Închide

Tehnologie „spaţială”: clujenii pot face aplicaţii în concurs susţinut de NASA

Economie by Kristina Reştea - apr. 20, 2017 0 441

Pasionaţii de Tehnologie au ocazia să îşi testeze ideile într-o competiţie susţinută de NASA. Este vorba despre una dintre cele mai mari competiţii de programare (hackathon) la nivel mondial – NASA Space Apps Challenge, care va avea loc simultan la București, Cluj-Napoca și Timișoara pe 29-30 aprilie 2017. Se caută soluții inovative la probleme cu impact global, legate atât de explorarea spațială cât și de nevoile sociale planetare, iar participanţii se pot folosi de seturi de date puse la dispoziția publicului de către NASA.

Potrivit organizatorilor, competiția se adresează unui public cu nivel de experiență variat și din diverse domenii: elevi, studenți, programatori, oameni de știință, profesori, tehnologi, artiști, designeri, ingineri, storytellers, studenți sau antreprenori. Temele competiției din acest an, trasate de NASA, sunt cinci, toate centrate în jurul planetei: The Earth and Us, Planetary Blues, Warning! Danger Ahead!, Our Ecological Neighborhood, Ideate and Create! Provocările din fiecare categorie, în număr total de 25, se regăsesc pe site-ul competiției. Participanții își pot alege de aici o problemă pe care doresc să o rezolve în funcție de domeniu, gradul de dificultate și interese. De asemenea, participanții selectează locația unde vor să participe la hackathon, iar înscrierea este gratuită.
În 20 aprilie (Timişoara) și 21 aprilie (Cluj-Napoca şi Bucureşti) vor avea loc pre-evenimente, al căror scop este de a-i familiariza pe participanți cu noțiunea de hackathon, cu seturile de date și unelte NASA, cu conceptele și abilitățile de rezolvare a problemelor, dar și de a le oferi posibilitatea să interacționeze și să se cunoască mai bine. Invitatul special al pre-evenimentului din București este chiar Dorin Dumitru Prunariu, primul și singurul cosmonaut român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. După hackathon-ul care va dura 48 de ore (29-30 aprilie), juriile locale vor desemna, pentru fiecare oraș în parte, maxim două proiecte ce vor fi trimise mai departe spre evaluare juriului internațional împreună cu câte un proiect desemnat ca fiind cel mai popular sau People’s Choice Award. Învingătorii vor fi invitați la o lansare NASA.

“Ediția anterioară a fost cea mai mare de până acum, desfășurându-se în paralel în 161 de orașe și cumulând un număr de 15.000 de participanți în întreaga lume, cifre pe care sperăm să le depășim în 2017.” a declarat Cristian Dascălu, Chief Innovation Officer SprintPoint Techcelerator și organizatorul competiției la Cluj-Napoca. NASA Space Apps Challenge este rezultatul colaborării dintre ClujHUB, CoworkingTimișoara, RICAP, SprintPoint Techcelerator, TechFest, Timișoara Startup Hub.

Ce se întâmplă cu ideile propuse la Cluj? „Juriile locale nominalizează doi câştigători locali plus un favorit al publicului (People’s Choice). Acesta, al treilea, poate fi în unele cazuri şi unul din cei doi. Proiectele se trimit mai departe juriului global format din experţi selectaţi de NASA care le analizeaza şi de acolo se selectează câţiva câştigători la nivel global, în funcţie de nişte categorii. Anul trecut au fost cinci plus un favorit al publicului, global. Echipele la nivel local îşi pot dezvolta mai departe ideile. Nicio echipă de la Cluj şi nici din România nu a ajuns în finală anul trecut, dar avem speranţe mari pentru anul acesta – mai multe oraşe, mai multe şanse”, crede Maria Revnic, care face parte din echipa clujeană de organizare.

De la începuturile sale în 2012, International Space Apps Challenge a devenit unul dintre cele mai importante astfel de concursuri la nivel mondial. În fiecare an mii de participanți din diverse domenii indiferent de nivelul de experiență, colaborează pentru a dezvolta soluții inovative, open-source, la probleme cu impact global, legate atât de explorarea spațială cât și de nevoile sociale planetare, folosind seturi de date puse la dispoziția publicului de către NASA. Soluțiile rezultate variază de la aplicații mobile la jocuri, hardware.

 

Antreprenoriatul „spaţial”

Clujul, cu IT-iştii şi studenţii săi, ar putea aborda şi domeniul spaţial pentru dezvoltarea de noi tehnologii, spunea recent chiar iniţiatorul unui incubator francez dedicat susţinerii startup-urilor folosind tehnologii spaţiale. Philippe Lattes e director adjunct al Aerospace cluster – Space activities and European project şi a construit ESA Bic Sud France, un incubator dedicat susţinerii startup-urilor folosind tehnologii spaţiale. “Ne gândim să susţinem un incubator bazat pe tehnologii spaţiale, să susţinem un incubator care să ajute companii cu focus pe spaţiu. Pe ideea celui din Franţa, cu transfer de cunoştinţe, pentru că există aici un mare potenţial – sunt oameni de IT, tineri din facultăţi. Poate nu axat doar pe spaţiu, dar cu o ramură axată pe asta”, spune Lattes. De altfel, domeniul aerospațial este una dintre direcțiile asumate de clusterul local iTech Transilvania şi de ARIES Transilvania. Reprezentanţii asociaţiilor spuneau încă de la începutul anului că vor avea activităţi în acest sector, cu sprijinul companiilor de IT și electronică. Asta în contextul în care ARIES Transilvania a fost numită la sfârșitul anului trecut membră în rețeaua Copernicus a Comisiei Europene. Asociația se va ocupa în acest an și de implementarea împreună cu companii de IT a proiectului finanțat de către Agenția Europeană Spațială EO ClimLab (Data Analytics Platform for Climate Resilience).

Startup-uri pentru tehnologii spaţiale. Fondator de incubator francez: “Vrem să îi stimulăm pe tineri să îşi dezvolte ideile”

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.