Închide

Skaterii vor să facă parte din modernizarea Parcului I.L. Caragiale. Cum a fost la dezbaterea publică a proiectului de transformare a zonei

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 21, 2020 2 615

O zonă verde de peste 5400 de metri pătrați și o stradă de 322 de metri liniari (și suprafață de peste 4500 mp) din centrul Clujului urmează să fie transformate într-un loc fără mașini cu vedere la apă prin descoperirea Canalului Morii.

Proiectul propus de arhitectul noului Cluj, Vlad Rusu, cu echipa sa în locul parcului Caragiale și a arterei Octavian Petrovici, cu apă și evidențierea moștenirii medievale/romane a orașului a fost contestat de utilizatorii recenți ai zonei, consacrată din 2004 ca loc de întâlnire pentru skating. Reprezentanții asociațiilor de profil au cerut proiectanților și Primăriei în cadrul unei dezbateri inițiate de municipalitatea, să nu scoată tinerii din acest loc și să aducă elemente de mobilier urban, obstacole care pot fi folosite de către practicanții sportului acceptat recent și la Olimpiadă.

Proiectul de modernizare a scuarului-parc I.L. Caragiale și a arterei O. Petrovici din centrul Clujului a ajuns în dezbatere publică, în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC). Arhitectul Vlad Rusu care lucrează împreună cu echipa sa pentru Primărie și la alte proiecte importante de modenizare a unor zone din oraș spune că revitalizarea urbană propusă în parcul I.L. Caragiale va continua demersurile din proiectul pentru reamenajarea străzii Regele Ferdinand și a străzilor adiacente din centrul istoric al orașului, având ca principal scop creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal din centrul orașului. Detalii despre proiect:

Scuarul verde Caragiale a fost tratat de proiectanți în așa fel încât să corecteze greșeli majore în dezvoltarea orașului și vine să redea clujenilor Canalul Morii, prin descoperirea sa pe tronsonul din parc, dar să redea și parte din moștenirea medievală și romană a Clujului prin realizarea de cercetări arheologice și marcarea corectă a descoperirilor la suprafață. Ca să fie posibilă revitalizarea zonei s-au propus corecții de vegetație, plantări de arbori, delimitarea a două zone în parc, una cu nisip, cealaltă cu iarbă, cu dotarea acestora cu tipuri specifice de mobilier urban (șezlonguri urbane vs bănci sau cuburi de șezut) renunțarea la parcările de pe O. Petrovici și din fața clădirii Telefoanelor, configurarea unui sistem de trepte spre Canalul Morii și a unei piste de biciclete în consolă, peste apă, renunțarea la parcările de pe strada Barițiu, păstrarea unui fir de circulație pentru riverani spre clădirea de sticlă amenajată spre strada Regele Ferdinand, pe dala cu care s-a betonat canalul în anii 80, configurarea unui traseu spre Cetățuie cu o trecere de pietoni pe Barițiu din mijlocul parcului.

Având în vedere achizițiile făcute în ultima perioadă de Universitățile clujene pe strada Barițiu – cumpărarea casei de modă de vizavi de parcul Caragiale de către UTCN sau achiziția clădirii de sticlă albastră de către UBB, zona nou propusă urmează să deservească studenții și să se transforme într-o zonă de relaxare, una pentru mici evenimente ale orașului dar și un spațiu care să atragă turiștii.

Nici cei doi arbori de Ginkgo Biloba propuși spre a fi plantat în parc, nici faptul că se reintroduce în parc clădirea monument a Palatului Telefoanelor proiectată de arhitectul Vasile Mitrea, nici plăcuța de oțel cu care să se marcheze corect descoperirile arheologice din acest zonă, nici mestecenii propuși în zona descoperită a Canalului Morii, nici încercările de a oferi alternative spre apă a persoanelor cu dizabilități, nici șezlongurile urbane sau piatra durabilă propusă pentru amenajări nu au fost îndeajuns că compenseze istoria recentă a locului: loc de întâlnire a tinerilor practicanți de skating.

Funcțiunea de skate park din centru a fost eliminată complet. În fața eventualelor plângeri pe această temă, atât proiectanții cât și Primăria erau pregătiți să argumenteze că deja pregătesc în Cluj un adevărat skate park, în Parcul Rozelor din cartierul Grigorescu.

Nici această argumentație nu a fost de ajuns. Atât specialiști cât și reprezentanți ai asociațiilor pasionaților și practicanților acestor sporturi au criticat intenția Primăriei și cea a proiectului de a elimina funcțiunea din zona Caragiale.

Fostul senator Peter Ekstein Kovacs, implicat și în activitatea de peste drum de parc a Casei Tranzit, s-a declarat în favoarea spațiului pietonal propus în detrimentul mașinilor în zona centrală, dar a apreciat că tinerii au nevoie de o alternativă dacă se renunță la funcțiunea de skatepark pe care știe că tinerii o apreciază foarte mult.

Skaterul Bogdan Botiș a ținut să vorbească în numele acestei comunități și a arărat că a folosit spațiul alături de alți tineri pasionați de 16 ani, așa că nu este de acord ca funcțiunea să se scoată complet din această zonă. „Nu vrem să faceți aici un parc pentru skating cum faceți în Rozelor. Vrem elemente de mobilier urban, așa cum sunt și la Barcelona sau la Paris și care pot fi utilizate de către pasionații acestui sport care a fost acceptat la Olimpiadă. Acestea ar putea fi puse în fața clădirii Palatului Telefoanelor. Amenajările și treptele spre Canalul Morii vor fi toate negre dacă râmâne singura alternativă pentru noi”, a spus acesta.

Alți colegi de sport din sală l-au acompaniat. Ba și arhitecți și specialiști. E o categorie mare de utilizatori ai acestui spațiu iar ei trebuie să fie implicați în transformarea lui, e de părere președinta organizației profesionale a arhitecților din Transilvania, Daniela Maier.

„Cunosc copii care în 2004, când s-au făcut amenajările de skate park, au început să vină acolo și acum sunt campioni europeni”, a completat Maier. Arhitectul Adrian Pop a spus că nu e pasionat al sportului, însă că pentru el e meditativ să privească tinerii care îl practică. „Noi am avut un proiect la Satu Mare unde am propus un bazin dar în urma unui studiu sociologic a reieșit că funcțiunea de skate park este mult mai apreciată, așa că aceasta a primat”, a spus arhitectul. Arhitectul senior Eugeniu Pănescu s-a pronunțat și el pentru funcțiunea de skate park. Miruna Amza de la UBB s-a arăt și ea în favoarea păstrării funcțiunii de skate park aici în ideea că orice proiect pentru încurajarea mișcării ar trebui să primeze. „Memoria skate-parcului existent trebuie păstrată pentru că azi Parcul I.L. Caragiale e parcul skaterilor”, a spus și Andi Daizler.

El a mai recomandat scăderea diferenței de nivel a bordurii (trotuar-şosea) pe Barițiu şi Petrovici şi închiderea traficului în zonă în anumite weekenduri pentru testarea soluției în viitor sau amenajarea infrastructurii subterane pentru evenimente (acces la apă şi curent electric îngropat) plus amenajarea unei toalete publice.

Ovidiu Cîmpean, directorul din Primărie care coordonează și centrul de dezbateri CIIC, a făcut o glumă și pe seama faptului că administrația și proiectanții sunt singurii din sală care susțin eliminarea funcțiunii de skate park din zona Caragiale. El s-a arătat dispus ca împreună cu proiectanții să facă un fel de workshop cu reprezentanții organizațiilor de skateri ca să găsească soluții pentru ca ei să utilizeze în continuare parcul în forma propusă în urma modernizării.

O altă problemă s-a legat de poluare. Șefa de la Agenția de Mediu – Liana Mureșan – a apreciat că este nevoie de a crește suprafața verde din centrul Clujului, având în vedere densitatea foarte mare a clădirilor. „Studenții noștri despre care spuneați că vor folosi spațiul au nevoie de un aer cât mai curat iar câte un plămân verde în centrul orașului nu face decât să contribuie la asta. Numărul de copaci ar trebui să fie maximizat”, a apreciat oficiala. Tot la capitolul verde, o cercetătoare care activează în cadrul clădirilor UTCN de pe Barițiu a spus că e amatoare de verde și fascinată să privească verdele care există în acest parc. Ea a propus proiectanților să facă betoane verzi și să aducă invenții de materiale eco și reciclabile deja patentate de oameni din Universitate în amenajările din acest parc. Arhitectul Dan Domșa a cerut chiar verde în fața clădirii Palatului Telefoanelor. Daniela Maier a recomandat plantarea de mesteceni în zona monumentului Holocaustului care rămâne în acest parc, așa cum se obișnuiește peste tot în lume unde există astfel de monumente comemorative.

Accesul greoi al persoanelor cu dizabilități în noul spațiu a fost o altă temă adusă în discuție de participanții la dezbaterea inițiată de Primărie. Marian Pădure de la UBB a cerut o rampă pentru persoanele cu dizabilități și în mijlocul parcului, spre Barițiu, în așa fel încât persoanele care urmează să utilizeze spațiul să nu ocolească jumătate din parc. Studentul de la arhitectură Bogdan Sitariu a arătat și el că persoanele cu dizabilități nu ajung la apă prin amenajările în trepte propuse.

Despre această temă, proiectantul, arhitectul Vlad Rusu a explicat că a propus cele mai bune soluții posibile având în vedere constrângerile legate de spațiul mult prea mic, diferențele de nivel, de prezența vegetației sau de traficul pentru biciclete sau cel auto de pe Barițiu.

Amplasarea bustului lui I.L.Cargiale în acest parc a fost o altă temă adusă în discuție. Mai multe persoane au apreciat că bustul acestuia ar putea să primească un loc cu adevărat important în oraș. Sau cel puțin să fie întors cu fața la stradă. Arhitectul Pănescu a propus ca Muzeul de Istorie care se află în vecinătate să aibă un colț cu lucrări în acest parc, dacă tot prin modernizarea zonei se propune să se atragă turiști.

Riveranii din centru au adus în atenția Primăriei problema legată de locurile de parcare. „Noi nu avem curte, ce vom face?!”, au atras atenția locatari de pe strada O. Petrovici. „Un compromis”, a răspuns Ovidiu Cîmpean.

Intenția Primăriei este de a atrage bani europeni pentru modernizarea parcului pe următorul ciclu de finanațare al Uniunii Europene (2021-2027), spune Cîmpean.
Dezbaterea care a avut loc în 20 februarie este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’ finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).
(foto cover Andi Daizler -Facebook)

 

2 comentarii

  1. păi cum adică – distrugem linistea parcului cu toti skaterii ăiagalagiosi! spatiul trebuie sa aduca liniste nu sa-l dam unei minoritati agresive care tulbura linistea – e o mare greseala că cedati la presiunile unei găști de adolescenti turbulenti… eu in parcul ăla din cauza lor nu mai merg. să se duca in padure nu sa deranjeze cetatenii… acum orice tampenie se impune, ca si cum ce privilegii ar avea skaterii . daca asa face eu galagia aia m-ar amenda că tulbur linistea. scoateti-ii din cntru si trimiteti-ii undeva unde nu deranjează lumea cu sariturile lor. oricum toti isi rup pana la urmă oasele la cat de periculos e jocul asta.

Scrie un comentariu