Închide

Secretele Cetățuii din Cluj, într-o dezbatere joi la H33

ActualitateCultură by Actual de Cluj - mai 23, 2018 0 228

Aflați secretele fortificației de pe dealul Cetățuii, într-o explorare interactivă joi seara în cadrul seriei Povești despre Cluj, cu istoricul Tudor Sălăgean, arhitectul Szabolcs Guttmann și cercetătoarea Rebekah Jorgensen.

Întâlnirea e programată joi la ora 20 la H33, un spațiu pe strada Horea 33, de unde și numele, și poartă titlul „Poveștile Cetățuii – Dacă aceste ziduri ar putea vorbi. Explorare interactivă asupra unui loc enigmatic”.

Istoricul Tudor Sălăgean despre Cetățuia Clujului:

„Cetățuia a devenit un obiectiv militar important după înfrângerea de către austrieci a răscoalei curuților dintre 1703-1711. Clujenii simpatizau cu răsculații transilvăneni, iar austriecii considerau orașul nesigur. De aceea, ei au renunțat la planurile de modernizare a fortificațiilor de atunci ale orașului și au decis să construiască o altă fortificație, pe dealul Fellegvar, din care să țină sub control orașul.
Cu timpul, importanța strategică a fortificației a scăzut, dar Cetățuia a rămas un obiectiv militar până târziu în secolul al XX-lea. După 1800, în jurul acesteia au început să apară construcțiile cunoscute din imaginile de arhivă păstrate până astăzi. Multe dintre ocupantele acestora erau prostituate, această asociere între existența unei structuri militare și dezvoltarea prostituției nefiind una nefirească. Față de celelalte zone cu felinare roșii din Cluj, prostituatele de pe Cetățuie aveau tarife foarte mici, accesibile simplilor soldați, ucenicilor sau elevilor. În anii 1920-1930, un adolescent care avea câțiva lei în buzunar putea alege dacă să meargă la cinematograf sau la fetele de pe Cetățuie, pentru că tarifele erau asemănătoare.
Locuințele de pe Cetățuie au fost considerate interesante și din punct de vedere etnografic, datorită faptului că, în proiectele din 1922-1925, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei urma să fie instalată pe Cetățuie. Romulus Vuia, directorul de atunci al muzeului, a reușit chiar să achiziționeze una dintre grotele locuite de pe Cetățuie, cu întreg inventarul acesteia. Aceasta ar fi urmat să ilustreze una dintre cele mai arhaice forme umane de locuire, în forma păstrată la Cluj până în secolul XX. Din păcate, Parcul Etnografic a primit teren nu pe Cetățuie, ci pe Dealul Hoia, iar proiectul locuinței de grotă a fost abandonat, aceasta și datorită faptului că autoritățile interbelice au fost incapabile să sistematizeze zona.
Construcțiile de pe versantul sudic al dealului Cetățuia au fost demolate după al doilea război mondial, în perioada comunistă. Zona a fost transformată în spațiu verde, iar la baza dealului au fost construite blocurile existente și astăzi, admirate pe atunci de locuitorii orașului”.

Cetățuia a fost sistematizată de regimul comunist – sistematizare ce a fost una dintre primele ce aveau să schimbe, și nu neapărat în bine, aspectul orașului, cu cartiere-mamut, bulevarde largi și cocioabe călcate de buldozere. Cei care au pus pe hârtie sistematizarea acesteia au fost arhitecții Zoltan Balazs și Eliza Fierlinger, respectiv inginerii Zeno Miculescu și Eduard Ionescu. În 1964 la baza versantului sudic apar patru blocuri de șase nivele. 12 ani mai târziu în vârful dealului apare hotelul Belvedere.

   

Citește și:

FOTO Cetățuia de acum 100 de ani era locuită de bandiți, prostituate și oameni ai peșterilor

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare