Închide

VIDEO De ce are nevoie Clujul în spațiul public de un monument al evacuării romilor. Ce mesaj transmite artistul clujean Ciprian Mureșan primarului Emil Boc

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 13, 2022 0 556

Într-un Cluj în care monumentele apărute în ultimii ani au, estetic, probleme foarte mari sau se încadrează în genuri ale artei secolului XIX, într-un fel de realism depășit și anacronic, o lucrare-machetă creată direct cu societatea și oamenii implicați (romii de pe strada Costei) aduce un privilegiu orașului dacă e pusă acum în spațiul public, după 10-11 ani de când zona pe care o reprezintă nu mai există, spune artistul  clujean Ciprian Mureșan, unul dintre artiștii de succes internațional de la Plan B, ale cărui lucrări au primit recunoaștere la nivel internațional.  El transmite primarului Emil Boc că amplasarea sa în Cluj-Napoca nu rezolvă problemele comunității rome, dar e un plus la educarea acesteia.

Mureșan spune că s-a implicat în acest demers, de a face o machetă-monument a zonei de pe strada Costei ocupată acum 11 ani de comunitatea de romi strămutată de Primărie la Pata Rât, groapa de gunoi a orașului, deoarece susține ceea ce, de fapt, ar trebuie să facă artiștii, să lucreze cu societatea și cu oamenii implicați. „Implicarea aceasta directă îmi place pentru că are și un efect direct”, spune artistul.  Iar un astfel de monument amplasat în spațiul public aduce cu el o nouă abordare privind modul abstract în care se decide ce fel de statui și monumente ajung să fie puse în Cluj-Napoca.

 

Despre experiența de a lucra cu romii, Mureșan spune că a fost interesantă, mai ales că înainte de a se apuca de lucrare nu a avut alături de colegul său Răzvan Botiș, niciun fel de material documentar, doar o serie de filmulețe realizate în zonă. Romii au recreat zona, au făcut observații, și-au amintit de un copăcel care exista și au participat direct la recreerea machetei unei zone care nu mai există.

„Noi o să facem niște modele după această machetă monument în materiale de birou, în rășină, ca să rămână intenția, documentarea, însă vom încerca să reacționăm și în continuare. După lansarea expoziție anul trecut am primit foarte multe reacții pozitive. Am primit chiar propuneri de a fi sprijiniți cu bani de la diverși actori din comunitate”, a mai spus Mureșan.

 

Expoziția „Unde au dispărut copiii de pe canapea”  care include și monumetul-machetă creat de artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și oamenii dintre romii evacuați poate fi vizitată în holul Bibliotecii Central Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca pe parcursul lunii februarie.
Aceasta a fost deschisă online, în 17 decembrie, când s-au marcat 11 ani de la evacuările romilor de pe strada Coastei la rampa de gunoi a orașului, Pata Rât.
Activiștii urmează să facă o cerere oficială la Primărie pentru ca macheta monument să fie amplasată în spațiul public clujean. „Am cerut un punct de vedere de la Primărie anul trecut și am fost trimiși la Comisia de Monumente. De acolo, am fost retrimiși la Primărie. Urmează să reluăm demersurile pentru amplasarea monumentului în Cluj-Napoca”, a spus și arhitectul Silviu Medeșan, implicat în demers.
Medeșan a explicat AICI (Expoziția „Unde au dispărut copiii de pe canapea”, deschisă publicului în holul Bibliotecii Central Universitare din Cluj)  de ce e important ca o lucrarea semnată de artiști de marca ai orașului să fie expusă definitiv în spațiul public de către Primărie.
„Susțin amplasarea monumentului evacuării pe strada Coastei (acum Nicolae Ivan). Mi-am amintit că, defapt, începuturile implicării mele în activismul pentru dreptate locativă și transformarea mea într-un intelectual public sunt marcate de evacuarea în 2010 a comunității rome de pe fosta strada Coastei. De atunci am făcut multe lucruri împreună cu comunitatea, proteste comemorative, depuneri de cereri de locuințe sociale, procese în instanță și altele. Precum am reacționat la multe probleme și inițiative venite din partea comunității de-a lungul anilor, așa am făcut și în cazul dorinței de a avea un monument care să rămână martor al suferinței lor, de care mi-a povestit la un moment dat Linda Greta Zsiga. Și am început să procedez ca de obicei: să fac legături între comunitate și persoane din oraș care vor să se implice. Așa am ajuns la prima întâlnire cu arhitectul Silviu Medeșan și apoi cu artiștii Razvan Botis și Ciprian Muresan, contribuind cu ce era nevoie și cu ce mă pricepeam, pentru ca ideea monumentului să se materializeze. Este timpul să se facă dreptate comunității evacuate și mutate forțat în Pata Rât, lângă rampele de deșeuri. Parte din această dreptate este și recunoașterea publică a suferinței prin care a trecut. Reparațiile simbolice sunt importante. Ele sunt și un semn că cei responsabili, în acest caz administrația publică locală, au decis să înceapă să îndrepte ceea ce au făcut, și să treacă de urgență la măsuri efective, să facă suficiente locuințe sociale în oraș care să asigure condiții adecvate atât persoanelor marginalizate, cât și altor categorii sociale eligibile la locuințe sociale de stat. Pentru mine, acest monument al evacuării este un monument anti-evacuare și un monument anti rasist care este o oglindă și a vieții dinainte ca zona în care dorim să îl amplasăm să devină de interes pentru noile dezvoltări imobiliare”, a transmis și universitara Eniko Vincze implicată în povestea monumentului și a expoziției  „Unde au dispărut copiii de pe canapea”.
Planșele componente ale expoziției sunt împărțite în 3 secțiuni, ele arătând: Locuirea pe str. Coastei, evacuarea și mutarea forțată în Pata Rât; Practicile autorităților publice locale și suferințele pe care le-au provocat, dar și acțiunile activiste derulate în deceniul trecut; Procesul de creație a lucrării, transformarea locului din zona străzii Coastei, și un monument propus pentru amplasarea pe acest spațiu.

Prin această expoziție, societatea civilă din oraș, alături de arhitecți și artiști clujeni atrage atenția că evacuările din orașul Cluj trebuie să înceteze.

Artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și arhitectul Silviu Medeșan, împreună cu membri ai comunității, au creat o machetă a zonei  care în 2010 a fost demolată, expusă de asemenea la Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga”.

Vezi și:

Fata în maiou alb. 11 ani de rușine în orașul de cinci stele Cluj-Napoca

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare