VIDEO/Primarul Emil Boc vrea «clase verzi» în toate școlile din Cluj, după modelul cu bani privați de la Ghibu. Ghidul pentru curțile școlare prietenoase cu copiii pe care Banca Mondială l-a făcut pentru Primărie a rămas la sertar
AdministrațieEducaţieTop News by Simona Mureșean - sept. 29, 2026 0 9
Primarul Emil Boc vrea să vadă „clase verzi” precum cea amenajată la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” (cu o investiție privată) în cât mai multe școli din Cluj-Napoca. Edilul laudă spațiul amenajat în curtea liceului, cu un mic amfiteatru în aer liber, bănci și arbori, și spune că acesta poate deveni un model pentru alte unități de învățământ.
„Un model de bună practică la Liceul «Onisifor Ghibu» din Cluj-Napoca. O sală de clasă fără pereți. O lecție despre puterea comunității”, a transmis Emil Boc într-o postare video publicată marți, 29 septembrie.
Primarul spune că spațiul poate fi folosit pentru lecții în aer liber, dar și pentru recreere în timpul pauzelor. „Aici, în aer liber, copiii au contact direct cu natura verde amenajată într-un spațiu educațional. Poți să ții lecții în aer liber, dar este, de asemenea, și un spațiu de recreere și confort pentru elevi în pauze sau după ore”, a spus Boc. Edilul afirmă că și-ar dori ca acest model să fie multiplicat în cât mai multe școli și îi îndeamnă pe investitori să se implice în proiecte educaționale. „Să creăm cât mai multe spații educaționale de calitate alături de ceea ce face, evident, și Primăria Cluj-Napoca. Poate părea o investiție mică. Dar pentru un copil poate însemna o altfel de școală și o altfel de experiență a învățării. Educația se face în clase. Uneori, și o lecție ținută sub un copac poate rămâne în memoria unui copil mai mult decât multe pagini citite într-o sală de clasă”, a mai spus primarul.
Ideea unor curți de școli mai verzi și mai prietenoase cu copiii nu este însă nouă la Cluj. Dimpotrivă, este o temă discutată de administrația locală și de societatea civilă de aproape un deceniu. În 2017, la o dezbatere organizată de Primărie pe tema bugetului local, o propunere viza tocmai schimbarea politicii municipalității față de curțile școlilor pline de beton și plantarea de copaci acolo unde situația permitea. Emil Boc spunea atunci că este „o idee foarte bună” și că a cerut să fie identificate școlile în ale căror curți pot fi plantați arbori. Municipalitatea anunța în același an că urma să planteze aproximativ 56 de tei cu balot în curțile școlilor și că Regia Autonomă a Domeniului Public urma să intervină pentru modernizarea curților și eliminarea gropilor și a craterelor.
Patru ani mai târziu, în 2021, problema era încă suficient de actuală încât să genereze o nouă dezbatere. Actual de Cluj relata atunci despre un ghid pentru transformarea curților școlilor în spații „colorate, bine dotate, prietenoase cu copiii”, realizat în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană cu sprijinul Băncii Mondiale.
Propunerile mergeau mult mai departe decât simpla plantare a unor arbori. Spre exemplu, pentru curțile școlilor Radu Stanca, Ion Agârbiceanu, Mihai Eminescu și Gheorghe Șincai erau propuse amenajări la scara copilului, evitarea platformelor de beton și a spațiilor complet deschise, împărțirea curților în zone distincte, trasee și elemente de joacă. Proiectanții recomandau inclusiv copertine pentru protecție împotriva soarelui, ploii, ninsorii și vântului. La acel moment, consiliera locală Alexandra Oană atrăgea atenția că multe curți școlare din Cluj arătau ca acum 30 de ani: spații betonate, austere, fără suficiente locuri de joacă, fără zone de umbră și fără dotări pentru lecții în aer liber.
Numai că ambițiile au rămas în sertarele municipalității, mai nou, edilul Emil Boc mizând pe privația și pe școli pentru a merge mai departe de investițiile în eficiența energetică pe care Primăria s-a concentrat în ultimii ani pentru a moderniza clădirile școlilor din oraș.
Între planurile discutate public și situația efectivă din multe curți de școli, diferența rămâne vizibilă. În numeroase unități de învățământ, spațiile exterioare au rămas în continuare dominate de asfalt și beton, iar umbra naturală oferită de arbori maturi este puțină. În ultimii ani, Primăria a anunțat în repetate rânduri plantări de arbori și proiecte de modernizare, însă o strategie unitară de transformare a curților școlilor în adevărate spații educaționale verzi, cu zone de umbră, joacă, recreere și învățare în aer liber, nu a ajuns să schimbe toate curțile școlilor din oraș.
În 2021, chiar propunerile prezentate în cadrul dezbaterilor municipalității arătau că problema nu se rezolvă doar prin deschiderea curților școlilor pentru comunitate. Spațiile trebuiau mai întâi regândite și amenajate pentru copii. De atunci nici curțile nu sunt cu adevărat deschise, nici cu adevărat pentru copii, după cum au reclamat activiștii clujeni.
Cum arată spațiul amenjat la Liceul Onisifor Ghibu printr-o investiție Oncos
Consilierii locali de la USR au lăudat deja inaugurarea grădinii verzi încă din 4 septembrie. În imagini chiar l-au postat și pe videprimarul Dan Tarcea care a participat la eveniment.
Ce filmare a difuzat primarul Emil Boc în 29 septembrie
Ce prevedea ghidul făcut de Banca Mondială:
Într-una dintre dezbaterile organizate la Centrul de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei din Cluj a fost prezentat un Ghid pentru transformarea mai multor curți ale școlilor din Cluj-Napoca în spații colorare și prietenoase cu copiii. Documentul a fost conceput de Triptic Studio în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 elaborat de Banca Mondială pentru municipalitate. Studiul a analizat patru școli din Cluj-Napoca – școala Radu Stanca din Zorilor, Școala Ion Agârbiceanu din Mărăști sau liceele Mihai Eminescu și Gheroghe Șincai și a venit cu propuneri de reamenajare a curților școlilor ca în afară. Toate spațiile de joacă trebuie să aibă propria personalitate și să se diferențieze unele de altele. Se recomandă evitarea platformelor de beton și a spațiilor deschise. Trebuie urmărită împărțirea spațiilor pe subdiviziuni, delimitate sau proiectate cu spații de legătură, trasee pe diverse planuri – drepte sau înclinate, pereți despărțitori sau module și construcții. În funcție de mediu sau climă, poziționare geografică, școlile pot fi la munte sau la mare, în zone deschise cu vânturi puternice sau cu soare puternic pe tot parcursul anului, acestea trebuie să se adapteze mediului și echipate corespunzător: cu copertine – pentru ploaie, ninsoare, soare, vânt”, au arătat proiectanții de la Triptic Studio.
Aceștia au reproiectat curțile la scara privirii copiilor și au venit cu o serie de propuneri care pot fi replicate în toate școlile din oraș.
Proiectanții de la Triptic Studio au ilustrat și cu o serie de imagini simulate cum pot arăta curțile școlilor Radu Stanca și Ioan Agârbiceanu din Cluj-Napoca dacă se aplică modulele de amenajare propuse de ei.
(simulări școala Radu Stanca)
(simulări școala I. Agîrbiceanu)/Ghid Banca Mondială/Triptic Studio
Planuri reamenajare curți școli:
sursă imagini Triptic Studio – primariaclujnapoca.ro,
vezi și:
