Închide

S-a patentat ”arhitectura de Florești”. A devenit ghid. ”Mă spăl pe mâini de trei ori pe zi, deși nu sunt Pilat. Dar eu nu sunt arhitectul”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iun. 02, 2019 0 1552

Două blocuri de locuințe colective cu demisol, parter, două etaje și mansardă propuse în localitatea Baciu, pe strada Graurilor nr. 3, au deschis discuțiile în Comisia de Urbanism a Județului asupra ”arhitecturii specifice Floreștiului”, despre care specialiștii au spus că nu ar trebuie replicată și în alte zone. Chiar arhitectul urbanist care a contribuit la proiect, Ștefan Marina, a spus că blocurile lipite apar ”pe un teren îngust și lung pe care nu se poate construi mare lucru.”

„Sunt două blocuri lipite pe un teren îngust și lung. Nu se poate construi mare lucru pe el. Marea mea contribuție la acest proiect este în privința parcărilor de la subsol și demisolul unităților de locuire, adică blocuri. O parte sunt în clădiri, restul la nivelul solului. Pe Privighetorii și Graurilor a existat un PUZ (anulat -n.red, după cum a explicat arhitetcul șef Județului). Acum e un alt proiect”, a spus arhitectul Ștefan Marina, care s-a ocupat de partea urbanistică a blocurilor propuse pe strada Graurilor nr.2 din Baciu.

„Eu nu sunt arhitectul, deci merit un tricou”, a adăugat Marina.

Arhitecții din comisie au cerut să vizualizeze blocurile. Voci de la masa de ședințe au opinat: „mai bine să nu le vedem”.

Pe retroproiector a fost pusă totuși ilustrarea blocurilor vagon propuse în Baciu.

”E arhitectura specifică Floreștiului”, remarcă (în sens negativ) arhitectul Horațiu Răcășan.

„Ba a devenit și ghid. Mă spăl pe mâini, de trei ori pe zi deși nu sunt Pilat. Dar eu nu sunt arhitectul”, l-a susținut și proiectantul Ștefan Marina.

În Baciu se propun 64 de apartamente în blocul vagon. Arhitecții din Comisie au arătat că, oricum, proiectul are nevoie de un Plan Urbanistic Zonal și nu de un Plan Urbanistic de Detaliu. În plus, arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță, a menționat că parcela în cauză poate deveni construibilă doar dacă se mai comasează cu una sau două parcele vecine.

„Nu vrem să se repete situația din trecut când s-a oprit construcția blocurilor acceptate fără respectarea legii și a etapelor de avizare. Acum se încearcă același principiu pe același teren”, a subliniat Salanță.

Arhitecții din comisie l-au susținut. Aceștia au cerut un studiu urbanistic care să suprindă un perimetru între străzile Privighetorii și Cometei și să aibă în vedere traficul, spațiile verzi, o eventuală grădiniță.

„Sunt investitori vecini care au făcut toate astea și există o coerență”, au mai spus arhitecții din Comisie. Chiar și proiectantul care a cerut o poziție în scris asumată a Comisiei ca să ajungă la arhitectul care a gândit proiectul dar și la beneficiar.

Comuna Florești unde s-a construit pe bandă rulantă înainte de criza din 2008, dar și după, fără reguli dar și fără asigurarea unor servicii minimale pentru cei care au ajuns să locuiască aici. S-a construit mult, foarte înghesuit, cu eludarea legilor deoarece, față de Cluj, se dădeau autorizațiile de construcție mult mai repede și pe bandă rulantă. Așa s-a ajuns acum la peste 60.000 de oameni, la cât se ridică populația comunei estimată de oficiali. Plus probleme de trafic și aglomerație care se răsfrâng asupra municipiului Cluj-Napoca. Deși ar putea să fie percepută ca o glumă, oamenii unor blocuri vagon construite în comună chiar puteau să schimbe cu telecomanda proprie canalele de pe televizorul vecinului. În comună sunt probleme cu rețelele subdimensionale (se ia curentul, refulează apa, se ia apa din pricina unor avarii care sunt din ce în ce mai dese), nu sunt parcuri, locuri de plimbat, grdinite etc.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare