Închide

S-a promis concurs pentru reamenajarea Someșului. Care e stadiul procedurii

EconomieTop News by Kristina Reştea - mart. 20, 2015 0 682

Despre cum „orașul de pe Someș” nu profită de potențialul pe care îl oferă un culoar de apă într-un oraș se discută de ani de zile. Și ideea lansării unui concurs pentru reamenajare râului e lansată de mult, iar la început de an lumea s-a (mai) adunat (încă o dată) la masă pentru a pune la cale un plan. La două luni de la “atelierul de lucru” în care administrația și invitații interesați de subiect s-au întâlnit pentru discuții premergătoare unui concurs pentru amenajarea râului, reprezentanții Ordinului Arhitecților pregătesc propunerea care să fie avansată Consiliului Local.

S-a găsit deocamdată responsabil de temă, voluntar: Dan Clinci, vicepreședinte la filiala Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România. Se lucrează la realizarea unei propuneri pentru o hotărâre de consiliu care să cuprindă toate datele pentru masterplan, temă, regulament, buget”, a precizat președintele OAR, Șerban Țigănaș.

DSC_2505

Amintim că în ianuarie, într-o întâlnire de lucru, administrația promitea organizarea unui concurs pentru amenajarea culoarul de apă care traversează oraşul. La masă cu arhitecţi, urbanişti şi oameni „legaţi” de soarta apei, într-un aşa numit atelier de lucru, primarul a promis că municipalitatea va lansa un concurs pentru un masterplan care să vină cu soluţii pentru culoarul Someșului. Procedura anticipată la acel moment cuprindea câțiva pași: urma să se pregătească o temă şi să fie lansat un concurs de soluţii pentru un plan director. Suprafaţa şi ariile care ar intra în studiu nu erau identificate, dar trebuie definite prin temă. Concursul va trebui să ofere viziune grafică și argumentată de utilizare a Someșului, ținând cont de proiecte indicate ca „puncte fixe” (adică prevăzute în agenda municipalităţii), dar şi să identifice potențialul râului, prin noi proiecte.

Citește și

Oraşul de pe Someş sau oraşul care şi-a întors faţa de la Someş? Primăria promite concurs pentru râul care traversează Clujul şi leagă Metropola

 

DSC_2506

La două luni distanță, concursul nu a fost încă lansat, dar a fost identificată o posibiliă formulă de colaborare, între primărie și Ordinul Arhitecților, într-un sistem testat și în cazul intenției de concurs pentru re-amenajarea Pieței Mihai Viteazul. „Deocamdată m-am oferit să lucrez pentru pregătirea concursului în cadrul unei echipe necesare pentru pregătirea unei proceduri atât de ample. În cadrul acestei echipe vor conlucra primăria, Ordinul Arhitecților din România și filiala Transilvania a OAR. Nimeni nu este încă desemnat oficial prin rezoluții ale partenerilor”, a menționat Dan Clinci.

DSC_2509

Pregătirea temei are ca moment de start data la care sunt primite documentațiile pregătitoare (topo cadastru, Apele Române, Transelectrica, Hidroelectrica), după care lucrul va dura aproximativ încă o lună. „Direcțiile de temă sunt stabilite într-un grup de lucru larg, ceea ce s-a cam făcut. Urmează adunarea documentațiilor și elaborarea în parteneriat. Asta e necesar pentru a nu exista riscul să nu fie luate în calcul restricții impuse de unii sau alții dintre cei tehnic implicați, pe diverse sectoare – apă, curent, rețele”, a completat Clinci. Acesta a mai menționat că se lucrează în cadrul unui grup coordonat de un om din primărie, Ovidiu Câmpean, alături de specialiști hidro.

 

DSC_2508

„Important este în acest caz să nu ne pripim. Pentru a obține rezultate bune la un concurs de asemenea anvergură – un plan director pe toată lungimea râului – e bine să ne asigurăm că pornim cu lecțiile cât mai bine făcute. Adică, spre exemplu, să nu propună cineva un minunat ștrand pe malul râului exact unde EON are în plan să facă o conductă. Organizarea unui astfel de concurs este un proiect în sine, nu e doar o temă scrisă pe fugă ca să arătăm că putem să facem repede repede ceva. Și cred că orașul are capacitatea să privească cu maturitate o astfel de cerință”, susține Clinci.

 

DSC_2510

Direcția în care ar urma să ducă procedura sună generos: „regândirea relației râului cu orașul” și „ransformarea acestuia dintr-un instrument cu rol exclusiv funcțional într-un participant activ la ridicarea valorii orașului”.

 

DSC_2514

Dar… ce au de făcut competitorii?

Concurenții vor analiza întregul traseu al râului, de la intrarea în oraș până după aeroport și vor căuta să propună soluții care să crească potențialul râului în funcție de caracterul fiecărei zone. Astfel orașul obține un evantai de variante din care, prin intermediul unui juriu competent, va putea să aleagă direcția de dezvoltare cea mai valoroasă. Anumite zone pot fi supuse unor amenajări imediate. Este vorba despre cele care nu sunt supuse unor reglementări sau unor regimuri de proprietate . Altele pot fi propuse pentru viitoare Planuri Urbanistice Zonale. Altele pot fi studiate doar în perspectiva în care în următorii ani se pot opera transferuri de proprietate. E un proiect care, bine făcut, ar oferi un sistem de gândire urban pe care ni-l dorim pentru Cluj: integrativ. Gândești un ansamblu inițial, în linii mari, trasezi direcții și după aceea la fiecare tranșă de investiții te racordezi planului general”, explică Dan Clinci.

 

DSC_0214

Concursul şi intervenţiile pentru Someş sunt încă aşteptate, cu toate că de mulţi ani arhitecţii şi reprezentanţii societăţii civile pledează pentru regândirea culoarului sau propun chiar intervenţii punctuale pentru ca oraşul să devină mai prietenos cu râul care îl traversează şi care poate fi amenajat cu locuri de promenadă şi zone de relaxare.

 

CAMPANIE ACTUALDECLUJ.RO AȘTEPTĂM ADEVĂRATUL URBANISM DE BUN SIMȚ. Ce șanse mai are Clujul să fie „prietenos” cu Someșul

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.