiv A a pregătit în colaborare cu locuitorii cartierului Mănăștur activităţi dedicate copiilor, tinerilor, dezbateri de cartier, concerte live, teatru şi multe altele, reunite sub cupola Zilele Mănășturului #5. O parte din activitățile propuse vor avea loc în zona La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur, iar altele la Cinema Dacia. Printre artiștii invitați în cele două locuri din cartier se numără: The Minions Pink Tattoos, Taraf de Cluj Emeric și alții.
STR. POTAISSA – ZIDUL CETĂȚII

În cadrul Taberei Antice şi Medievale, Zidul Cetății va găzdui activități interesante precum demonstraţii de lupte, ateliere de pielărie, fierărie, olărit, ceramică, țesătorie, fierărie, teatru, scenete, dansuri medievale, spectacol jonglerii cu focul.
PARCUL CENTRAL “SIMION BĂRNUȚIU”

Casino Centru de Cultura Urbana Cluj va găzdui un concert-spectacol – „Ocolul Pământului în 21 de melodii”, teatru de copii, expozițiile „Clujul are farmec” și „Podurile Clujului”.

În Parcul Central vor avea loc concomitent mai multe evenimente distractive, culturale și interactive: Ziua Africii, The Fun Zone (escaladă, tiroliană, sumo, tir cu talere, ateliere pentru copii, origami, pictură, plimbări cu canoe pe lacul Chios), Campionatul național de street workout, Parada Automobilelor Retro, teatrul Reactor pentru copii, activități asistate de câini, terapie prin artă etc.
Alte locuri importante în care se vor desfășura evenimente de Zilele Clujului sunt Turnul Croitorilor Centru de Cultură Urbană Cluj, CINEMA MĂRĂŞTI și Cinematograful Dacia, Pădurea Hoia-Baciu, Piața 14 Iulie, unde vor avea loc proiecții de film și desene animate, planetariu mobil, lansări de carte, tururi ghidate, concurs de escape, concerte și expoziții.

Program complet:

www.zileleclujului.ro.
facebook.com/zileleclujului

 

 

 

Mic blocaj pe Bulevardul Eroilor, joi în jurul orei prânzului: câțiva clujeni s-au aliniat în fața unor statui vivante, cu smartphone-urile pregătite pentru poze. Un scriitor, un zugrav, doi îndrăgostiți – statui albe și vii. Nu, nu au venit încă Zilele Clujului, momentul din an când apar de obicei statuile de felul acesta prin oraș și nici mimii care le întruchipează nu sunt cei pe care v-ați obișnuit să îi vedeți: sunt persoane cu dizabilități, venite tocmai din Baia Mare la Cluj, pentru acțiunea artistică.

 

 

Este vorba de o acțiune demarată de Asociația Esperando, înființată în 2001 în Baia Mare de părinții unor copii cu dizabilități. “Facem zi de zi recuperări fizice și activități educaționale pentru cei care vin la centrul nostru. Sunt persoane care au dizabilități fizice și asociate, dizabilități fizice grave, unii au paralizii cerebrale. Ei lucrează zi de zi, fac gimnastică medicală, tot ce ține de recuperare, plus educație specializată”, spune Daniel Filipaș, reprezentantul asociației, care nu a venit în calitate de “statuie”, ci de fotograf și manager.  Cei care participă la activitățile din Baia Mare au de la câteva săptămâni la peste 50 de ani.

 

 

 

“Aceasta cu statuile vivante e o acțiune nouă pentru noi. Acum o săptămână am ieșit în Baia Mare să facem testul. Am vrut să îl arătăm orașului nostru și a prins frumos. La Baia Mare sunt mai rare evenimentele și acesta a fost primit extraordinar”, spune reprezentantul asociației. De ce o acțiune cu statui vii? “Ne-am gândit că de prea multe ori oamenii trec pe lângă noi ca pe lângă statui; treci pe lângă persoane cu dizabilități și nu le bagi în seamă, întorci capul, te gândești “Doamne ferește!”, nu îți dai seama că acolo e un om, un suflet, un om cu sentimente, cu vise, cu dorințe, cu iubire, cu lucruri pe care le simțim toți. Sunt oameni frumoși. Măcar așa îi băgăm în seamă. Poate că oamenii vor începe să se uite mai des spre semenii lor cu dizabilități”, spune Filipaș.

