Închide

Unde e Clujul pe harta consumului și al traficului de droguri

ActualitateTop News by Luminiţa Silea - oct. 30, 2014 0 1707

Zonele cu cel mai mare risc ca număr de cazuri de consumatori de droguri înregistrate se conturează în jurul marilor centre universitare și în județele de graniță: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Sibiu,Târgu-Mureş, Timişoara şi Constanţa, arata raportul pe 2013 al Agenției Naționale Antidrog (ANA), dat publicității săptămâna aceasta. Clujul este printre județele cu cele mai multe admiteri la tratament pentru canabis, hipnotice și sedative, dar și etnobotanice (SNPP, adică substanţe noi cu proprietăţi pshioactive), aflându-se într-un top trei pe prima sau pe cea de a doua poziție după București sau Iași.

Potrivit rapotului ANA, în Cluj s-au admis la tratament pentru canabis 60 de persoane, cele mai multe din țată, după care urmează București (46), Mureș (33) și Iași (24). La etnobotanice, Clujul urmează după București (111 persoane admise la tratament), cu 46 de persoane. În cazul hipnoticelor și sedativelor, Clujul este pe locul doi după Iași (122 de persoane) cu 60 de cazuri înregistrate.

1

În ceea ce priveşte urgenţele medicale ca urmare a consumului de droguri, ca indicator care reflectă schimbările ale modelului de consum la nivel naţional, raportul ANA atestă că urgențele medicale cauzate de consumul de droguri ilicite continuă să fie mai concentrată la nivelul câtorva unităţi administrativ teritoriale (Municipiul Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Galaţi). Cele mai multe cazuri (consum de droguri multiple și enobotanice) au fost înregistrate în sistemul de urgențe din Regiunea Nord-Vest -273 de cazuri. Zonele de risc foarte mare privind ponderea urgențelor înregistrate au fost declarate în București și Cluj.

2

 

În continuare, în municipiul Bucureşti, ponderea urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite este de peste o treime (37,8%), în timp ce, în judeţul Cluj, aceasta atinge 14,1%, determinând astfel includerea acestui judeţ într-o altă categorie de risc. Pe de altă parte, în judeţele Galaţi şi Iaşi, se înregistrează şi în acest an ponderi cuprinse între 5% şi 9,9%, ceea ce face ca, în segmentul teritorial format din cele 4 unităţi teritorial-administrative, să se acumuleze aproape două treimi (63,4%) din numărul total al urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri ilicite”, se arată în raportul Agenției Naționale Antidrog.

Comparativ cu 2012, creşte numărul unităţilor teritoriale aflate în zona de risc foarte mare, Clujul evidenţiindu-se, alături de Municipiului Bucureşti, ca având cea mai ridicată problematică în rândul urgenţelor medicale datorate consumului de droguri ilicite.

Clujul, în top la urgențele cauzate de etnobotanice

Cazuistica de urgenţă datorată consumului de SNPP rămâne însemnată doar în 4 unităţi terioriale (Municipiul Bucureşti, Iaşi, Cluj, Galaţi), unde se cumulează aproape două treimi (61,2%) din cazurile înregistrate la nivel național”, se arată în raport.

3

Cele mai multe persoane condamnate din pricina drogurilor au fost înregistrate în Prahova, Timiş, Cluj şi Galaţi. „Raportat la numărul total populaţiei din zona aferentă, cele mai ridicate rate ale infracţionalităţii la regimul drogurilor se înregistrează în judeţele Alba, Tulcea, Prahova, Bistriţa Năsăud şi Timiş. Bucureştiul, deşi are cel mai mare număr de persoane condamnate la regimul drogurilor, se situează abia pe locul zece, după judeţele Brăila, Hunedoara, Galaţi şi Cluj”, arată ANA.

Marile aglomerări urbane, precum şi zonele transfrontaliere au continuat să rămână şi pe parcursul anului 2013, zonele cu potenţial criminogen ridicat în domeniul criminalităţii la regimul juridic al drogurilor. „În totalul cauzelor soluţionate la nivel naţional, municipiul Bucureşti continuă să se afle pe primul loc cu un procent de 67,38%, fiind urmat de Constanţa (5,69%), Ploieşti (3,7%) şi Cluj (3,5%)”, se precizează în raport.

Cele mai multe rechizitorii au fost înregistrate pentru structurile teritoriale din Bucureşti (26%),Constanta (11%), Cluj şi Timişoara (6,8%), Ploieşti şi Structura centrală (6%), ceea ce reprezintă, faţă2012, o scădere a valorii acestui indicator pentru Cluj şi Timişoara şi o creştere pentru Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Structura centrală.

4

În ce priveşte condamnările pentru infracţiuni de trafic de droguri (art.2), şi în anul 2013 cel mai mare număr de cazuri a fost înregistrat în Bucureşti – 121 persoane majore, Prahova – 68 persoane, Timiş –54 persoane (din care 1 minor), Cluj – 50 persoane, Galaţi – 33 persoane (din care 1 minor) şi 30 de persoane în Hunedoara, spre deosebire de anul 2012 când acesta a fost înregistrat în Bucureşti (381), Hunedoara (89), Cluj şi Bihor (câte 47) şi Constanţa (44).

De unde vin drogurile în România

5

6

,6%

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu