Profesor de drept la Cluj și avocat cere instanțelor numărul de interceptări de telefoane, ca să afle că se aprobă cam toate. „Naţie de infractori, ce să faci”

Un avocat din Cluj, profesor la Facultatea de Drept, trimite cereri la instanțele din țară ca să vadă câte dintre interceptările de telefoane sunt aprobate de instanță, iar rezultatul, în mare parte, arată că e vorba de aproape toate sau, în multe cazuri, 100%.

Radu Chiriță e doctor în drept constituțional la facultatea de drept din Cluj, unde e și profesor și director al Departamentului de drept public din cadrul facultăţii. E coordonatorul unei societăți de avocați din Cluj și președintele Asociației de Studii în Dreptul Constituțional și Drepturile Omului.

Acum spune pe blogul său că a cerut numărul solicitărilor de autorizare a interceptărilor între 2010 și 2015. „Unele instanţe m-au minţit în faţă că cică nu au astfel de date. După plângerile administrative, unele şi-au amintit că le au şi le-au trimis. Altele nu. Alte instanţe mi-au spus că nu sunt informaţii de interes public sau că nu pot să îmi dea datele pentru că demască identitatea părţilor. Cel mai celebru nume de pe listă, onor Tribunalul Cluj”, scrie el pe blog. Chiriță a obținut date de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, de la 40 40 de tribunale din cele 42 existente și de la toate curțile de apel și instanțele militare. Concluzia – „în total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109,946 ori în cei aproape cinci ani care au făcut obiect al solicitării. Din ele, au fost admise 102,729 cereri. Pentru cine nu ştie pe o cerere, de regulă, figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere. Estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în aştia patru ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni. Naţie de infractori, ce să faci”.

Înalta Curte a admis 4522 cereri din 4523 şi a respins doar una. Una. „Probabil că cel vizat o fi fost mort, atfel nu îmi explic”, concluzionează avocatul clujean. Totodată, 6 curți de apel au aprobat toate cererile de interceptare, inclusiv Curtea de Apel din Cluj. Cât privește tribunalele – „în total sunt 61 de instanţe care au admis tot. Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. Am un feeling că după ce câştig la instanţă, o să le ia faţa ăstora cei de la Tribunalul Cluj, că îndârjirea cu care refuză publicarea datelor poate fi justificată numai de ruşine”, susține acesta, adăugând că singurele instanţe unde se pare că judecătorii chiar examinează cererile și le aprobă doar după caz sunt instanțele militare, Judecătoria Piteşti, Judecătoria sector 5 și Curtea de Apel Galaţi dintre cele cu un număr semnificativ de cereri. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuşi un număr foarte mare de cereri admise, peste 5.700. „Pe mine m-a şocat şi numărul fantastic de mare de cereri care se adresează Judecătoriilor”, spune avocatul clujean. „Ţinând cont de competenţa acestor instanţe, mă tot întreb pentru ce Dumnezeu de fapte s-a cerut interceptarea de 2200 de ori la Judecătoria Constanţa sau de 1500 ori la Judecătoria Ploieşti”.

Curtea de Apel Cluj: 80 cereri, toate aprobate.
Tribunalul Militar Cluj: 8 cereri, 5 aprobate.
Judecătoria Cluj Napoca: 892 cereri, 850 aprobate
Judecătoria Gherla: 37 cereri, 36 aprobate.
Judecătoria Turda: 176 cereri, toate aprobate.

Judecătoria Huedin: 46, cereri, 37 aprobate

Interceptari Radu Chirita by actualdecluj on Scribd

Nici un comentariu

Actual de Cluj