Participanții la activitățile asociației au serbări anuale și alte acțiuni artistice, așa că au început să se obișnuiască cu publicul. “De ceva vreme am trecut la alt nivel: de 2-3 ani facem spectacole, au dansat pe scenă dansuri populare alături de profesioniști, chiar dacă unii au fost în fotoliu rulant, au avut ei numere ale lor. Așa că sunt deja un pic obișnuiți cu genul ăsta de manifestări artistice. Chiar și partea asta cu a sta nemișcați sau aproximativ nemișcați le e un pic familiară, pentru că anul trecut au fost manechine în vitrine în magazin”, completează Filipaș. “Am vrut să venim la Cluj, Clujul e capitala Ardealului și oraș de suflet, e un fel de templu al Ardealului, iar noi am zis că ținând cont că în Cluj se întâmplă mereu lucruri deosebite credem că merita să venim și să îi dăm tributul”, spune Filipaș despre alegerea destinației.

Mesajul? “Persoanele cu dizabilități pot să facă lucruri deosebite, sunt oameni frumoși care fac mereu lucruri speciale. Gândiți-vă că unii dintre ei fac gimnastică zilnic, de 18-20 de ani. Părem statui unori, dar suntem suflete și oameni”, transmite reprezentantul Asociației Esperando.

Dana, Renata, Călin, Dragoș – maestru bucătar sunt pe Bulevard și tocmai au luat o pauză. “Am venit pentru activitatea cu statui vii, pentru prima dată la Cluj. Am fost și la Baia Mare și a fost bine. Aici la Cluj e aglomerație un pic, dar e bine și aici. La Baia Mare mai avem activități din acestea, mergem la teatru, facem scenete”, spune Renata, din echipa “statuilor”. Tot ea ne explică și personajele. “Suntem îndrăgostita și îndrăgostitul, muzicieni, scriitori”, completează Renata. “Stăm până după-amiază. O oră și plecăm”, ne explică Dragoș.

Tot un mesaj de toleranță la Cluj:

Olimpiada altfel. Cel mai mare eveniment de Ziua Sindromului Down la Cluj: luptele şi bucuriile familiilor

Consiliul Județean și Tetarom s-au ambiționat să aglomereze Parcul industrial Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, în ciuda faptului că versantul care susține Parcul Etnografic continuă s-o ia la vale. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunță că s-au finalizat noile clădiri de birouri, dar nu spune un cuvânt despre gaura imensă pe care acest proiect o provoacă în bugetul administrației județene, având în vedere situația alunecărilor de teren din vecinătate (vezi foto jos).

Realizarea parcului industrial Tetarom pe terenul din imediata vecinătate a Parcului Etnografic a fost de la bun început o greșeală, au apreciat arhitecții la momentul în care s-au pus bazele acestui proiect. Alunecările de teren au devenit o constantă în ultimii ani, din pricina săpăturilor care au avut loc la baza versantului, astfel administrația județeană a fost nevoită să asigure, din bugetul propriu, mai multe lucrări de consolidare a terenului. În ciuda acestei situații, reprezentanții Tetarom au venit cu acest nou proiect de extindere a parcului industrial, pe cosniderentul că banii vor putea fi obținuți din fonduri europene (prin Programul Operațional Regional- POR). În realitate, sumele acordate prin POR au acoperit doar 50% din valoarea întregii investiții, Consiliul Județean Cluj având obligația să suporte restul de 50% din costuri. Cum era de așteptat, au reapărut și alunecările de teren. Încă de anul trecut a fost ridicată această problemă în forul administrației județene, iar executivul s-a angajat că va aloca finanțările necesare pentru ridicarea unor ziduri de sprijin, astfel încât versantul să n-o mai ia la vale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Oricum, din pricina calității terenului, lucrările la clădirile din Tetarom s-au prelungit cu mult peste limita prevăzută în contract.

Preșdintele Consiliului Județean a transmis un comunicat de presă prin care laudă această investiție, deși, clădirile nu au fost încă recepționate, spun surse din Tetarom pentru Actualdecluj.ro. De abia peste câteva luni, noile spații vor putea fi scoase spre închiriere. În paralel, Consiliul Județean are sarcina să asigure lucrări pentru consolidarea terenului din vecinătate.

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosința societăților private și vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a transmis Tișe, într-un comunicat de presă.

Cele patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, o investiție realizată, în proporție de 50%, din fonduri asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

by -
0 675

Surpriză pentru inspectorii de muncă din Cluj care au verificat zeci de firme în ultimele zile: din cauza lipsei forței de muncă, angajatorii din domeniul construcțiilor au fost nevoiți să apeleze la cetățeni străini, din afara UE.

Inspectorii ITM au găsit patru persoane, cetățeni în Republica Moldova, angajați fără forme legale la o firmă de construcții. “La controalele noastre în general angajatorii se plâng că nu găsesc forță de muncă, spun c[ vor oameni calificați, necalificați, că e nevoie pe șantiere, și nu găsesc, iar cei care vin stau câteva zile și pleacă”, explică un angajat al ITM Cluj pentru actualdecluj.ro.

Constatarea vine după ce mai multe firme de construcții din Cluj au fost amendate pentru că angajau persoane din afara UE fără îndeplinirea formelor legale. Controlul a avut loc între 9 și 13 mai și a numărat nu mai puțin de 50 de firme verificate, iar zece dintre acestea au fost amendate. E vorba în total de 12 amenzi, dintre care trei pentru muncă nedeclarată, în valoare de 70.000 de lei. Nu mai puțin de 13 persoane ce lucrau fără forme legale au fost depistate în cadrul controalelor, ce au avut loc cu ajutorul jandarmilor. În plus, inspectorii ITM Cluj au aplicat și patru amenzi, de 6.000 de lei, pentru că angajatorul nu a înmânat un exemplar din contractul individual de muncă salariatului şi pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la acordarea repausului săptămânal.

Pentru că la o firmă inspectorii ITM au găsit șase persoane ce munceau fără forme legale, fapt ce constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare căci depășește numărul de 5 angajați ilegali, aceștia au sesizat organele de urmărire penală. În total cuantumul amenzilor date, inclusiv pentru securitate și sănătate în muncă, ajunge la peste 100.000 de lei.

sursa foto: Facebook

Un proiect al unui student la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca prin care călătorii pot să-și cumpere cărți de la tonomat a ajuns și în gara din Cluj. Tonomatul de carte a fost amplasat sub panoul cu mersul trenurilor și oferă doritorilor cărți cu prețuri între 5 și 50 lei.

Tonomate similare sunt amplasate și în gările din București, Brașov și Constanța. O dată pe săptămână, studentul cu inițiativa, Raul Rafa, spune că alimentează tonomatul cu noi titluri. Cumpărători au de unde alege, fiecare după preferinţe, fie că sunt tineri sau mai în vârstă. Cărţi se găsesc atât de la editurile din Cluj căt şi din Bucureşti.

Unii dintre cei care au văzut tonomatul au salutat ideea în contextul în care călătoriile cu trenul prin România durează infinit de mult și o lectură este binevenită.

 

by -
0 61

Piaţa imobiliară din România trece printr-o perioadă de efervescenţă, însă dezvoltatorii imobiliari ar trebui să rămână temperaţi, pentru a evita un colaps similar celui din 2008, odată cu instalarea crizei economice.

Sectorul de birouri are o nouă ţintă, şi anu­me atingerea şi depăşirea pragului de trei mi­lioane de metri pătraţi, în vreme ce rezi­den­ţia­lul a ajuns din nou în punctul în care lo­cu­in­ţele sunt cumpărate masiv din stadiul de pro­iect, deşi băncile sunt mai precaute decât în trecut.

Atât pe piața birourilor, cât și pe cea rezidențială, ora­şe­le regionale se consolidează. Companii mari in­­ter­­naţionale îşi deschid birouri în oraşe pre­cum Cluj-Napoca sau Timişoara, iar proiectele rezi­denţiale devin din ce în ce mai pre­ten­ţioase, oamenii căutând tot mai mult să-şi cum­pere locuinţe în zone mai bine poziţionate, arată ZF.ro.

by -
0 172

Doi fotografi din Cluj au ajuns în unul dintre cele mai bizare locuri din Europa, locul în care în urmă cu peste 30 de ani a avut loc cel mai mare dezastru nuclear din Europa, Cernobâl.

Nu oricine ajunge aici: locul e încă radioactiv și, evacuat în grabă, aici multe dintre zone sunt exact așa cum le-au lăsat locuitorii. Radiația pe oră e echivalentul a 20 de radiografii pulmonare, estimează fotograful clujean Cristian Lipovan (35 ani, foto), care a ajuns în Cernobâl în 18 martie și a stat în zonă două zile – dar numai după ce a găsit un ghid care să-i faciliteze accesul, căci zona e păzită de Armată non-stop. “De un costum special nu e neapărat nevoie”, spune el pentru actualdecluj.ro, “totuși pentru protecție pentru praful de acolo care e foarte contaminat e nevoie de o mască normală, de la farmacie. Ghidul ne-a impus niște măsuri de siguranță, gen nu aveam voie să consumăm nimic, mâncare, lichide, fumat – nimic. Nu aveam voie să stăm jos, să pun mâna pe diferite lucruri de acolo, nu aveam voie să stăm cu pielea goală la vedere, gen în tricou sau pantaloni scurți. Mâncam și beam apă dimineața înainte de a porni și până seara nu mai consumam absolut nimic”.

L-am întrebat ce l-a impresionat în zonă: “totul”, spune el, “doar că în momentul în care am intrat într-o grădiniță și am văzut jucăriile copiilor și lucrurile lor lăsate pe pătuțuri și în dulăpioare, și peste tot erau măști de gaze pentru copii, m-am emoționat foarte tare. Am încercat să mă pun în situația lor, cred că a fost groaznic”.

Expediția de la Cernobîl, căci asta a fost, o expediție pornită de la Cluj de patru oameni dintre care doi clujeni și doi danezi, face parte dintr-un proiect al autorilor din 2013 care urmărește să fotografieze locuri abandonate. “La Cernobâl mi-am dat seama că voi găsi toate genurile de clădiri de care am nevoie pentru proiectul meu, totul într-un singur oraș; apoi zona fiind foarte contaminată cu radiații nu se prea încumetă oricine să ajungă acolo”.

Fotograful clujean a vizitat până acum locuri abandonate nu doar din Cernobâl, ci și din Italia, Germania, Belgia, Olanda și Franța – ba a găsit și un loc din Cluj “care mi se pare foarte interesant, dar din păcate nu am reușit nicicum să intru”, spune el, fără să detalieze.

Image may contain: outdoor

Image may contain: indoor

Image may contain: outdoor and indoor

Image may contain: table and indoorImage may contain: people sitting and table

Image may contain: outdoor

Image may contain: people sitting, table, indoor and outdoor

Image may contain: outdoor and water

 

 

by -
0 110

Schema este simplă: banca X, prin firma interpusă cu sediul în paradis fiscal, vinde către o firmă de recuperări tot din paradis fiscal. Banii ies din România printr-un sistem suveică. 

* Clientul BCR: „Din 2008 şi până acum, nu am avut nicio zi întârziere la plata ratelor; banca nu m-a anunţat că mi-a înstrăinat creditul”
* Firma către care BCR a cesionat împrumutul – Tonescu Finance – apare înregistrată în Luxemburg şi are ca mandatar la noi societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, cu unic asociat APS Holding
* Operaţiunea de înstrăinare a ipotecii – înregistrată la OCPI BCR a cesionat mai multe credite imobiliare către Tonescu Finance, o firmă care, potrivit informaţiilor exis¬tente, apare înregistrată în Luxemburg. Cel puţin unul dintre acestea este performant, persoana împrumutată susţinând că nu a avut niciodată vreo întârziere la plata ratelor.

Clientul în cauză ne-a declarat: „Sunt la zi cu toate plăţile şi nu am avut niciodată întârzieri la plata creditului, din anul 2008, de când l-am contractat. L-am plătit întotdeauna la acelaşi ghişeu. Inclusiv
astăzi (n.r. ieri) am verificat cu directorul sucursalei de unde m-am împrumutat şi mi s-a confirmat că sunt la zi cu plăţile”.
Mai mult decât atât, reprezentanţii băncii spun că nu ştiu nimic despre acest lucru, potrivit debitorului: „Doamna director de la sucursală, care spune că este imposibil să-mi fi fost cesionat creditul, a trimis
email la trei directori zonali de la Timişoara şi a zis că nimeni nu ştie nimic. În schimb, la Oficiul pentru Cadastru am un dosar întreg, unde apare şi această cesiune. Am văzut chiar un tabel întreg cu persoane cărora le-au fost înstrăinate creditele. Nu cunosc care este situaţia creanţelor lor, dar de mine pot să vă spun cu siguranţă că nu am restanţe la plăţi”.

Operaţiunea de cesiune a fost înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI)

Conform încheierii OCPI, obţinută de ziarul BURSA, clientul îa fost înștiințat în legătură cu cesiunea împrumutului tocmai de OCPI,  de la bancă debitorul neprimind nicio notificare în acest sens, pe niciuna din căile de comunicare – în scris, online sau telefonic, după cum susţine clientul BCR.
După cum ne-au transmis reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) încă din anul 2015, în Capitolul VI – Cesiunea de drepturi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, „cesiunea individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanţe se notifică de către cedent consumatorului în termen de zece zile de la încheierea contractului de
cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire”.  În plus, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a dat asigurări, în 2015, că împrumuturile performante nu pot fi vândute, în condiţiile în care clienţii s-au plâns în mod continuu că li s-au vândut creditele, la câteva zile după contractarea acestora. BCR nu a răspuns solicitării Ziarului Bursa.

Ziarul BURSA a anunţat, anul trecut, că ANAF a iniţiat controale în rândul băncilor, identificând nereguli care au consecinţe grave. Ionuţ Mişa, care la vremea respectivă ocupa funcţia de director general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, ne-a spus, atunci, că un exemplu în acest sens este vânzarea pachetelor de credite de către instituţiile bancare. În octombrie 2016,
domnia sa ne-a explicat: „Băncile constituie portofolii de credite, în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi care se ocupă să recupereze sumele
neachitate în anii următori vânzării. Există situaţii în care au fost vândute şi performante, aceste active fiind puse în acelaşi pachet cu neperformantele.

Este indiscutabil că băncile au un interes pentru care vând împrumuturi fără restanţe. Este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în acele pachete de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente. Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile
afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi
identificate ca acţionari la alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari – băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele.
Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia – a patra verigă. Avem semnale că există astfel de practici şi la
bănci, din diferite surse, inclusiv din media. Au fost vândute pachete de credite de 100 de milioane de euro cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost
pierderi, ceea ce înseamnă că băncile şi-au diminuat profitul”.

Ionuţ Mişa ne-a mai spus, în toamna anului trecut, că, dacă ANAF constată că o persoană juridică (indiferent dacă face sau nu parte din sistemul bancar) nu a declarat că societatea cu care colaborează îi este
afiliată şi se constată că a vândut, de fapt, unui afiliat, atunci va fi întocmit un dosar al preţurilor de transfer şi tranzacţia va fi retractată, respectiv recalificată la preţul pieţei, fiind stabilit un impozit mai mare la plată sau diminuându-se pierderea. Fostul reprezententant al ANAF ne-a mai spus, anul trecut: „Dacă operaţiunea respectivă încalcă o normă legală care are consecinţe penale, dacă demonstrăm că a urmărit să se sustragă de la plata taxelor la buget şi constatăm că a dorit să facă evaziune, atunci sesizăm Parchetul. Avem situaţii în care am sesizat DIICOT asupra unor operaţiuni – este drept, nu în sistemul bancar – prin care se intenţiona sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor”.

În urma inspecţiilor de specialitate derulate în sistemul bancar, ANAF a descoperit că una din băncile care acţionează pe piaţa noastră are datorii la stat de circa 9 milioane de euro, după cum ne-au declarat
reprezentanţii instituţiei fiscale. Oficialii ANAF ne-au precizat, recent, răspunzând unei întrebări
adresate de ziarul BURSA: „Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a inclus în programul de activitate din anul 2016 şi inspecţii fiscale parţiale la societăţi din sistemul bancar, dintre care
una a fost finalizată, celelalte fiind în curs de desfăşurare. Organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au stabilit în sarcina contribuabilului la care
controlul a fost finalizat sume suplimentare în valoare totală de aproximativ 9 milioane de euro”.

Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit

ANAF nu ne-a transmis şi numele băncii la care a fost încheiată inspecţia fiscală. Conform informaţiilor existente, Tonescu Finance din Luxemburg a cumpărat mai multe credite de la BCR şi are ca mandatar în ţara noastră societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, parte a unui grup din Cehia. Asociatul unic al Asset Portfolio Servicing SRL este APS Holding AS, care a achiziţionat portofolii însemnate de credite neperformante de la Banca Comercială Română. Băncile din ţara noastră nu plătesc impozit la stat decât dacă doresc, ele având un sistem de raportare a profitului foarte complicat, după cum ne-au spus unele surse guvernamentale. Acestea ne-au precizat că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit timp de zece ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniază sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL). Potrivit cifrelor existente, în perioada 2011-2015, din 46 de bănci, 19 au plătit impozit pe profit în unii din aceşti ani, iar celelalte bănci nu au plătit niciodată nimic, au conchis cei de la Bursa.ro.

Avocat Marius Coltuc

Reprezentanți ai minorităților naționale din Europa s-au adunat azi la Cluj ca să pună la punct o inițiativă cetățenească prin care să forțeze Comisia Europeană să le aloce mai multe drepturi. E nevoie de nu mai puțin de un milion de semnături din cel puțin șapte state europene ca documentul să ajungă pe masa Parlamentului European, iar 250 ar trebui să vină de la Cluj: primele semnături sunt programate azi.

“Va trebui să colectăm un milion de semnături, e o sarcină imensă. noi avem experiență pentru că anii trecuți au fost ani în care de două ori a trebuit să colectăm semnături în privința participării la diferite alegrei. deja avem experiență. noi UDMR și partenerii noștri din septembrie vom începe campania”, spune președintele UDMR, Kelemen Hunor. “Semnarea simbolică a inițiativei va începe la Bonțida. Dacă mesajele noastre sunt formulate sincer și simplu și ne afițăm cu ele în fața comunităților noastre și avem și de la societatea majoritară e clar că vom aduna atâtea. nu-mi pot imagina că în martie anul viitor nu le vom avea. întrebarea e ce urmează upă aceea, pentru că tehnic statele vor verifica dacă sunt corect coelctate, se trimite rpaort către comisie și apoi se ia acea decizie politică”.

La congresul minorităților naționale din Europa, de la Cluj, căștile de traducere simultană sunt peste tot. Dr vorbește în germană, engleză sau maghiară, în special germană. Sunt reprezentanți ai minorităților germane din Polonia sau Rusia, ai minorității daneze din Germania ori reprezentanți ai regiunii Tirolului de Sud și, bineînțeles, reprezentanți ai minorității maghiare din România.
Minority Safepack e o inițiativă, deja, destul de veche: a fost introdusă inițial în 2012, în 2013 Comisia Europeană a respins-o, motivând că nu e de competența sa, dar decizia a fost contestată la Luxemburg – iar instanța a dat câștig de cauză inițiatorilor, în urmă cu trei luni – în sensul că a obligat Comisia Europeană să elaboreze motivele respingerii inițiativei. Astfel, CE a decis să înregistreze 9 dintre cele 11 propuneri din iniițiativă în 29 martie.  Printre inițiatorii Minority Safepack se numără președintele UDMR, Kelemen Hunor, președintele FUEN din 2013 medicul veterinar Hans Heinrich Hansen, diplomatul ONU în Bosnia – Herțegovina Valentin Inzko, președintele Comitetului Regiunilor Karl Heinz Lambert, fostul premier al TIrolului de Sud Luis Durnwalder, fostul ministru de Frislanda Jannewietske De Vries și președintele FUEN, Lorant Vincze, membru UDMR.

O inițiativă cetățenească trebuie să fie susținută de cel puțin un milion de cetățeni ai UE, provenind din cel puțin 7 state membre din cele 28. Cu toate acestea, Comisia nu are obligația de a propune legislație pe baza unei inițiative, iar multe inițiative sunt respinse de Comisie în faza preliminară, cu mult înainte de strângerea semnăturilor. Una dintre problemele ridicate de acest document e piața unică pentru drepturile de autor – de exemplu un conținut media ce e difuzat într-o țară ar putea fi difuzat și într-o alta, care are o minoritate vorbitoare a acestei limbi. Totodată documentul cere adaptarea programelor de finanțare ca acestea să devină accesibile și comunităților regionale mici. “Programele de finanțare existente sunt prea împovărătoare pentru micile grupuri culturale sau lingvistice”, arată documentul. “Mai mult decât atât, încă există criterii în -programele actuale care exclud limbile minoritare. Criteriile care exclud “limbile regionale și minoritare din cadrul programelor de finanțare ale UE trebuie să fie eliminate în cazul noilor generații de programe pentru educație, formare, tineret și cultură, precum noul Erasmus pentru toți sau Europa Creativă. În plus, noua generație a programelor trebuie să includă o componentă pentru limbile aflate în pericol de dispariție”.

 

by -
0 62

Aproape jumătate de tonă de tutun de contrabandă a fost găsită într-un autocar care se îndrepta din Chișinău spre Cluj.

Captura, 400 de kilograme de tutun, a fost descoperită de o echipă de control de la punctul de trecere a frontierei Albița, formată din inspectori vamali și polițiști de frontieră. S-a întâmplat aseară la ora 21, când un șofer care conducea un autocar ce efectua o cursă regulată pe ruta Chișinău – Cluj-Napoca s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei. “În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunțit asupra autocarului și persoanei, ocazie cu care echipa comună de control, formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră, a descoperit ascunse într-un compartiment din dormitorul șoferului acoperite cu un capac, în locul rezervorului de apă din spatele toaletei și sub toaletă, în scopul sustragerii de la controlul de frontieră, 400 de pachete a câte un kg fiecare cu tutun aromat pentru narghilea”, explică polițiștii de la punctul de trecere a frontierei. Valoarea bunurilor de contrabandă descoperite, ce au fost reținute, ajunge la 18.000 de lei; șoferul a fost și el amendat cu 10.000 de lei.