Scandal în Florești, polițiști, mascați și jandarmi au intrat peste mai mulți scandalagii în casă, i-au imobilizat cu electroșocuri, au dat cu lacrimogene, acum un scandalagiu e condamnat la închisoare pentru ultraj după ce l-a amenințat pe un polițist că scoate sabia

Scandal în Florești, polițiști, mascați și jandarmi au intrat peste mai mulți scandalagii în casă, i-au imobilizat cu electroșocuri după ce unul dintre ei l-a lovit pe un polițist, au dat cu lacrimogene, locatarii blocului au ieșit ciucure la balcoane. S-a deschis dosar penal pentru ultraj, prima instanță i-a achitat pe scandalagii dar procurorii au făcut apel, iar acum instanța a dat câștig de cauză definitiv anchetatorilor.

Fapta s-a petrecut în dimineața de 25 octombrie 2020, când mai mulţi poliţişti şi jandarmi s-au deplasat la apartamentul inculpatului, din Floreşti, întrucât acesta şi alte persoane ascultau muzică la un nivel ridicat. Cu acea ocazie, inculpatul a exercitat acte de agresiune împotriva unui poliţist, fapt pentru care a fost încătuşat de oamenii legii.

După ce polițiștii şi jandarmii au ajuns în faţa blocului cu inculpatul încătușat, un altul a ieşit pe balcon şi le-a adresat acestora mai multe ameninţări şi insulte, tulburând, astfel, şi liniştea publică din zonă.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că, în seara zilei de 24 octombrie 2020, doi bărbați au fost, împreună cu mai multe akte persoane pe o terasă, unde au consumat băuturi alcoolice, până în jurul orei 24. La această oră, inculpatul şi prietenii săi s-au retras în apartamentul unei femei, unde au continuat să consume băuturi alcoolice şi să asculte muzică la un volum ridicat.
Întrucât la apartament şi-a făcut apariţia un echipaj de poliţie, care le-a atras atenţia să dea volumul muzicii mai încet, inculpatul şi prietenii săi au plecat din acel loc în apartamentul situat în localitatea Floreşti, unde acesta locuieşte în chirie.
Întrucât şi în acest loc inculpatul şi celelalte persoane făceau gălăgie şi ascultau muzica la un volum ridicat, unul dintre locatarii blocului a sesizat organele de poliţie, fapt pentru care, în jurul orei 4, un echipaj de poliţie format din persoana vătămată – poliţist în cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Floreşti – şi un jandarm în cadrul Grupării Mobile de Jandarmi s-a deplasat la uşa apartamentului.
După ce poliţiştii au bătut la uşă, din interior au ieşit doi bărbați, ambii doar în chiloţi, care ”au manifestat un comportament agitat, începând să urle: de ce să mă legitimez, de ce să dau muzica, că sunt la mine acasă? ce vă trebuie vouă? Daţi-mi amendă şi o să continuăm, pe noi nu ne interesează!”, după cum arată actele de la dosar consultate de actualdecluj.ro, respectiv declarația victimei.

În aceste condiţii, poliţistul a solicitat sprijinul unui alt echipaj, fapt pentru care la apartament s-au deplasat doi polițiști din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Floreşti, însoţiţi de un jandarm. Poliţiştii le-au cerut celor doi să dea muzica mai încet, după care au plecat din faţa apartamentului, cu intenţia de a părăsi zona.
Cu toate acestea, aşa cum rezultă din declaraţiile poliţiştilor şi jandarmilor audiaţi în cauză, imediat după plecarea lor din interiorul apartamentului s-a auzit iar gălăgie dar şi muzică la un volum ridicat, fapt pentru care au luat decizia de a reveni la apartament.
După deschiderea uşii s-a purtat un dialog timp de aproximativ un minut. Unul dintre polițiști a declarat că înainte de a deschide uşa ”noi discutasem între noi şi am stabilit că, dacă vor deschide, le vom cere să iasă afară şi să ne însoţească întrucât voiam să îi sancţionăm contravenţional, dat fiind că în primă fază noi îi avertizasem verbal.  (…) Au deschis uşa şi a doua oară, iar noi le-am zis ”fraţilor, am venit o dată la voi, chiar nu se poate cu voia bună?” şi le-am cerut să vină cu noi. Ei au spus că ei nu vin nicăieri şi că în casa lor fac ce vor şi că nu le spunem noi ce să facă în casa lor. (…) era cu gura pe sus şi ne tot spunea că are pile, că are avocaţi şi că nu le putem face ceva şi că ei fac ce vor în imobil. (…) era în stânga, iar (…) în dreapta, ambii fiind în pragul uşii, însă (…) era ieşit cu un picior în faţa uşii. (…) a pus mâna pe (…) cu scopul de a-l lua, iar eu am vrut să pun mâna pe (…) dar acesta s-a tras tare în spate, concomitent cu (…), care s-a tras şi el, acesta din urmă trăgându-l pe colegul (…) în interiorul apartamentului. Astfel, am observat cum, atunci când (…) se ţinea de (…), pentru ca acesta din urmă să nu scape, (…) l-a împins cu stânga pe (…) iar ulterior l-a lovit, în mod intenţionat, cu pumnul în faţă, cu cealaltă mână (cu dreapta). Atunci când am văzut că colegul nostru a fost lovit, am intrat toţi în interior şi am folosit forţa pentru a-l imobiliza. Menţionez că eu am observat nemijlocit cum (…) s-a întors spre partea stângă, atunci când era ţinut de (…), iar după ce s-a întors uşor spre stânga, cu pumnul drept l-a lovit în faţă pe (…) iar ulterior s-a întors şi a vrut să fugă în casă, dar noi am sărit pe el”.

Astfel, toţi poliţiştii şi jandarmii au intervenit şi l-au pus la podea pe unul dintre recalcitranți, pentru a-l încătuşa, la realizarea acestei activităţi ei folosind inclusiv un baston cu electroşocuri şi un spray iritant, întrucât inculpatul se zbătea. De asemenea, unul dintre polițiști a intenţionat să-l reţină şi pe al doilea inculpat, însă nu a reuşit întrucât acesta s-a refugiat într-o cameră, în interiorul căreia s-a încuiat.

După încătuşarea unuia dintre recalcitranți poliţiştii l-au condus în afara blocului, în maşina de serviciu, şi au aşteptat sosirea echipajelor de intervenţie, formate din ”mascați” și jandarmi. După sosirea luptătorilor la faţa locului toate persoanele din interiorul apartamentului au fost conduse la sediul Secţiei 6 Poliţie Rurală Floreşti.
Cu toate acestea, până la sosirea luptătorilor şi jandarmilor, inculpatul a ieşit pe balconul apartamentului său şi, de acolo, le-a adresat poliţiştilor ameninţări cu acte de violenţă, în sensul că îi va tăia cu o sabie. De asemenea, acesta le-a adresat poliţiştilor mai multe jigniri, folosind în mod repetat apelativul ”miliţienilor” şi i-a acuzat că i-au sustras mai multe sume de bani din casă, tot acest ”spectacol” producând o reală tulburare a liniştii publice din zonă, cu consecinţa trezirii mai multor locatari din blocurile vecine.

Câteva declarații ale polițiștilor din proces: 

”îmi amintesc că (…) a ieşit pe balcon şi a strigat la noi că suntem miliţieni, că el are avocaţi şi că o să vedem noi. Nu îmi amintesc ce altceva a strigat întrucât eram agitat după cele întâmplate (…) la geamurile blocului … au ieşit mai multe persoane, unele strigând către ei „iarăşi faceţi scandal? pe voi nu vă linişteşte nimeni?” de unde am dedus că aceştia provocau scandaluri şi tulburau liniştea vecinilor lor în mod frecvent” (…) ”persoana care s-a închis a ieşit pe balcon şi a început de acolo să strige „miliţienilor, vă prind pe voi fără haine”. Au fost mai multe cuvinte obscene pe care nu mi le amintesc….”.

”După ce noi am ajuns la maşină, (…) a ieşit la balcon şi spunea ceva legat de săbii, parcă să o dăm parte în parte sau ceva de acest gen. Nu am înţeles foarte bine pentru că el tot urla că noi am făcut abuz şi că am intrat peste ei”.

”După încătuşare am coborât jos cu (…) – cel care îl lovise pe (…) – şi l-am introdus în maşină iar de la balcon am auzit pe cel care se închisese în baie cum striga ”vă tai cu sabia”. Atunci am solicitat sprijinul SAS şi GMJ. Am aşteptat până au sosit aceste echipaje. În tot acest timp, de la balcon acel bărbat urla şi striga că nu avem mandat, că ne dă afară din poliţie, că ne dă în judecată, că suntem nişte miliţieni. În afară de cea cu sabia nu ne-a mai adresat alte ameninţări. La celelalte balcoane de pe stradă au ieşit grupuri mari de oameni care au relatat verbal că nu este prima dată când acele persoane făceau gălăgie şi scandal. (…) bărbatul de la balcon mai striga că a avut în casă 10.000 lei şi i-au dispărut şi că ne va da în judecată şi ”va lua de pe noi 50.000 lei”.

”după ce am coborât, pe balconul apartamentului au ieşit toţi, iar (…) a început să strige la noi că ne taie cu sabia, că o să ne mai întâlnim, noi o să fim fără haine şi ne toacă, a strigat de mai multe ori „miliţienilor”, „comunişti”, ne-a ameninţat cu avocatul lui, că i-am furat din casă 10.000 lei. A continuat să urle şi să strige de la balcon aproximativ 20 minute până când, la solicitarea noastră, la adresă a ajuns şi duba de intervenţie a jandarmilor”.

Un locatar:

”am auzit de la balconul apartamentului 12 un alt vecin care striga în gura mare că au intrat fără mandat la el în casă, „miliţienilor”, apoi a zis că avea 10.000 lei în casă şi că i-au dispărut. Oricum striga foarte tare, astfel încât vecinii din două blocuri au ieşit la geam şi se uitau la ce se întâmplă. Poliţiştii încercau să îl convingă pe băiatul respectiv să se liniştească şi să coboare la maşina de poliţie. (…) nu am auzit ca vecinul ce striga din balcon să fi ameninţat pe cineva cu sabia, dar nu am stat încontinuu în balcon. În ceea ce priveşte vecinii de la (…) precizez faptul că aproape săptămânal făceau chefuri cu muzică la nivel foarte ridicat, deranjând liniştea. Referitor la acest incident arăt faptul că am fost indignat şi nervos pe ceea ce s-a întâmplat. Nu mi s-a părut deloc normală atitudinea vecinilor de la (…), care au trezit două blocuri cu scandalul făcut de ei”).

Raportat la infracțiunea de ultraj prin ameninţare, prima instanţă a constatat că fapta reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului  nu este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii obiective. Mai exact, legea defineşte ultrajul ca fiind amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârșite împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții. În speţă, potrivit rechizitoriului elementul material al infracţiunii de ultraj este reprezentat de ameninţarea poliţiştilor şi jandarmilor cu exercitarea de acte de violenţe, în speţă cu o sabie. Amenințarea, ca modalitate alternativă de comitere a infracțiunii de ultraj trebuie să fie de natură să producă celui amenințat o stare de temere, astfel cum rezultă chiar din definiţia legală. Aptitudinea ameninţării de a fi de natură a produce o stare de temere celui ameninţat se evaluează de către persoana ameninţată, deoarece fapta este aptă sau nu a vătăma doar libertatea psihică a persoanei ameninţate, care este un atribut legat exclusiv de persoana victimei.

Analizând declaraţiile tuturor persoanelor menţionate în rechizitoriu ca fiind ultragiate prin ameninţare – polițiștii și jandarmii – prima instanţă a constatat lipsa oricărei referiri la o eventuală stare de temere provocată de comportamentul inculpatului.
Fiecare dintre aceştia se referă la incident în ansamblu şi în principal la comportamentul violent al locatarului care a condus la pătrunderea în apartament, la folosirea bastoanelor cu electroşocurilor, a spray-urilor cu gaze lacrimogene, la încătuşarea cu dificultate a locatarului şi la coborârea forţată a acestuia la autospeciala de poliţie.

Prima instanţă a reţinut că, pe parcursul incidentului principal inculpatul nu s-a aflat de faţă, ci s-a refugiat în baie sau într-una dintre camerele locuinţei. Apoi, întrucât în interiorul apartamentului nu se mai putea respira din cauza gazelor lacrimogene folosite de către poliţişti, inculpatul împreună cu toţi ceilalţi participanţi la petrecere rămaşi în apartament, a ieşit pe balconul locuinței. De aici, prima instanţă a reţinut că, într-adevăr, inculpatul a proferat ameninţările cu sabia reţinute în actul de sesizare. Prima instanţă a mai arătat, însă, niciunul dintre aşa-zişii ultragiaţi prin ameninţare de către inculpat nu menţionează că proferarea exclusiv verbală a ameninţării cu tăierea cu sabia – în condiţiile în care inculpatul nu a arătat şi nici nu a deţinut o astfel de armă – i-ar fi produs vreo stare de temere.

În concluzie, prima instanţă a apreciat că nu există nicio dovadă cu privire la aptitudinea ameninţărilor proferate de către inculpat.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanţă, ca o consecinţă a soluţiei de achitare în raport cu infracţiunea de ultraj, a lăsat nesoluţionate acţiunile civile.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorii au cerut desfiinţarea hotărârii atacate, reaudierea inculpatului, a persoanelor vătămate şi a martorilor, pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pentru fiecare dintre infracţiunile imputate, respectiv ultraj şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
În motivarea apelului, s-a arătat că, în urma administrării probatoriului, instanţa de judecată a ajuns la o concluzie eronată, considerând că faptele imputate inculpatului nu sunt prevăzute de legea penală. În argumentaţia soluţiei de achitare cu privire la fapta de ultraj instanţa de fond a arătat, în esenţă, că ameninţările adresate de inculpat persoanelor vătămate, prin utilizarea unei expresii de tipul ”vă tai cu sabia” nu avea aptitudinea de a produce o reală stare de temere vreuneia dintre persoanele vătămate, în condiţiile în care inculpatul nu deţinea o sabie, iar expresiile ameninţătoare nu au fost însoţite de acţiuni sau gesturi care ar fi putut releva o intenţie a inculpatului de a proceda la punerea în practică a respectivelor ameninţări.

Potrivit prevederilor legale, au arătat procurorii, pentru ca o faptă de ameninţare să fie tipică, este necesar ca ameninţarea proferată să fie de natură să îi producă victimei o stare de temere. ”Pe cale de consecinţă, este irelevant dacă autorul faptei are sau nu intenţia sau posibilitatea reală de a-şi pune în practică ameninţările, câtă vreme cuvintele adresate de acesta au aptitudinea de a produce, în mintea victimei, o stare de temere, acesteia fiindu-i restrânsă libertatea psihică”, au arătat aceștia.

În concluzie, procurorul a apreciat că fapta inculpatului de a le adresa persoanelor vătămate ameninţarea cu tăierea cu sabia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ameninţare şi, pe cale de consecinţă, ale infracţiunii de ultraj.

Curtea de Apel a decis vineri să admită apelul declarat de procuror și a desființat integral decizia instanței inferioare. Rejudecând, instanța de apel l-a condamnat pe inculpat la șase luni de închisoare pentru ultraj și trei luni pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, contopite căci au fost săvârșite în concurs, la șapte luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe doi ani. Decizia, luată vineri, e definitivă.

Fotografie cu caracter ilustrativ

Nici un comentariu

Actual de Cluj