Specificul local sau gustul beneficiarului? Contre la comisia de urbanism a județului în fața unei case mediteraneene propusă la țară în Cluj
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - sept. 30, 2023 3 1533
Un Plan Urbanistic de Detaliu pentru construirea unei case în comuna Gilău, localitatea Căpușu a revenit în ședința online a Comisiei de Urbanism din 28 septembrie. Proiectul a generat contre între președintele Consiliului Județean Alin Tișe, cel care conduce ședințele de urbanism și arhitecții din comisie, după ce benediciarul și proiectantul nu s-au conformat cerințelor anterioare de a reconfigura arhitectura sau de a planta o perdea verde, la drumul național. A lipsit puțin ca oficialul CJ să le arate arhitecților din comisie că părerile lor de specialiști nu au nicio valoare în fața gusturilor beneficiarului, care, potrivit lui Tișe ar trebui să facă cum doresc.
De cealaltă parte, specialiștii din comisie au sugerat că astfel de situații se întâmplă deoarece proiectanții sunt slabi și vin cu astfel de proiecte de case mediteraneene, în loc să studieze și să valorifice specificul rural de la noi.
Potrivi proiectului de urbanism, pe o parcelă de peste 6200 de metri pătrați situată în localitatea Căpuș, pe drumul național, se dorește edificare unei case parter, cu o suprafață construită de aproape 45o de metri pătrați. Beneficiar este Felicia Bîlc.
În lipsa ahitectului-șef, Claudiu Salanță, aflat în concediu, arhitecta Alexandra Vancea de la Direcția de Urbanis a CJ Cluj a enunțat exigenețele formulate la ședința anterioară de urbanism pentru ca proiectul locuinței din Căpuș să fie avizată – configurarea unei perdele verzi de 15-20 de metri la șosea, dar și reconfigurarea volumului clădirii, ruperea acestuia încât să respecte specificul local. Nici una dintre respectivele cerințe nu a fost respectată.
De cealaltă parte, proiectanta, arhitecta Cristina Spaniol, a arătat că beneficiara a fost în audiențe la arhitectul șef al județului și l-a informat că nu dorește plantarea perdelei verzi, dar nici modificarea proiectului pentru casă. Mai mult, proiectanta a arătat că, legal, beneficiara nu poate fi obligată să planteze copaci. „Nu respectă specificul local. S-a venit practic cu aceeași soluție ca în ședința precedentă pentru care noi am dat atunci aviz nefavorabil”, a mai arătat Alexandra Vancea.
„Și specificul local cine îl apreciază? Domnul Salanță a apreciat că nu corespunde cu specificul local? Sau cine? Noi?”, a fost replica președintelui Alin Tișe care a înclinat spre a se respecta gusturile beneficiarei („Dacă doamna vrea casă ca în Halkidiki, așa vrea, ce să facem?!”).
De celaltă parte, mai mulți arhitecți din comisie, au arăta că tocmai rolul comisiei este de a respecta principii de conformare arhitecturală, mai ales că este vorba despre case la țară, nu locuințe urbane.
„Este o chestiune evidentă, că nu se respectă specificul local, dacă ne uităm la arhitectura din zona Căpușului. Casa asta propusă e din Grecia, din Halkidiki. Beneficiara ar trebui să vină cu o compoziție și o arhitectură integrate în specificul zonei, prin formă, materiale și compoziție. Are o paletă foarte vastă prin care poate să facă chestia asta”, a spus arhitectul Vlad Negu, membru în comisie.
În discuție a intervenit și arhitectul Tulogdy Laszlo care a semnalat că rolul comisiei și al urbaniștilor este să se asigure că se respectă anumite principii de conformare arhitecturală, ghiduri elaborate de specialiști pentru locuințele rurale.
„Casa asta e străină de loc și de peisaj, deși potențialul arhitectural al zonei este foarte vast. Și e păcat. În forma actuală este pentru comisia de urbanism din Halkidiki”, a mai spus Vlad Negru.
Într-un final, proiectul a primit aviz nefavorabil iar proeictanții au fost invitați să vină cu propuneri de reconfigurare a proiectului.
Foto: simulări locuință Arhidom/www.cjcluj.ro
Proiectul arată chiar decent. Geniile din comisia de urbanism probabil că l-ar fi flituit pe Le Corbusier pentru că nu a făcut Ronchamp în specific local. Ei preferă pastișele penibile după așa-zisa imagine tradițională. În realitate proliferează monștri de beton fără nici o valență arhitecturală.
In Cluj sa nu meargă șpaga ? ..asta ar fi nou…
Sa precizam ca d nii din comisie, care nu au avizat constructia, nu s au deplasat la fata locului, pentru ca sa vada cu ochii daca se incadreaza sau nu proiectul cu zona si peisaj. Satul este dincolo de deal, iar pe versantul cu proiectul mai este inca o casa, construita similar cu proiectul meu.
Nu exista alte case imprejur, pe un versant intreg, iar terenul avea peste 6000 mp.
“Perdeaua” de copaci este chiar neavenita, ar acoperi exact vederea frumoasa a dealului vecin. Nu toata lumea doreste sa se izoleze intre copaci, sa nu si vada vecinii si nici peisajul.
Proiectul a fost facut pe un singur etaj si in asa fel incit sa nu sara in ochi, sa nu deranjeze privirea;
chiar daca e mai intinsa, sa fie mai “discreta” casa
Argumentele profesionistilor nu sunt lractic valabile, d nul Tise practic a vazut caracterul si valoarea proiectului mai bine decit toti ceilalti angajati.
O casa pe acel teren, identica cu cele “comuniste” din sat, ar arata foartr rau, asa ca am renuntat la proiect. Facem zona industriala acolo, va fi mai pe placul ochiului tuturor “autoritatilor profesioniste” din scaun….;))