Închide

Viitorul transportului din Cluj: tramvaiul, coloana vertebrală a orașului, centură prin Făget și o nouă strategie de parcare

ActualitateAdministrațieRecomandarea redacției by Luminiţa Silea - ian. 07, 2016 2 2146

Un inel nou de tramvai prin centru, o prelungire a șinelor din Bucium spre Florești, amenajarea centurii Făget-Someșeni, reformarea sistemului de parcare din centrul orașului (prin interzicerea în primă fază a abomentelor de parcare, cu excepția celor pentru riverani) concomitent cu amenjarea a patru zone de Park&Ride (unde să-ți lași mașina și să mergi cu transportul în comun prin oraș), a trei parkinguri în zona centrală plus a încă 20 de parcări în cartiere, dar și prelungirea rețelei de troleibuze fie în cartierului Zorilor sau pe strada Mehedinți sau spre aeroport. Acestea sunt câteva din măsurile pe termen scurt și mediu – din 2016 până în 2030 – pentru a îmbunătăți considerabil circulația din oraș și cele 18 comune care compun asumata zonă metropolitană clujeană, măsuri pe care le-au sintetizat experții care au lucrat la Planul de Mobilitate pentru polul de creștere Cluj-Napoca .

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, mult invocat de oficialii primăriei în momentul în care au refuzat să-și asume decizii pentru oraș (circulație pe 2 benzi pe Splaiul Independenței vs. Promenadă și piste de biciclete sau eliminarea abonamentelor de parcare în zona 0 a orașului), a ajuns în etapa finală și a fost agreat cu reprezentanții autorităților locale. Acesta include o strategie pe termen lung și una pe tremen scurt pe care autoritățile locale trebuie să o implementeze pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane respective și, în acest context, pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii și serviciilor de mobilitate și transport personal si public, cu protejarea mediului și reducerea poluării. Strategia este însoțită și de o simulare de buget și de surse de finanțare pentru materializarea proiectelor.

De altfel, existența PMUD condiționează și finanțarea proiectelor de transport urban în cadrul Programului Operațional pentru Dezvoltare Regionala 2014 – 2020, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale a comandat planuri de mobilitate pentru toți cei 7 poli de creștere din România, plus București-Ilfov printre care și municipiul Cluj-Napoca. Cu termen de finalziare finele lui 2015. Acestea au beneficiat de asistența BERD și au fost realizate de diverse firme internaționale. Cel de la Cluj-Napoca și Timișoara au fost făcute de Ove Arup and Partners Ltd / United Kingdom.

Experții care au lucrat la PMUD Cluj-Napoca au propus, în raportul final datat din 30 noiembrie 2015, afișat pe site-ul primăriei, trei scenarii de acțiune, din care, împreună cu reprezentanții autorităților locale s-a mers pe prima dintre variante, completată cu o serie de sub-proiecte, printre care și dezvoltarea unei promenade pe malul Someșului, dezvoltarea unor căi de rurale care să servească dezvoltării parcului industrial Tetarom I sau implementarea controversatului intermodalului la Aeroportul Internațional Avram Iancu.

Toate scenariile implică investiții considerabile în extinderea rețelei de transport pentru tramvaiei și troleibuze, atât în Cluj-Napoca cât și spre zona metropolitană, în modernizarea rețelelor actuale dar și a parcului de vehicule a Companiei Locale de Transport. Dar și proiecte de infrastructură rutieră plus o strategie integrată la capitolul parcare. „Succesul PMUD Cluj-Napoca depinde de implementarea de către autoritățile centrale a celpuțin o parte dintre proiecte (…), pentru a căror realizare este necesar unefort investițional de aproape 500 de milioane de euro”, se arată în respectivul raport.

Varianta unanimă convenită cu autoritățile locale clujene implică funcționalizarea liniei de tramvai deja existente dar insuficient folosită, prin extinderea acesteia înspre vest, conectarea sa cu centrul orașului și creșterea vitezei operaționale prin acordarea de prioritate la intersecții și asigurarea unei căi de rulare separate. Deci ca tramvaiul să devină coloana vertebrală a rețelei de transport public a orașului.

Concomintent cu realizarea cu prioritate a centurii de sud ca principală alternativă la coridorul vest – est central, inclusiv realizarea legăturilor rutiere dintre aceasta cu Varianta Zorilor – Mănăștur și cu bd. Unirii, conform propunerii din Planul Urbanistic General al orașului.

Deci, până în 2020, experții PMUD extimează că va fi gata această centură și, în paralel și extinderea tramvaiului pe sectorul Bucium-Florești.

Între 2020 și 2030 se estimează că va fi construită a doua axă vest – est, constând în șoseaua adiacentă căii ferate în zona de est (deci la est de gară) și șoseaua subterană în albia Someșului. Plus bucla tramvaiului în centrul orașului, impunerea unei benzi dedicate transportului în comun între Avram Iancu și Aurel Vlaicu. Dar și a racordului între A3 și centura orașului – ocolitoarea Florești-Gilău).

În urma unei întâlniri cu autoritățile locale clujene care a avut loc la primărie, varianta propusă de experții PMUD a fost completată cu o serie de proiecte: drumul nou pe lângă calea ferată –
tronsonul de vest, inclusiv pasajul superior peste linia CF din zona Tetarom I,  închidere inel rutier rapid în zona de nord-vest ( între zona Cora și Tetarom I sau Gară prin centura de vest -pe la vest de pădurea Hoia, sau tunel pe relația Gheorgheni – Tetarom I, sau drum subteran în albia Someșului), construcția de noi parcaje în zona centrală și respectiv rezidențială, extensia rețelei de troleibuze în Zorilor, proiectul de revitalizare a malurilor Someșului, legătura rutieră Florești-Bucium, benzi dedicate mijloacelor de transport în comun, parkinguri în centru și cartiere, trotuare pe drumurile nationale și nu numai in comunele clujene parte a zonei metropolitane,  reorganizarea circulației în zona străzilor Basarabia – Cernăuți -Mehedinții – Negoiu prin crearea unui racord rutier la centura ocolitoare prin Făget, extinderea rețelei de troleibuz până la terminalele din aeroport, reorganizarea circulației prin asigurarea accesului gratuit la terminal pentru taxiuri și autoturisme – drop-off, punct de oprire pentru autobuze / autocare de lung parcurs, parcare de lungă durată – low cost, amenajarea a patru parcări de tipul Park & Ride în zonele Muncii, Aurel Vlaicu, Unirii, Frunzișulu și proiectul terminal intermodal aeroport Cluj-Napoca.

PMUD presupune si o etapa de dezbatere publica care, probabil, urmează să se facă anul acesta, în momentul redactării variantei finale și va fi supus, conform legii, procedurii de evaluare a impactului asupra mediului . Acest plan este, potrivi legii, un document complementar Planului Urbanistic General și strategiei de dezvoltare a orașului și a zonei metropolitane, potrivit legii 350/2001 privind urbanismul și amenajarea teritoriului.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic, nivelul de detaliere a intervențiilor (măsuri și proiecte) fiind adaptat în consecință. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi necesare studii de fezabilitate privind investițiile propuse, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă, respectiv analiza impactului asupra mediului pentru proiectele relevante. De asemenea, experții au recomandat actualizarea periodică a PMUD și a modelului de transport aferent, cel puţin o dată la 5 ani sau mai des, în funcție de evoluțiile viitoare în zona polului de creștere Cluj-Napoca.

LISTA DE PROIECTE PMUD CLUJ-NAPOCA din raportul final BERD-Arup

2 comentarii

  1. Ideea cu tramvaiul buclă pe centru este excelentă, dar mi-e teamă că Clujenii au o părere proastă despre acest mijloc de transport, datorată garniturilor vechi și a șinelor pline de gropi timp de peste zece ani., dar și a implementării proaste a acestui mijloc de transport în Cluj (teoretic ar trebui separat de caile de rulare auto; fiind mai îngust ca un bus, ocupă mai puțin spațiu, și permite dedicarea de benzi mai ușor; în plus, capacitatea de transport pe șină dedicată este mai mare decât pe șosea). Sper să se realizeze în acea formă extinsă bucla, cu benzi dedicate. Ar încuraja lăsarea acasă a mașinii când vii în centru. Ar lega toate obiectivele din centru de toate cartierele (chiar și Zorilor, pentru că ar fi o ipotetică stație vis-a-vis de cinema Victoria pe Eroilor, de unde poți schimba cu busurile de Zorilor).

  2. Toate planurile astea nu rezolva traficul aglomerat din Cluj,timpul pierdut din Manastur-Marasti,Gheorgheni-Centru,Zorilor-Gara,Grigorescu-Marasti.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.