„Traficul” s-a întors la Comisia de urbanism a Primăriei/ Primarul Emil Boc a avansat noi termene pentru autorizarea locuințelor în anumite zone din oraș
Top NewsUrbanism by Luminiţa Silea - iun. 30, 2025 0 3095
Noul termen pentru eliberarea autorizațiilor de construire pentru locuințe sau funcțiuni turistice în zone problematice ale orașului (Borhanci, Tăietura Turcului) ar urma să fi după 2028, a spus primarul Emil Boc la ultima ședință a Comisiei de Urbanism a Primăriei din 23 iunie. Aceasta după ce s-a raportat la lucrările pentru pasajul suprateran Tăietura Turcului din proiectul de electrificare a căii ferate a cărui șantier a spus că ar putea începe în luna iulie și s-ar termina după 2028. Până acum, termenul de autorizare fixat de Primărie era 2026 (proiectele din Borhanci, Bună Ziua, zona Tăietura Turcului spre Baciu, pe artere cu capacitatea de trafic depășită, se avizau la urbanism, însă autorizarea locuințelor, partea care generează trafic, se putea face doar din 2026). Mai multe proiecte care au ajuns în ședința de urbanism pentru a solicita oportunitatea, au fost deja judecate prin prisma acestui nou termen.
În schimb, specialiștii din comisie au opinat că în zona ca Borhanci, neocupată în proporție de peste 50%, proprietarii de terenuri nu poartă nicio vină că traficul din Gheorgheni sau din Aiton se revarsă pe artera Borhanci și există blocaje. În plus, alți proiectanți au semnalat că, spre exemplu, un pasaj ca cel de la Tăietura Turcului nu va rezolva toate problemele de aglomerație pe ruta Baciu-Cluj-Napoca și n-ar trebui să devină un reper pentru blocarea proiectelor în condițiile în care și așa, în cazul unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) se ajunge la execuția efectivă a proiectului în 5-6 sau chiar mai mulți ani, dacă se iau în calcul alte proiecte avizate deja în Cluj-Napoca.
Proiectele care au determinat ca primarul Emil Boc și arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop să se raporteze la problemele de trafic din oraș au vizat obținerea avizelor de oportunitate pentru inițierea unor Planuri Urbanistice Zonale în Borhanci (Aleea Târnăveni) și în zona Tăietura Turcului (strada Romulus Vuia).
Ca să justifice nevoia fazării unor proiecte de acest fel, arhitectul-șef Daniel Pop a avansat (fără să spună de unde) date de trafic prin care a menționat că încărcarea în intersecția Borhanci/Brâncuși este de peste 123% în timp ce pe Tăietura Turcului valorile de trafic sunt trecute de 101 %.
Mai mult, oficialii Primăriei au opinat că în cazul cartierului Borhanci, singura ieșire de pe aleea Târnăveni (aleea de doar 6 metri cu un singur trotuar) este pe strada Bicaz care nu comportă trafic intens. Până când în respectiva zonă nu se intampla ceva, se lărgește profilul etc, se realizează Centura Metropolitană, proiectele imobiliare din această zonă nu pot fi aprobate, a arătat primarul Emil Boc. „Nu putem băga oamenii acolo în Borhanci, dacă nu au pe unde să iasă”, a mai afirmat primarul.
În zona Tăietura Turcului, a spus primarul Emil Boc, este nevoie tot de fazarea proiectelor, având în vedere întârzierile proiectului de electrificare a caii ferate din PNRR și faptul că lucrările la pasajul rutier peste șinele de tren, pasaj decis ca vital pentru descongestionarea traficului dinspre Parcul Industrial Tetarom și DN1F-Baciu, sunt estimate să înceapă în luna iulie, anul acesta.
Despre pasaj, Emil Boc a spus expres că lucrările ar urma să înceapă în luna iunie și ar putea fi gata în 2028-2029, acesta fiind și noul termen pentru autorizarea proiectelor în respectiva zonă.
Pe Aleea Tîrnăveni din Borhanci, mai mulți beneficiari privați au cerut oportunitatea, prin arhitectul Octavian Ciotlăuș, pentru construirea a opt locuințe pe un teren de peste 5900 de metri pătrați. În zonă Tăietura Turcului -Romulus Vuia, SDC Imobiliare, prin proiectanții de la Conproex, au cerut avizul de oportunitate pentru construirea unui proiect amplu de apart-hotel cu peste 1000 de apartamente pe un teren de peste 8000 de metri pătrați (pe care funcționa REMAT) .
Specialiștii din comisie au opinat că traficul nu ar trebui să țină în loc dezvoltarea, arătând că proximitatea față de centura Vâlcele Apahida face ca tot traficul din Gheorgheni și Aiton să intre pe aici, dar că proprietarii de terenuri nu poartă niciun fel de vină. „50% din Borhanci nu este construit. Un proiect cu câteva case nu schimbă problemele de pe strada Borhanci”, a arătat arhitectul Șerban Țigănaș. Cu toate acestea, primarul Emil Boc a fost de neînduplecat. „Acum e nu, dar întrebați-ne pe parcurs și o să vă spunem dacă se întâmplă ceva în această zonă și se realziează și lărgesc străzile. E respins azi, dar situația se poate schimba”, a spus primarul Emil Boc.
Și în cazul străzii Romulus Vuia, specialiștii au arătat că se poate construi, însă cu folosirea unui sistem de protecție fonică la calea ferată, cu un regim mai mic de înălțime, cu o retragere față de aliniament sau cu crearea de dotări pentru zonă. În acest caz, proiectul a fost declarat oportun, după ce viceprimarul Dan Tarcea a mai precizat că el trebuie, categoric, corelat și cu pasajul din zona Tăietura Turcului.
Despre condiționarea proiectelor cu termene subiective (2026 când trebuia terminată Centura Metropolitană a Clujului când aceasta urma să fie realizată în PNRR) sau prin obținerea unor avize de la Serviciul de Circulație al Primăriei după ce proiectanții sunt obligați să realizeze studii de trafic (dacă realizează mai mult de locuințe), Actualdecluj.ro a mai scris.
Atâta timp cât Primăria nu are o bază de date reală cu traficul din Cluj-Napoca, datele sunt și mai subiective, arată specialiști în urbanism. Spre exemplu, la o discuție din Comisia de Circulație, pe strada Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca, spun sursele redacției, trei studii de circulație, arătau date diferite privind încărcarea de trafic a arterei – de la 80% la peste 100%.
Mai mult, când se raportează la traficul de pe o anumită stradă sau arteră, șefa de la Siguranța Circulației, Mirela Mărincean arată, de exemplu, „mi se pare că traficul ar fi mai mare”, fără a se raporta la cifre sau la date concrete. Nici măcar vechiul sistem prin care urbaniștii trasau și aproximau și desenau deplasările dintr-un cartier în altul pe hartă obținând „păienjenișul traficului” nu mai primează la Primăriei. Totul e subiectiv, ne-au declarat proiectanții specialiști.
O altă chestiune.”Noroc cu noua ordonanță pentru urgentarea termenelor de eliberare a actelor.La trafic la Primărie se stă și cu lunile și anii până să fie obținut un aviz. Nu găsești pe nimeni dacă dai telefon, nu știi exact ce și cum nici dacă verifici online”, s-au plâns beneficiari redacției Actualdecluj.ro. Practic, în această perioadă, dacă vrei să obții un aviz de la Siguranța Circulației pentru un Plan Urbanistic de Detaliu (în iunie 2025) nu poți decât să speri că vei ajunge să depui dosarul prin octombrie-noiembrie. De ce? Pentru că oricum e vară, perioadă de concedii în Primărie și, în plus, nu se primesc documentații deoarece s-a stabilit că nu se pot realiza măsurători de trafic deoarece nu sunt relevante datele având în vedere că nu sunt studenții, e vacanța elevilor etc. Iar studiile de trafic cerute și impuse de Primărie trebuie făcute din luna septembrie.
Amintim că anul 2024 a început cu o prevedere nouă, votată în Comisia de siguranța circulației a Primăriei, potrivit căreia toate proiectele imobiliare propuse au nevoie de studii de trafic, cu excepția celor care se construiesc pe străzile cu două benzi și creează mai puțin de 12 locuri de parcare, respectiv cele care se construiesc pe artere de patru benzi și aduc mai puțin de 20 de parcări. Nu este clar de ce s-au introdus fix aceste exigențe și cifre. Prevederea s-a aplicat și în 2025.
Deși Primăria, a prelungit valabilitatea actualului PUG-ul și ar trebuie să controleze dezvoltarea armonioasă a orașului și să își actualizeze studiile sale de trafic, nici acest intrument nu a reușit să îl îmbunătățească. Se lucrează în continuare pe date subiective sau pe date din studii de trafic pentru care plătesc beneficiarii privați și care nu bat unele cu altele. În plus, situația nu se poate îmbunătăți deoarece oficialii Primăriei au agreat în fața Consiliului Local un termen de 5 ani pentru ca orașul să aibă un nou PUG (având în vedere că a pornit un demers de actualizare dar a reziliat contractul pentru acesta motivând că proiectanții contractați nu au respectat termenele).
