Unde trebuie construite școli și grădinițe în Cluj și ce probleme rezolvă centura și autobuzele școlare

Educația părinților este cea care dictează alegerea școlii unde merg copii. Florești este cea mai educată comună din România (30% din populație are studii superioare) iar copiii de aici merg la școală în municipiul Cluj-Napoca. Nevoia cea mai mare de creșe din zona metropolitană este în Florești, unde se nasc pe an cei mai mulți copii (720), după cartierul Mănăștur (824), unde la fel este nevoie de creșe noi.

Centura metropolitană are o șansă să rezolve alt tip de probleme iar autobuzele școlare introduse de Primăria Cluj nu generează schimbări semnificative în comportamentul părinților privind opțiunile de a se deplasa.

Acestea sunt câteva dintre concluziile dintr-un studiu privind asigurarea dotărilor de învățământ în zona Cluj-Napoca comandat de Consiliul Județean.

Cei mai mulți copii se nasc în Mănăștur iar pe locul al doilea este comuna Florești, arată datele geocodate pe ultimii zece ani, după cum spune lectorul Norbert Petrovici, cel care se ocupă pentru Județ de amintitul studiu. Populația reală a Clujului e de 324.960 de locuitori. Cohortele școlare au crescut din 2005, 4941 de elevi fiind media pe un an.

În Cluj-Napoca avem 53.000 scolari din care 15.000 de copii învață la școlile din centrul orașului. În Florești sunt 2283 de elevi. Și celelalte cartiere din Cluj concentrează foarte mulți școlari, clasamentul fiind Gheorgheni, Mănăștur, Mărăști, Grigorescu.

Există mai mulți copii decât locuri în creșe în Cluj. Astfel de unități exită în mediul rural doar în Florești și Apahida. Licee există doar în Gilău, cel din Apahida fiind reclasificat ca școală profesională în 2018. În plus, la Apahida există un procent mic de părinți cu studii superioare comparativ cu orașul Cluj-Napoca și comuna Florești iar aceștia preferă să își ducă copiii la licee. Preferința acestora din urmă de a-și duce copiii la școală în Cluj-Napoca, în timp ce copiii care provin din familii cu studii elementare și medii optează pentru învățământul din comună. „Pe lângă creșe și grădinițe, poate e nevoie și de un liceu în Florești. Încă nu sunt sigur dacă ele vor funcționa în afara unei strategii adecvate de marketing”, a spus Norbert Petrovici.

În Cluj-Napoca vin mai mulți elevi decât cei născuți aici (104%). În centrul orașului avem de 6 ori mai mulți elevi decât se nasc și cresc în centru – 170% copii care vin la școală, comparativ cu cei care locuiesc aici. În Gruia, Grigorescu și Mărăști sunt mai multi elevi decât cei care se nasc și cresc în aceste cartiere. În Cluj-Napoca intră 7381 elevi care nu locuiesc aici fiind distribuiți diferit, pe școli specilizate -de arte, nevăzători, dar și pe celelalte unități școlare, în Grigorescu, Mănăștur chiar și centru.

Sunt copii care vin la Cluj și merg la școlile cele mai bune (ca dotări și ca performanțe). Apoi, o altă preferință pentru școlile din centru este legată de locul de muncă. În Mănăștur și Între Lacuri sunt cei mai mulți angajați, dar și în centru sunt 60.000 angajați (Petrovici a spus că 38.000 este de fapt cifra reală, având în vedere că multe firme și instituții rapotează numărul total de angajați dar are unități și în alte zone și localități). 80% din cei activi din Florești pe piața muncii fac naveta. În sudul orașului avem concentrată populație cu educație superioară care se mișcă spre centru, nordul are populație cu studii superioare în procent mult mai mic, iar mișcarea se face spre platforme industriale.

Educația superioară a părinților este de fapt cea care dictează opțiunea pentru școală a copiilor. „Nu brandul în sine ci brandul ca strategie de marketing te face pe tine ca părinte cu studii superioare să îți duci copilul la o anumită școală. Iar atractivitatea școlii crește dacă tu ai studii superioare”, a sintetizat arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Arhitectul Marcel Crișan din comisia de urbanism a apreciat că mutarea școlilor din centrul orașul va aduce schimbări în comportamentul de trafic al părinților. Dar a fost contrazis de cifre.

Părinții care își lasă copiii în centru, Mărăști sau Gheorgheni merg cu mașina. Din păcate, autobuzele școlare introduse de Primărie nu funcționează, este una dintre concluziile studiilor efectuate de sociologi. La liceul Bălcescu, spre exemplu, 14% sunt elevi care provin din Florești. Dacă se mută școlile din centru, părinții tot vor duce copiii la periferie iar apoi se vor întoarce în centru. Sau presiunea va cădea pe Bob pentru că părinții își vor duce în continuare copiii la unități școlare din centrul orașului fiindcă se află lângă serviciul lor.

Studiul sociologic urmează să mai modeleze date, să contabilizeze exact populația și pe cartierele din Cluj-Napoca, apoi să mai aducă alte concluzii privind necesitatea dotărilor de învățământ în oraș și în comunele din zona metropolitană.

Centura va rezolva alte probleme

Arhitectul Gheroghe Elkan din comisia de urbanism a apreciat că datele spun că Mănăștur are nevoie de restudierea necesităților și de prevedrea unor creșe din grădinițe. La fel, comunele Florești și Baciu.

În schimb, arhitectul Vlad Negru crede că unitatea de vecinătate nu mai funcționează în cazul creșelor și grădinițelor având în vedere că părinții preferă să își ducă copiii în zona unde lucrează. „Noi am invocat acest aspect când am cerut la municipiu o astfel de funcțiune în ansamblul dominant de birouri de la Liberty. O grădiniță acolo era firească. Grădinițele în zona unde locuiesc părinți sunt depășite”, a spus arhitectul. În schimb, Elkan a amintit că tendința la nivel european nu este asta, mai ales că în afară oamenii își schimbă și mai des locul de muncă.

Arhitectul Marcel Crișan consideră că centura va aduce mutații majore, însă a fost contrazis de Petrovici. „Noi am făcut studii și modelări și pentru centură. Nu va avea impact asupra traficului din Cluj. Poate pentru partea de navetism”, a spus Petrovici.

„Asta cred și eu, că centura nu va rezolva mare lucru dar este o șansă pentru conturarea unei axe de dezvoltare urbană, dacă se vor face Planurile Urbanistice Zonale pentru bretelele de legătură cu orașul. Dacă va fi o centură închisă ca cea de pe Bulevanrdul Muncii, atunci va dificil. Dacă nu, ne va permite să urbaniszăm corect zona între oraș și centură”, a spus Vlad Negru.

„Centura va aduce și o clasificare corectă pentru străzi colectoare. Acum s-a pierdut această clasificare”, a spus și arhitectul Dan Domșa.

sursa foto: blitzimobiliare.ro

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.