Vremea în care retailerii decid ce construiesc în satele din Cluj, apune/ Consiliul Județean și-a asumat noi standarde pentru aceste clădiri

Clujul poate da tonul la nivel național în ceea ce privește felul  în care sunt construite magazinele retailerilor dorite în satele din județ, spune arhitectul Horațiu Răcașan, parte dintr-o echipă la nivelul Ordinului Arhitecților din România care a elaborat un nou ghid. Este vorba despre unul privind stabilirea unor standarde de construire a clădirilor de gabarit mare în mediul rural, document care a fost și asumat de comisia de urbanism a Consiliului Județean în judecarea viitoarelor proiecte. După ce la începutul discuțiilor, președintele Alin Tișe s-a declarat sceptic, chestionând calitatea lui Răcășan de a reprezenta Ordinul Arhitecților, pe parcursul discuțiilor s-a arătat receptiv și a concluzionat că va  susține inițiativa. În plus, în Cluj, s-a atins un nivel de bunăstare care nu mai pune probleme economice retailerilor să susțină economic astfel de proiecte, a spus și arhitectul Vlad Negru din Comisia de Urbanism.

„Care e substratul poveștii? Sunt tot felul de mangazine care vin în mediul rural și distrug țesutul din vetrele satului pentru a face loc unor hale în culorile brandurilor respective. Aici, ghidul vine să stabilească niște criterii și se crează un cadru unitar prin care dorim să îi ajutăm pe toți. Din februarie am pornit discuțiile la nivel național la nivelul Ordinului Arhitecților din România. Clădirile tip hala ale retailerilor nu aterizează benefic ci forțat în localități și distrug țesutul rural. Nu doar retailerii trebuie să facă profit ci și societatea trebuie să câștige”, a explicat Horațiu Răcășan.

El a explicat că noul ghid aduce criteriile necesare ca aceste clădiri ale magazinelor peste 1000 de metri pătrați să își găsească locul în mediul rural. „Oferim un exemplu al unui magazin din București care are pe acoperiș cu panouri fotovoltaice care îi asigură consumul energetic dar și acest acoperiș este de tip grădină. Noi venim cu criteriile necesare ca aceste clădiri să își găsească locul în mediul rural, de la eficiența energetică, la tipuri de volumetrie, la materiale, la finisaje dar și la tot ce înseamnă modalități de a compensa amprenta de carbon a acestor hale. Venim și cu exemple de Așa DA și așa NU pentru ca aceste  hale care distrug acum peisajul rural să devină un factor pozitiv. Tratăm și problema parcărilor. Nu este bine ca toate să fie betonate și asfaltate ci să fie făcute ingenios și să aibă zone plantate și cu copaci. Și cel mai important, nu razi trei gospodării tradiționale și îți pui hala în mijlocul satului ci faci astfel de construcții la intersecțiile dintre localități”, a subliniat arhitectul Horațiu Răcășan.

Acesta a oferit și exemple vizuale, chiar și din județul Cluj cu o viitoare hala aprobată, după ce proiectanții și retailerul au acceptat să se integreze în specificul rural.

„Am înaintat aceste propuneri și sperăm ca în urma acestui dialog să concretizăm niște standarde pentru aceste clădiri in Cluj care poate fi primul județ unde să le aplicăm în premieră. Altfel, nu o să ne mai recunoaștem satele. Progresul nu ar trebui să se facă oricum. Avem exemple în acest ghid din țări ca Cehia si Ungaria unde s-au dezvoltat magazinele ținându-se cont de standardele de care și noi le-am propus. Trebuie să înțeleagă și retailerii că nu sunt într-o țară de lângă Ecuador. Nu pot face ce vor și cum vor ei”, a mai spus arhitectul.

Față în față cu argumentele, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a arătat că va susține inițiativa. Arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, a explicat, întrebat fiind, cum se pot aplica aceste prevederi și în comunele satelit ale Clujului dar și în orașe, că legea spațiilor comerciale spune clar faptul că amplasarea, condițiile și arhitectura spațiilor comerciale peste 1000 de metri pătrați se stabilește de către Comisia de Urbanism de la nivelul județelor. „Deci oricum toate aceste documentații pentru spațiile comerciale din comune, trec pe la noi”, a arătat Salanță.

În plus, arhitectul Vlad Negru, membru în comisie, a spus că, din experiența sa, deja retailerii sunt receptivi la un astfel de comportament, de a respecta mediul rural. „Retailerii se adaptează ușpr. Alte țări deja își protejează de ani de zile patrimoniul rural. Noi, în Cluj, am atins un nivel de bunăstare care nu mai pune probleme economice pentru retaileri în cazul unor dezvoltări ca cele din ghidur”, a afirma Vlad Negru.

„Aceste prevederi din ghid pot fi preluate și în PUG-urile localităților”, a mai amintit Horațiu Răcășan.

În final, ghidul a fost asumat de comisia de urbanism și va fi popularizat și aplicat în cazul dezvoltărilor din județul Cluj.

În decembrie 2023, urbaniștii din Comisia Consiliul Județean Cluj au respins o documentație pentru lanțul Penny care, prin proiectanții de la Endorfina Concept, propuneau un magazin în localitatea Poieni care nu avea nicio legătură cu mediul rural și cu specificul din localitate. Ulterior, proiectul a fost recalibrat și aprobat, magazinul Penny propus fiind inclus în ghid.

Detalii: AICI.

Exemple din ghid:

Foto: captură CTATU/CJ Cluj

foto cover: captură

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.