Închide

Zone de coșmar pentru traficul din Cluj. Școlile generează presiune pentru trafic și în cartiere și în centru. Grigorescu e noul „buric al târgului” în materie de trafic

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 30, 2020 6 4870

Tot mai greu se circulă într-un cartier al Clujului încetățenit în mintea publicului ca unul dintre cele mai „frumoase și liniștite cartiere” din oraș. În realitate traficul e noua atracție a cartierului, fie generat de Liceul Onisifor Ghibu (tot mai preferat de părinți, mulți și din comuna Florești), fie de traficul de tranzit spre Florești sau dinspre Baciu și parcul industrial Tetarom.  Cartierul poate fi comparat cu centrul orașului la ore de vârf. Riveranii s-au sesizat dupa ce pe rețelele de socializare au apărut imagini din centrul Clujului cu blocajele din trafic de pe arterele Constanța, Onisifor Ghibu sau Universității.
Campania PNL în cartierul Grigorescu a generat mici corecții de benzi în zona Mirăslău/B-dul 1 Decembrie operate pe loc cu o săptămână înainte de alegeri de Regia Autonomă a Domeniului Public pentru a permite virajul la stânga spre centura de nord a Floreștiului și a nu mai bloca circulația dinspre arterele Donath/Mirăslău sau B-dul 1 Decembrie.
Problemele  de trafic din cartier rămân. Pe arterele principale la orele de vârf se circulă în coloană și traficul e infernal. Chiar autobuzele circulă extrem de anevoios pe artera Alexandru Vlahuță/Fântânele, au sesizat clujenii.
Zona străzii Alexandru Vlahuță/Fântânele este comparabilă cu cea a străzii Constanța sau Onisifor Ghibu, unde se află liceele Bălcescu, respectiv Avram Iancu, din centrul Clujului, pe ambele traficul fiind generat de părinții care își duc sau își iau copiii de la școală. „Mașini și trafic infernal la orele de vârf. Zona ar putea fi comparată cu cele ale liceelor din centrul Clujului. Noi avem și mașini parcare pe ambele părți, chiar și autobuzele circulă greu”, au sintetizat cititorii.
Un profesor de la UBB a arătat că străzile Constanța și Onisifor Ghibu din zona centrală sau semicentrală a Clujului sunt ticsite de mașini la orele de vârf atunci când cei mai mulți își iau copiii de la școală. El a semnalat că situația va deveni și mai dezastruoasă după ce se vor da în folosință noile proiecte imobiliare autorizate de Primărie în centru.
„O secvență de trafic surprinsă, azi, la ora 12, pe str. Onisifor Ghibu, din Cluj-Napoca (în preajma Liceului „Avram Iancu”). Ceva pe care clujenii abia încep să-l înțeleagă (ca să se enerveze sau să se obișnuiască). O stradă și un perimetru (cel din spatele Pieței Mihai Viteazu) înăbușit de blocuri și construcții noi de zece etaje, pe străzi înguste și fără spațiu elementar de manevră și defluire. O zonă care, anticipez, va deveni un fel de coșmar, și pentru clujeni, și pentru primar. S-a întâmplat ceva deosebit azi acolo? Nu, nimic deosebit, părinții s-au dus să-și ia copiii de la școală.
Iar la câteva sute de metri, mai este un mare liceu (printre cele mai mari din Cluj), Liceul „Nicolae Bălcescu”…Pe aici (și pe acolo), circulă autobuzele școlare! Când, cum și pe unde, cu ce efect? LE: Complexul rezidențial din dreapta (3-4 clădiri lungi, late și înalte, cu multe parcări subterane), de peste drum de liceu (care nu se vede în imagine), a fost finalizat, dar nedat în folosință încă… Atunci se va vedea. Imaginea este din prezent, dar și din viitor”, a sesizat Viorel Nistor, profesor la UBB, în cadrul unei postrăzi pe Facebook din 30 septembrie.
(sursa foto, Viorel Nistor Facebook)
Cu o zi înainte, într-o altă zonă centrală a Clujului, Andi Daiszler sesiza o situație similară pe strada Universității.
Postările celor doi pe rețelele de socializare au generat zeci de comentarii. S-au penalizat de la fudulia părinților, la indolența lor, s-a avansat lipsa spațiilor de parcare și a parkingurilor, s-a adus în discuție ineficiența autobuzelor școlare, s-a penalizat urbanismul practicat de Primăria din Cluj sau faptul că măsurile care se iau sunt gândite punctual și nu strategic.
O analiză făcută de sociologi de la UBB pentru Consiliul Județean Cluj a arătat că Centura Metropolitană va rezolva problemele privind dezvoltarea orașului, dar că municipiul trebuie să lucreze la nivelul Zonei Metropolitane, cu localitățile limitrofe, pentru a-și rezolva problemele de trafic.
Studiul a arătat că educația părinților este cea care dictează alegerea școlii unde merg copiii. Florești este cea mai educată comună din România (30% din populație are studii superioare) iar copiii de aici merg la școală în municipiul Cluj-Napoca. Nevoia cea mai mare de creșe din zona metropolitană este în Florești, unde se nasc pe an cei mai mulți copii (720), după cartierul Mănăștur (824), unde la fel este nevoie de creșe noi. Centura metropolitană are o șansă să rezolve alt tip de probleme iar autobuzele școlare introduse de Primăria Cluj nu generează schimbări semnificative în comportamentul părinților privind opțiunile de a se deplasa. Acestea sunt câteva dintre concluziile dintr-un studiu privind asigurarea dotărilor de învățământ în zona Cluj-Napoca comandat de Consiliul Județean în cadrul strategiei Județului realizată în colaborare cu Banca Mondială.

În Cluj-Napoca vin mai mulți elevi decât cei născuți aici (104%). În centrul orașului avem de 6 ori mai mulți elevi decât se nasc și cresc în centru – 170% copii care vin la școală, comparativ cu cei care locuiesc aici. În Gruia, Grigorescu și Mărăști sunt mai multi elevi decât cei care se nasc și cresc în aceste cartiere. În Cluj-Napoca intră 7381 elevi care nu locuiesc aici fiind distribuiți diferit, pe școli specilizate -de arte, nevăzători, dar și pe celelalte unități școlare, în Grigorescu, Mănăștur chiar și centru.

Sunt copii care vin la Cluj și merg la școlile cele mai bune (ca dotări și ca performanțe). Apoi, o altă preferință pentru școlile din centru este legată de locul de muncă. În Mănăștur și Între Lacuri sunt cei mai mulți angajați, dar și în centru sunt 60.000 angajați. 80% din cei activi din Florești pe piața muncii fac naveta. În sudul orașului avem concentrată populație cu educație superioară care se mișcă spre centru, nordul are populație cu studii superioare în procent mult mai mic, iar mișcarea se face spre platforme industriale. Educația superioară a părinților este de fapt cea care dictează opțiunea pentru școală a copiilor

Părinții care își lasă copiii în centru, Grigorescu, Mărăști sau Gheorgheni merg cu mașina, a mai arătat studiul. Din păcate, autobuzele școlare introduse de Primărie nu funcționează, este una dintre concluziile studiilor efectuate de sociologi. La liceul Bălcescu, spre exemplu, 14% sunt elevi care provin din Florești. Dacă se mută școlile din centru, părinții tot vor duce copiii la periferie iar apoi se vor întoarce în centru. Sau presiunea va cădea pe Bob pentru că părinții își vor duce în continuare copiii la unități școlare din centrul orașului fiindcă se află lângă serviciul lor.

DETALII:

Unde trebuie construite școli și grădinițe în Cluj și ce probleme rezolvă centura și autobuzele școlare

6 comentarii

  1. Apropo de strada Onisifor Ghibu si imobilul vis-a-vis de liceul Avram Iancu.
    Persoana din articol care se alarma ca vai ce se intampla cand imobilul va fi predat, oh vai. ARE DOUA SUBNIVELE DE PARCARE, TOATE CUMPARATE.
    Si blocul nu are zeci de etaje, are 6. Proprietarii de apartamente nu vor bloca strada.
    PARINTII CARE BIBILESC COPIII PREA MULT O BLOCHEAZA. PA SI LASATI COPII SA SE DESCURCE, ALTFEL NICI SA CUMPERE BILET NU VOR STII. PATETIC.

  2. Traficul se ingreuneaza datorita parintilor de copii din gimnaziu. Nu cred ca la liceu te mai duce mami cu masina :).
    Din cate stiu, o scoala gimnaziala are arondate anumite strazi de unde pot sa sa inscrie copiii. De ce avem copii din cartiere inscrisi la scolile din centru, sau de ce copiii din Floresti, ajung la scolile din Grigorescu si Manastur, asta cred ca doar primaria stie. Trebuie rezolvata in primul rand problema cu acordarea flotantului si apoi se rezolva de la sine si ambuteiajul din centru.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.