Închide

Un obicei unic în Transilvania are loc la Cluj, de Rusalii, în câteva comune din Câmpia Clujului

ActualitateTop News by Actual de Cluj - iun. 21, 2024 0 298

Un obicei unic în Transilvania are loc la Cluj, de Rusalii, în câteva comune din Câmpia Clujului.

E vorba de obiceiul ”împănatul boului”, sau ”înstruțatul boului”, care are loc în câteva comune din zona Dejului de decenii. Ritualul are loc și în localitatea clujeană Mănăstirea din comuna Mica, iar în urmă cu trei zile specialiștii Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj l-au documentat. ”În comparație cu alte localități din județul Cluj, aici s-a păstrat o formă mai arhaică a acestui obicei, cu un puternic rol de inițiere”, spun specialiștii citați. ”Aici, fetele trebuie încă să prindă boul de coarne pentru a-l stăpâni, o practică pe care n-o mai regăsim în alte sate din județ. Localnicii ne-au povestit că, în trecut, boului i se dădea să bea jinars pentru a fi mai „buiac”. Legenda spune că fata care reușea să stăpânească boul se va mărita în acel an”.

În Joia Rusaliilor se făceau cununi din spice de grâu la fiecare cruce din sat, iar sâmbăta, fetele și feciorii, mergeau pe câmp după flori. Se culegea ”ochiul boului”, iar după-masa se făceau cununile de flori pe un lepedeu țesut în război. ”La Mănăstirea se făceau cinci cununi din ochiul boului şi din frunze de nuc, iar duminica dimineaţa se mai puneau bujori şi trandafiri. Când era gata, cununa era pusă pe trei crăcane, care se fixau aşa încât să ajungă pe botul boului. La final, boul trebuia sa fie prins de fete. În cazul în care fetele nu puteau prinde boul, îl prindeau feciorii. Dacă fetele reuşeau să-l prindă, cheltuiala de la jocul satului era suportată de feciori, dacă nu – plăteau fetele”, spun aceștia.

În Mănăstirea se umblă și cu turca, alături de ceterași. ”Este un aspect care dă unicitate obiceiului „Împănatul Boului”, pus în practică în această localitate”, arată specialiștii etnologi. Pop Nicolae, în vârstă de 69 de ani, spune mai multe despre acest personaj: ”tot alaiul era însoțit de turcă. La noi îi zice turcă la capră. Era o bandă de muzicanți, alături de cel care purta turca. Iar cine arunca bani, îi culegea de jos și îi dădea la unul care era responsabil”.
Profesorul Rusu Pavel, localnic al satului Mănăstirea, acum în vârstă de 88 de ani, aduce la cunoștință că, odată cu aducerea acestui obicei ”Împănatul boului” în sat, groful Korniș l-a îndrăgit și a stabilit ca finalul procesiunii să fie în curtea castelului, unde să se desfășoare petrecerea: ”groful Korniș Karol, al IV-lea sau al V-lea, a îmbrățișat evenimentul, i-a încurajat, i-a ajutat și le-a spus că: ”în final, veniți în curtea castelului, veniți pe aici și ne distrăm împreună.” Ăsta era un om mai mult pentru distracție, pentru vânătoare, nu era un om răutăcios”.
Obiceiul „Împănatul boului” se păstrează și astăzi în satul Mănăstirea. În acest an are loc duminică 23 iunie, va debuta cu slujba religioasă, iar la ora 12:30 va avea loc obiceiul pe ulitele satului. Apoi, cei prezenți se vor bucura de un spectacol folcloric.
În fotografie ”împănatul boului” în 1970, din arhiva CJCPCT Cluj

Obiceiul are loc anual și în Batin sau Mintiu Gherlii.

În localitatea clujeană Batin, duminică 23 iunie 2024, de Rusalii, va avea loc tradiționalul obicei „Împănatul boului”. Acest obicei, întâlnit doar în Transilvania, face parte din tradițiile agrare și de fertilitate ale regiunii și constă într-o procesiune pe ulițele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi împodobiți cu frunze, flori și panglici colorate. Evenimentul va debuta după slujba de la biserică, când preotul, însoțit de credincioși, va merge într-un capăt al satului pentru a oficia o slujbă de sfințire a holdelor. De la ora 14 se desfășoară ritualul propriu-zis, în cadrul căruia un bou va fi împodobit cu flori și spice de grâu. Alaiul format din fete și feciori va purta ”boul înstruțat” pe ulițele satului, într-un ceremonial care urmărește să aducă noroc, belșug și sănătate oamenilor și pământului. După sfințirea acestuia de către preotul satului, boul este eliberat, iar o fată trebuie să-l prindă, ținându-l de coarne. Potrivit tradiției, fata care-l prinde se va mărita în curând. Apoi se înconjoară o masă pe care se află agheasmă, busuioc, dar și mâncare. Acum, fata care a prins boul, împreună cu un fecior, iau cununa din capul boului și o joacă. După ei, se prind în joc și alți săteni. Manifestarea continuă la Batin la ora 16 cu un spectacol folcloric susținut de interpreții Traian și Valeria Ilea, Ioan Dordoi, Angela Rusu, Alina Ceuca, Elena Rusu și Viorica Dolha. De asemenea, vor evolua ansamblul de dansuri populare din Unguraș – „Arvalanyhaj” și ansamblurile folclorice „Moștenirea” și „Zestrea Popești” din comuna Baciu. Sărbătoarea se va încheia cu un joc tradițional la căminul cultural din localitate, în acompaniamentul unui grup instrumental tradițional.

De Rusalii, în mai multe sate din Transilvania are loc și astăzi străvechiul ritual numit „boul înstruțat” sau ”boul împănat”. Este o reminiscență a unor credințe străvechi, care puneau în centrul universului lor diferite spirite sau creaturi mitice, care ar avea o influență asupra naturii și asupra vieții de zi cu zi. ”Ritualurile erau strâns legate de natură, care este dătătoare de viață și care are puterea de a da roade bogate și de a asigura belșugul unei comunități, sau, dimpotrivă, care are puterea de a aduce foametea datorită roadelor slabe, obținute în urma recoltelor. Astfel, pentru a influența natura, comunitățile tradiționale puneau în practică anumite ritualuri care aveau tocmai acest rol”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Ritualul „boul înstruțat” era, printre altele, o sărbătoare închinată celui mai harnic gospodar din sat. ”Se știe că în vechime, prezența boilor într-o gospodărie asigura bunăstare, deoarece aceste animale erau folosite la toate muncile câmpului și de aceea boul era „fala țăranilor”. Așa că cine avea boi se considera om de frunte în sat și, ca atare, se aștepta să fie respectat de ceilalți. Se îndătina ca în ajunul sărbătorii de Rusalii, feciorii să aleagă un bou pe care-l lăsau liber să pască pe câmp până dimineață. Apoi, în zori, îl purificau cu „apă neîncepută”, îi puneau la gât cunună de flori de câmp și spice, împletită de fete, clopoței în coarne, după care fetele îl „îmbrăcau” cu ștergare, fețe de masă și brâie. Îndrumat de un conducător al cetei feciorilor, alaiul ducea „boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, „ca un colindat al împlinirii roadelor și al cununiei soarelui, aflat acum la apogeu”, după cum decodifică etnologul Ion Ghinoiu una dintre semnificațiile acestui ritual. Întregul alai era stropit cu „apă neîncepută” și cu boabe de grâu, ca o invocare a ploilor, a roadelor și a prosperității. Feciorii primeau diverse daruri, ouă, colaci și alte bunătăți, mai nou țuică, urmând ca, pe înserat, după ce se termina umblatul prin sat, să cheme ceterași și să organizeze o petrecere a tinerilor”.
Acest obicei se mai întâlnește și în sate din județul Bistrița- Năsăud.

Iată cum e prezentat acest obicei de către etnologii Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca:

Cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat”, obiceiul avea loc în satele transilvănene în preajma verii, la sărbătoarea Rusaliilor. În zilele noastre, aria lui de răspândire s-a redus foarte mult datorită modernizării lumii rurale, păstrându-şi continuitatea doar în câteva sate de pe văile Someşului şi Ţibleşului. Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea acestuia, prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare alese în războiul de ţesut, cu panglici si brâie, dându-i o înfăţişare fabuloasă. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea, înlâturând astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare