Închide

Topul oraşelor cu facilităţi de recreere. Clujul, abia pe locul şase (Studiu)

ActualitateAdministrațieTop News by Kristina Reştea - iun. 22, 2017 0 502

Clujul e abia pe locul şase în topul oraşelor cu cel mai bun acces la facilități de recreere, conform studiului ”Orașe și Cartiere din România” realizat de site-ul de imobiliare Storia.ro. Clasamentul are în vedere accesul la spații verzi, facilități sportive și culturale şi este realizat pe baza percepţiei cetăţenilor despre propriile lor oraşe, exprimate prin vot. Capitala ocupă primele patru poziții în topul național al zonelor cu facilităţi de recreere, iar Clujul are două cartiere în Top 10.

 

Potrivit studiului, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spații de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan și Vatra Luminoasă. Întreprimele zece poziții mai figurează și cartierele Noua și Răcădău din Brașov, Grigorescu și Gheorgheni din Cluj-Napoca și Valea Aurie din Sibiu. La polul opus, cartierul cu cele mai puține facilități de recreere este Gușterița din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeței și Brăilei din Focșani, Ciucului din Sfântul Gheorghe și Mircea cel Bătrân din Iași. Cartiere din orașe precum Buzău, Brăila, Ploiești și Suceava completează clasamentul. La nivel de orașe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Brașov și Miercurea Ciuc, urmate de Slobozia, Pitești, Cluj-Napoca, Deva și Târgu Mureș. Ultimele poziții aparțin orașelor Brăila, Focșani, Constanța, Giurgiu, Suceava, Galați, Alexandria și Satu Mare. La nivel de regiuni istorice, zona București și Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% și 41.857 de respondenți. Transilvania, Crișana și Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% și repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova și Muntenia ocupă ultimele poziții.

”Accesul la spații verzi, săli de sport și agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranță joacă un rol foarte important în autopercepția românilor asupra calității vieții în orașul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în județele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerința europeană de minimum 26 de metri pătrați de spații verzi per cap de locuitor. În ceea ce privește oferta de locuințe noi la nivel național, facilități precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des și, cu siguranță, influențează prețul și decizia de achiziție a unei locuințeîn dauna alteia”, menționează Sorin Bălan, Head of Storia.ro și OLX Imobiliare.

Pentru locuitorii orașului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni și Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someșeni și Dâmbul Rotund. La acest capitol, Clujul a reuşit o medie de 59,63%, prin exprimarea voturilor a 12.684 respondenţi. Noile zone de dezvoltare a oraşului,spatii ve cu terenuri disponibile pentru dezvoltări imobiliare, s-au aglomerat cu blocuri de apartamente, însă noile „cartiere” nu s-au îmbogăţit în acelaşi ritm şi cu parcuri sau facilităţi sportive. Chiar dacă s-au amenajat noi spaţii de recreere şi sport în ultima perioadă (cum ar fi parcul sportiv Gheorgheni), sunt încă multe zone unde nu există astfel de facilităţi. O speranţă de viitor ar putea veni de la amenajarea malurilor Someşului, însă deocamdată procesul e la stadii incpiente: vineri s-a lansat un concurs de soluţii.

Alte proiecte au rămas în aer:

Vezi şi:

Primăria a ratat din nou proiectul aqua parkului. Terenul de la ștrandul Sun e revendicat

Citeşte şi:

Idee în Clujul maşinilor, de la un expert olandez: o bandă în minus de pe drumurile largi

Cealaltă Capitală (im)posibilă. Propunere din societatea civila: nu e Cultural, hai sa fie verde

Cu 4.506 hectare de parcuri și spații verzi, peste 20 de cinematografe și sute de săli de sport, Capitala ocupă poziția a șaptea în clasamentul orașelor cu cel mai bun acces la facilități de recreere. Peste 40.000 de bucureșteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă și Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilități de recreere. Floreasca, Aviației și Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puțin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni și Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi și Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului. În Oradea, cartierele fruntașe sunt Ioșia-Nord, Rogerius și Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura și Oancea. Pentru brașoveni, cartierele Noua, Răcădău și Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilități de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor și Bartolomeu. Timișorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studențesc și Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilități de recreere. Aeroport, Buziașului și Bălcescu ocupă ultimele poziții. Ieșenii au votat Copou, Tomești și Tătărași ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităților de recreere, în timp ce ultimele poziții sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug și Baza 3. În orașul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ștrand și Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron și Hipodrom 1 ocupă ultimele poziții din clasament.

 

Percepția asupra accesului la facilități de recreere în orașele din România este cea de-a șasea temă a studiului realizat de Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research, „Orașele și cartiere din România”. Cercetarea se desfășoară până la finalul anului, românii putând acorda în continuare note orașului și cartierului în care locuiesc prin completarea chestionarului propus de Storia.ro. Până în prezent, 234.155 de români au răspuns studiului lansat de platforma de imobiliare.

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu