Se încălzește pentru a-l contracandida pe Emil Boc la Primăria Cluj

Deputatul PSD Horia Nasra pare singurul dispus din partid să-și asume rolul de candidat pentru Primăria Cluj, într-o competiție electorală ce arată din start ca o pierdere de timp, având în vedere că toate sondajele previzionează o victorie detașată a lui Emil Boc. Nasra se încăpățânează s-o țină tot într-o opoziție, semnalând constant că administrația Emil Boc nu reprezintă nicio strategie palpabilă pentru Cluj și că tot ceea ce a întreprins Emil Boc, până în prezent, însumează doar un PR agresiv și manipulator. Partidele nu și-au anunțat încă oficial candidații pentru Primăria Cluj, însă PSD  Cluj nici nu pare să aibă alternativă, mai ales în această perioadă de reconstrucție a organizației de partid. Chestionat dacă se pregătește să candideze pentru Primăria Cluj, Nasra a evitat să dea un răspuns clar. El s-a limitat să anunțe că, în scurt timp, noua conducere a PSD Cluj va fi în măsură să iasă cu o lista oficială de candidați, pentru primării și pentru Consiliul Județean. Pe de altă parte, n-a negat că ar putea fi desemnat de către partid să-l contracandideze pe Emil Boc.

În contextul deschiderii campaniei electorale, deputatul social democrat repetă manifestul prin care îi cere socoteală primarului Emil Boc pentru promisiunile electorale neonorate. Horia Nasra a transmis înt-un comunicat de presă că administrația liberală de sub umbrela lui Emil Boc e  complet plafonată, înregistrând  „zero dezbateri în Consiliul Local, zero gândire strategică, zero inițiative alternative și/sau complementare în grupul de consilieri locali liberali, care votează strict la îndemnul politic al primarului Emil Boc, precum o armată de troli supraveghiați de Fratele cel Mare”.  „Promisiunile electorale uitate și/sau abandonate de Emil Boc sunt o dovadă clară a faptul că municipiul s-a dezvoltat datorită universităților și a locurilor de muncă apărute pentru tinerii bine pregătiți, absolvenți ai universităților de prestigiu din Cluj-Napoca. Deci nu datorită lui Emil Boc”, mai arată Nasra.

Printre promisiunile nerealizate şi proiectele abandonate ale Primăriei lui Emil Boc sunt amintite: –Emil Boc a promis tinerilor și studenților din Cluj-Napoca un credit municipal pentru construirea a 3000 de locuinţe pentru tineri: „Eu voi garanta construcţia locuinţei şi tânărul va primi rate pentru acest lucru”.

• – Emil Boc a mai promis, pentru primul an al mandatului sau, construirea a 1500 de locuințe sociale, cu suprafaţa de 50 mp, pe care intenţiona să le închirieze tinerilor sau celor obligaţi să-şi părăsească imobilele, la chirii între 200.000 şi 400.000 de lei vechi!
• – Boc a promis construcția unui campus studenţesc în parteneriat cu universităţile clujene. Proiectul este o altă fată morgana a edilului Emil Boc, o promisiune nerealizată care afectează studenţii şi contribuie la menţinerea Clujului în topul celor mai scumpe oraşe din ţară, în privinţa chiriilor şi imobiliarelor, în general. Cluj-Napoca nu este doar cel mai important centru universitar din Transilvania, ci şi oraşul în care trăiesc, studiază, zeci de mii de tineri, care cheltuiesc peste o sută de milioane de euro, bani care intră în economia oraşului.
• – Dacă în 27 septembrie 2015, Emil Boc declara: „Soluția metroului nu se poate implementa la Cluj, pentru că avem un oraș cu jumătate de milion de oameni și cu un cost de 5 miliarde de euro pentru metrou. Ar fi o soluție care nu se poate susține financiar. Ar fi frumos să ai de la Polus la Aeroport o linie de metrou. Din nefericire costurile exorbitantate, de 5 miliarde de euro, nu ne permit nici să visăm” în 2020, proiectul #MetrouCluj, demarat în 2019, devine o altă promisiune amânată a primarului Emil Boc, cu care încearcă să ascundă problemele generate de blocajul din trafic.
• – În campania electorală din 2012, Emil Boc a promis prelungirea liniei de tramvai până în Florești. În stilul caracteristic, promisiunea nu a fost onorată, Emil Boc aruncând pe piaţă, de atunci şi până acum, ideea metroului sau a trenului de suprafaţă care să facă legătura şi între Floreşti şi Cluj-Napoca.
• -Alt proiect megaloman gândit de Gheorghe Funar, preluat de Emil Boc şi apoi abandonat, este tunelul de sub Cluj-Napoca. Chiar dacă proiectul a fost îndelung ironizat de foarte multe voci, succesorul lui Funar, Emil Boc, a venit cu o idee aproximativă câțiva ani mai târziu: un tunel care să traverseze oraşul. În 2004, Emil Boc anunţa un tunel din centru, de la Primărie, până la Regionala CFR, apoi în al doilea mandat a mărit proiectul, din centru până în Piața Mărăști.
• – Construcția unui nou cămin de bătrâni în municipiul Cluj-Napoca este o altă promisiune uitată în sertarele primăriei. Căminul urma să fie construit printr-un parteneriat în cadrul căruia Primăria trebuia să asigure finanţarea, iar Consiliul Judeţean Cluj, terenul necesar construcţiei.
• – Emil Boc a promis că municipiul va fi „campion” la proiecte pe fonduri europene: Absorbţia de fonduri europene este la un nivel mediocru, de exemplu, proporțional, sub nivelul municipiului Turda sau sub oraşe din Bulgaria care au reuşit să atragă mai multe fonduri europene decât cei din primăria Cluj-Napoca. Astfel, la capitolul fonduri europene Clujul ocupă un loc mediocru în clasamentul naţional.
• – Emil Boc promitea cloșca cu puii de aur în campania electorală don 2016: un Cluj Shopping City à la Parndorf. Evident, promisiunea a rămas în aer: „Vrem să facem Cluj Shopping City. Mulţi mi-au spus că merg la Parndorf la cumpărături, pentru că acolo găsesc produse de calitate la preţuri mai mici. Clujul poate avea şansa să devină un obiectiv pentru locuitorii din Transilvania în materie de shopping, având cel mai modern centru de acest fel, unde oamenii pot veni să cumpere la preţuri mai mici”.
• – La capitolul depunere de proiecte pentru atragerea de fonduri guvernamentale, binomul Boc-Tarcea a depus mai puţine proiecte în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală I şi II decât comunele Negreni, Chinteni sau municipiul Turda. De asemenea, suma finală a proiectelor depuse este sub cea a celor două comune menționate mai sus.
• Cartierul de locuințe din Borhanci a rămas la stadiul de schiță și se încadrează în promisiunile primarului Emil Boc privind construirea de cartiere noi în Cluj-Napoca. Emil Boc promite de doisprezece ani locuințe noi pentru clujeni dar în realitate avem doar cartiere megalomanice din hârtie!
• – Cartierul Valea Gârbăului este o altă minciună a Executivului primăriei Cluj-Napoca și se înscrie la capitolul ‘cartiere din hârtie’. Proiectul prevedea construcţia cartierului pe un teren de 12,7 hectare. Cartierul de locuinţe trebuia realizat printr-un parteneriat între Primărie și bănci comerciale, prin licitaţie publică de asociere.
• – Cartierul Tineretului este o altă promisiune nerealizată extrem de importantă pentru tinerii din Cluj-Napoca. Proiectul, în cifre, trebuie să cuprindă: 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinţe terasă, 71 case înşiruite, 300 case cuplate, 358 de case detaşate, 162 de vile pe terenuri individuale, 384 apartamente în regim de locuinţe sociale.
• – Boc a promis finalizarea programului de reabilitare termică şi de modernizare a centralelor termice de cartier până în 2017, însă „revoluția industrială” promisă în iunie 2012 are greutatea și viteza unui melc. Finalizarea programului se va realiza, probabil, în 2027, 2029…
• – Emil Boc nu-şi asumă reabilitarea străzii Triajului, chiar dacă oficialii CNCF CFR SA şi-au manifestat dorinţa de a colabora în această speţă. De mai bine de zece ani, aproximativ 200 de clujeni sunt afectați zilnic de starea proastă a străzii Tirajului. Având în vedere că primarul Emil Boc a informat de mai multe ori că nu poate reabilita strada Triajului până nu trece în proprietatea publică a municipiului, am demarat un dialog instituțional pentru rezolvarea problemei. În urma răspunsului ministrului transporturilor, concluzia este una simplă: CNCF CFR SA îşi arată toată disponibilitatea şi sprijinul pentru asfaltarea străzii Triajului, prin urmare realizarea investiției este posibilă și este nevoie doar de voința administrativă și politică a primarului Emil Boc.
• – Binomul Boc-Tarcea nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea municipiului, cu extinderea imobiliară care a determinat apariţia a numeroase străzi private dar care sunt abandonate de primărie, chiar dacă în campania electorală din mai 2016, Emil Boc a promis asfaltarea lor: „400 de străzi private ar dori să ia în proprietate municipalitatea pentru a le moderniza cu bani publici. Acestea vor fi preluate în baza unor acte de donaţie”
• – Strazi neasfaltate din CENTRUL Clujului: Până să robotizeze funcţionarii publici din primăria Cluj-Napoca, Emil Boc trebuie să asfalteze o stradă de pământ din centrul oraşului: „În jurul Lacului”. Oare va asfalta robotul Antonia strada de cinci stele „În jurul Lacului”?
• – Dacă în 2008 Emil Boc anunţat construirea câtorva parkinguri, în 2012 a revenit cu promisiunea sa, şi chiar a crescut numărul parkingurilor promise: „Vom finaliza parkingurile începute şi vom identifica, cu sprijinul cetăţenilor, noi amplasamente pentru a construi parkinguri supraterane în toate cartierele oraşului și parkinguri subterane în zona centrală . Vom realiza cel puţin 7.000 de noi locuri de parcare”. În concluzie, în acest moment, promisiunea privind construirea de parkinguri este departe de a fi onorată, ritmul construcţiei acestora fiind unul foarte lent.
• – Drama socială şi economică de la Pata Rât, o pată pe obrazul tuturor politicienilor clujeni, implicit a comunității noastre, o problemă socială care ne pune pe harta Europei a pungilor de sărăcie și marginalizare socială, nu a fost, nu este și nu va fi o prioritate pentru Emil Boc și cercul său de apropiați.
• – În ultimii ani, Emil Boc a promis clujenilor realizarea unui Someș navigabil, cu bărcuțe și insule de relaxare. Probabil nici în 2020, Emil Boc nu va putea explica de ce, încă, pe Someș, nu avem bărcuțele promise în campania din 2012. Vă reamintesc, urbaniştii clujeni au semnalat încă din 2012 că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul.
• – Un alt proiect important care a rămas la stadiul de schiță şi promisiune este celebrul Aqua Park pentru care Emil Boc și PNL Cluj au alocat 1.000.000 lei în 2013. Între timp, primăria Chinteni a reuşit să obţină finanţare pentru un proiect similar, în aceste condiţii clujenii vor lua drumul Chintenului pentru a se relaxa în Aqua Park.
• – Plictisit și ușor plafonat administrativ, Emil Boc a început să temporizeze întâlnirile cu clujenii. Dacă în primul mandat Emil Boc asculta clujenii, continuarea consultărilor cu locuitorii tuturor cartierelor pentru a stabili priorităţile oraşului a rămas o promisiune uitată în Bucureşti, practic omul politic Emil Boc a suferit după 2012, după ce s-a întors din Bucureşti, o transformare politică radicală.
• – Boc promitea înființarea unui patinoar permanent în Cluj-Napoca, proiect abandonat. Ideea unui patinoar permanent în oraş a fost enunţată după primul mandat de primar, patinoarul urmând să fie construit în cartierul Mărăști, pe locul unei foste fabrici de alcool, însă pe acel teren între timp s-au construit sediile Universității Dimitrie Cantemir și FSEGA.
• -A urmat ult alt „proiect de suflet” al primarului, firește abandonat, amenajarea patinoarului pe lacul Chios din Parcul Central.
• – În 2004, Boc a promis disciplină urbanistică dar în șaisprezece ani a provocat doar un haos urbanistic în Cluj-Napoca, care va produce efecte nedorite pe o perioadă lungă de zeci de ani. Prin aprobarea noului Plan Urbanistic General se dorea o disciplină urbanistică și autorizarea construcțiilor, însă în realitate noul PUG, intrat în vigoare în 2015, este atacat în instanță în zeci de procese, iar PUZ-urile care modifică noul PUG, aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local, au fost atacate în instanță de către instituția Prefectului.
• – Un punct nevralgic din Cluj-Napoca care contribuie substanţial la blocarea traficului este trecerea peste calea ferată în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu, unde Emil Boc şi consilierii liberali au promis construcţia unui pasaj de supratraversare peste calea ferată, care urma să contribuie substanţial la fluidizarea traficului din zonă.
• – O altă promisiune nerealizată: grădiniţa din incinta primăriei, unde cetăţenii care vin cu diverse probleme la primărie să-şi poata lăsa copiii în timpul necesar rezolvării problemelor respective.
• – În fiecare an, primarul le mai arată clujenilor că se lucrează la proiectul de introducere a cablurilor în subteran, fiecare metru de cablu rezolvat fiind consemnat minuțios în raportul de activitate. De exemplu, 2015 şi până în 2016 au fost introduşi în subteran doar 7 metri de cabluri. Proiectul este într-o întârziere evidentă.
• – Chiar dacă mai interesat de identificarea unui brand al oraşului a fost primarul Sorin Apostu, și Emil Boc a promis în mai multe rânduri identificarea unui brand pentru municipiu. Şi în acest caz, un parteneriat cu universităţile clujene putea oferi mai multe variante de branduri pentru oraş.
• – Construcţia de noi creşe este imperios necesară! În 2019 şi în anii trecuţi mii de părinţi din Cluj-Napoca nu au posibilitatea să-şi trimită micuţii la creşe pentru că locurile sunt insuficiente. Încă de acum trei ani i-am propus primarului Emil Boc, ca printr-un parteneriat politic local să punem umărul şi să construim creşe noi în Cluj-Napoca, în condiţiile în care, în 2017, Guvernul PSD a alocat 17 milioane lei pentru construirea a două creșe în cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca și alte două în comunele Baciu și Gilău, ambele în valoare de 7,5 milioane lei, fonduri alocate prin Programul Național de Dezvoltare Locală.
• – Promisiune expirată: termenul de realizare al proiectului ‘Redecorarea și reamenajarea zonei Cetățuia – monument istoric, punct de referință al municipiului Cluj-Napoca’ era acum opt ani. Amenajarea zonei Cetățuia este însă necesară și astăzi. Cetățuia rămâne în paragină şi degeaba se poate admira panorama orașului, dacă rişti să-ţi rupi picioarele sau să cazi în gol.
• – Unde este SERVICIUL GRATUIT DE MEDITAŢII? Unde sunt MINGILE DE BASCHET şi RACHETE DE TENIS promise în 2004? Populismul cronic al primarului Boc lasă urme: „Pentru cei ce nu au posibilităţi materiale ca să cumpere o minge de baschet, o rachetă de tenis, eu pot să le pun la dispoziţie bugetul Primăriei pentru asta”, promitea Boc.
• – Celebrul proiect Bike-Sharing este unul dintre proiectele teoretic finalizate dar practic eşuate ale primarului Emil Boc. Proiectul este considerat şi de către bicicliști un proiect ratat. Este suficient să fii atent la pistele pentru biciclete care încep de oriunde și se termină abrupt, fără legătură.
• – Altă promisiune nerealizată este demararea unei analize în vederea cumpărării/preluării platformei C.U.G., în scopul construirii unui centru de afaceri, vamă liberă, etc.
• – Deputatul Emil Boc promitea în 2004 că dacă va ajunge primarul Clujului va înfiinţa un serviciu de consiliere juridică pentru vechii proprietari ai caselor naţionalizate. Abordarea populistă nu şi-a găsit finalitatea.
• – La nivel de infrastructură trecem la promisiuni electorale nerealizate și unele pasaje pietonale subterane promise în 2012 și 2016, pe modelul celor existente în orașele occidentale aglomerate, în intersecțiile intens circulate, așa cum sunt, spre exemplu, cele din P-ța Mihai Viteazu, P-ța Lucian Blaga, P-ța Avram Iancu sau P-ța Mărăști.
• – Indiferenţă totală la apelul colegilor mei din Consiliul Local cu privire la solicitarea de construire/igienizare a toaletelor publice în toate cartierele orașului.
• – Cluj-Napoca este în topul național, pe locul II, la consumul de droguri, municipiul fiind împânzit de consumatori, presa locală relatând pe larg această situaţie. Emil Boc nu a venit cu o strategie locală contra consumului de droguri, prevenţia în Cluj-Napoca fiind zero, în condiţiile în care Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Judeţean Cluj şi-au asumat mare parte a prevenţiei printr-un parteneriat cu ANA, urmând ca Executivul judeţean şi primăriile oraşelor clujene să finanţeze şi să dezvolte activităţile de prevenţie.
• – A promis că va sprijini sportul clujean și implicit Universitatea Cluj dar a uitat să redea baza sportivă Dan Anca clubului universitar.
• – Dezvoltarea de parcări tip „park and ride”, spre exemplu, lângă viitoarea Centură de Sud a fost promisă consilierilor locali PSD+ALDE pentru votarea bugetului oraşului pentru anul 2018. În această speță, în 2019, un pas timid a fost realizat, după ce Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj au încheiat un protocol de colaborare în vederea realizării unor parcări de tip „park&ride”. De atunci însă nimic nu s-a mai întreprins!
• – În 2004, Boc promitea construirea de terenuri de sport şi panouri de baschet cu instalaţie de nocturnă, în toate cartierele municipiului. Unde sunt terenurile şi panourile?
• – Echipa lui Emil Boc a pierdut în mod rușinos competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în favoarea Timișoarei.
• – Una dintre marile restanţe ale primarului Emil Boc, în condiţiile în care este preşedintele Asociaţiei Metropolitane de Transport Public Cluj, este prelungirea transportului în comun către cel de-al doilea inel de comune din jurul municipiului.
  Lipsa de organizare a ședințelor pe zona metropolitană a blocat multe proiecte importante de dezvoltare, care ar fi putut sprijini atât municipiul cât și pe celelalte comunități din județ.
• – Intrările în Cluj-Napoca dinspre localitățile Feleacu, Florești, Baciu, Chinteni și Apahida arată ca acum șaizeci de ani. Emil Boc a promis concursuri și premii pentru modernizarea intrărilor în municipiu dar în realitate au rămas neschimbate. În ultimii ani am propus primăriei să facă un parteneriat cu universităţile clujene pentru identifica cele mai bune variante de branduire, însă interesul binomului Boc-Tarcea, a fost și în această speță unul limitat.

Nici un comentariu

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.