Închide

VIDEO Cum faci carieră în IT ca femeie la 50 de ani, când ești în domeniu de pe vremea calculatoarelor-dulap

EconomieEducaţieRecomandarea redacției by Mihai Prodan - feb. 24, 2015 0 2303

Cum vă închipuiți un programator în IT? Ați spus cumva „bărbat”, „tânăr”, poate „ochelarist” și cam orice constituie definiția unui „tocilar”? actualdecluj.ro vă arată că există și alt fel de programatori, iar două femei cu vârsta de aproximativ 45 de ani care lucrează cot la cot cu tineri de jumătate etatea lor sunt exemplul care iese în evidență – căci poate ați mai văzut tinere programatoare, dar la această vârstă poate niciodată.

Mirela Mărginean are 38 ani și lucrează în programare de 15 ani; colega sa de birou, cu care lucrează de patru ani, Albert Zsuzsanna, are 51 ani dintre care 28 ani în IT – o experiență în domeniu mai mare decât însăși vârsta multora dintre colegii săi.

Le-am întrebat pe ambele cum au ajuns, femei fiind, să lucreze în programare, mai ales că în urmă cu 15 ani de exemplu într-o clasă de 200 de studenți la informatică doar șapte erau femei, așa cum spune Mirela Mărginean. „Limbajele de programare diferă, dar ce înseamnă tehnologie, orientată spre obiect, e același lucru, ca principiu, în toate limbajele, iar în ce privește skill-urile nu pot să spun că în ziua de azi trebuie să ai mai mult decât aveai acum 20 de ani: capacitate de analiză,o gândire logică, răbdare – mi se pare un lucru important, oricât de bun ai fi, e o muncă de analiză, ce cere răbdare, capacitatea de a sta în fața calculatorului, să nu te ridici o oră-două-trei”.

Albert Zsuzsanna – care, în treacăt spunem, în afară de română și maghiară vorbește engleza și germana „iar acum m-am apucat de spaniolă” – a început să lucreze în informatică pe vremea calculatoarelor de dimensiunile unui dulap, unde introduceai datele cu cartele perforate. „În 28 de ani s-a schimbat lumea cu totul, nu doar IT-ul. Când am început eu, programarea era ceva local, în sensul că aveai un calculator, o tehnologie în care scoteai o aplicație ce era la fel folosită de un singur om, de pe un singur calculator. Or acum toată lumea e conectată. Asta consider că e o schimbare absolut profundă, atât în informatică dar și în toate aspectele vieíi, un fel de globalizare”.

Zsuzsanna Albert descrie ce însemna munca în informatică înainte de Revoluție: „o cartelă de perforat însemna o linie de cod. Pentru a introduce un program aveai nevoie de o cutie de cartele, prin care introduceai programul și datele de intrare. La final, după rularea programului, primeai un listing care era un teanc de hârtie ce furniza rezultatul rulării. Era temperatura prea mare sau prea mică în cameră – calculatorul nu funcționa”. La ce foloseau calculatoarele-dulapuri? „Primele programe au deservit partea economică a vieții – de exemplu se introducea consumul de curent și scotea valoarea de plătit pe factură. Sau calcule salariale. Eu am început cariera la Centrul Teritorial de Calcul Miercurea Ciuc, care deservea mai multe instituții și fabrici din punctul de vedere al calculelor necesare, aveam operatori care se duceau la întreprinderea respectivă, adunau datele, se introduceau la noi și se scotea rezultatul”.

E o calitate să fii femeie în IT?
Mirela Mărginean: „femeile sunt organizate, au răbdare și în unele aspecte sunt mai practice prin natura rolului lor în viața de zi cu zi, prin faptul că trebuie să se ocupe de atât de multe aspecte din gospodărie.
Dezavantaj e că femeile, o dată ce au o familie, se dedică ei. Cumva simt că trebuie să aleagă între familie și carieră, ca timp pe care trebuie să-l aloce.
Când eu studiam informatica, eu eram una dintre cele 7 fete din cei 200 de studenți. Și atitudinea era alta, poate și a profesorilor – până când eram privite la fel ca și colegii trebuia să demonstrăm poate un pic mai mult decât ei că ne ridicăm la nivelul acesta. În facultate aveam o colegă care spunea că trebuie să fii de două ori mai bună decât un bărbat ca să fii considerată egala lui; dar între timp lucrurile cred că s-au schimbat, au apărut destul de multe femei în IT. Dacă atunci când eu am făcut facultatea eram 7 fete într-un an de 200 de studenți, acum aproape jumătate sunt fete. S-a schimbat proporția și bineînțeles că se schimbă și percepția. Nu e ușor să lucrezi într-o lume a bărbaților, pentru că asta este încă o lume a bărbaților, și nu știu dacă e o tendință generală, la noi am observat această tendință ca femeile să meargă mai mult spre partea tehnică, dar n-aș putea să spun că și în afara țării se întâmplă același lucru. Acolo femeile se implică în slujbele cre nu cer neapărat atât de multă implicare și o parte atât de specific tehnică.
Cred că o femeie poate fi ordonată, organizată, să aibă o gândire logică, să fie ancorată în realitate și obținerea rezultatului imediat.

Albert Zsuzsanna: „răbdarea e o calitate, dar în rest nu prea consider că o femeie are neapărat un avantaj în IT. Încă trăiește stereotipia că tehnica e a bărbaților și trebuie să fii foarte bună ca femeie ca să te afirmi și să te menții.

Cred că nu e ușor să fii femeie în lumea asta tehnică; e chiar greu să împaci meseria asta, care necesită continuă implicare, continuă învățare, cu familia pe care o ai. Treaba asta necesită o foarte bună organizare din partea ta ca să ai timp pentru tot, pentru meseria care nu e de 8 ore, și pentru familie, mai ales dacă ai și copii familia te solicită.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare