Închide

S-a elucidat misterul heliportului din centrul Clujului. Un privat vrea să schimbe regulile de construire mai jos de Primărie ca să facă o clinică privată

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iun. 11, 2020 2 1669

Primarul Emil Boc anunța anul trecut că i s-a cerut de către comunitatea medicală un heliport și că vrea să îl pună pe clădirea parkingului Primăriei de pe strada Moților. De atunci nu s-a mai auzit nimic despre această inițiativă. În schimb, heliportul a apărut pe o clădire pe care un privat – o firmă de consultanță, Entusia – vrea să o contruiască tot pe strada Moților, într-un loc nepotrivit, după cum spun cei de la Comisia de Monumente și într-un mod greșit. În fața policlinicii de pe Moților e propusă la stradă o clădire de același gabarit care ar urma să preia funcțiunea de clinică medicală de chirurgie și care urmează să aibă pe acoperiș un heliport.

Proiectul îi aparține arhitectului Vlad Negru, membru și în comisia de urbanism a primăriei și în cea a Județului. Arhitectul Virgil Pop, secretarul de la Monumente l-a criticat dur pentru acest proiect despre care a spus că e un abuz urban care aduce deservicii tuturor parcelelor de pe strada Moților, dar și orașului. Cei doi au ajuns să se atace reciproc pe tema modului în care s-a permis construirea în zona protejată a orașului, mai ales că mai jos de Primărie a apărut clădirea fostei bănci Țiriac (proiectată de Radu Spânu) și biserica ortodoxă, excepții de la modul de construire, dar și a modului în care comisia de monumente își face, de fapt, treaba în Cluj.

La ultima ședință on-line de urbanism a Județului, cea din 29 mai, s-a supus atenției specialiștilor din comisie o documentație prin care se dorește construirea unei clădiri cu 3 niveluri de subsol și 7 niveluri subterane pe strada Moților, pe o parcelă de circa 606 mp, printr-un Plan Urbanistic  Zonal pe parcelă botezat – „Instituire zonă construită protejată Calea Moților nr.23”. Clădirea propusă urmează să aibă trei fațade active, funcțiunea de clinică de chirurgie și transplant iar beneficiarul documentației este Entusia, o firmă specializată în consultanță pe fonduri europene, administratorul ei fiind Ala Baltag. Proiectanții de la Transform propun demolarea imobilelor existente pe parcelă, instituirea unei subzone și reglementarea exclusiv a parcelei studiate, dezvoltarea drumului de acces existent la nivelul unei străzi – pentru a fi folosit în comun de clinicile aflate în imediata vecinătate (Institutul Inimii, Policlinica de diabet, Clinica ORL, Chirurgie 2 a căror acces de pe Calea Moților se află la sud-estul parcelei studiate), donarea unei suprafețe de 92,65 din terenul studiat (606 mp) către domeniul public aflat în administrația Spitalului Județean Cluj-Napoca în vederea îmbunătățirii accesului auto către ansamblul de clinici. Imobilul urmează să fie deservit de un parking automatizat.

„Tema-program pleacă de la premisa că prevederile PUG aferente UTR= ZCP_M1 privind amplasarea construcțiilor în front continuu față de aliniament sunt total inaplicabile în acest caz. Parcela pentru care se instituie subzona reglementată studiată se află într-o poziție atât de specială încât imobilul rezultat, deși teoretic este parte dintr-un front continuu, va avea trei fațade principale reprezentative spre una din arterele principale
ale Clujului- respectiv Calea Moților. Pe terasa imobilului se va proiecta un heliport, cu scop medical. În consecință, Parcela pentru care se instituie subzona reglementată studiată este imposibil de reglementat coerent și de încadrat într-un grup de parcele mai vast. Ea se va reglementa independent prin instituirea unei subzone”, arată în partea scrisă arhitectul Vlad Negru, cel care se ocupă de proiect. Negru este membru în comisia de urbanism a Primăriei dar și în cea a județului.

Proiectul a stârnit ample dezbateri în comisia de urbanism a județului. Cu o zi înainte, el a fost discutat și la Comisia de Monumente unde, la fel, a fost criticat. De altfel, arhitectul Virgil Pop a intervenit și el în ședința de urbanism a județului pentru a critica propunerea.

Despre proiect, arhitectul județului a spus că are nevoie de o retragere a parterului ca să fie un spațiu mai generos pietonal. Arhitectul Horațiu Răcășan a spus că înțelege reținerea celor de la Comisia de Monumente în fața proiectului, având în vedere că s-au construit clădiri cu anumite caracteristici și este și lângă biserica ortodoxă edificată pe Moților și vecină cu noua investiție.

Arhitectul Gheorghe Elkan a ținut să amintească că în prezent policlinica de pe Moților proiectată de arhitectul Vasile Mitrea este retrasă de la stradă și nu are piațeta din proiectul inițial și că noua clădire propusă de Negru la stradă, ca și cea a fostului sediu al Băncii Țiriac deja edificată și proiectată mai jos de Primărie de arhitectul Radu Spânu, va aduce trafic în zonă în condițiile în care infrastructura e și așa depășită, iar zona clinicilor medicale s-ar sufoca cu acest nou proiect. În plus, a mai spus Elkan, îngrădește posibilitățile de construire în vecinătate dar și realizarea zonei pietonale care să deservească policlinica de pe Moților.

Salanță a spus că oricum există un proces pe rol cu un cetățean mexican care deține toată parcela până la scările de acces în incinta policlinicii. „Dacă va dori să vândă, ne vom exercita dreptul de preempțiune și vom face noi ceva pentru această zonă medicală”, a spus Salanță.

Arhitectul Radu Spânu, membru în comisia de urbanism a județului, a ținut să amintească că proiectul său pentru banca Țiriac avea prevăzută o zonă de piață cu garaj subteran și relații cu zona policlinicii.

Arhitectul Marcel Crișan a ținut să spună că volumetria clădirii propuse e bine gândită în raport cu policlinica proiectată de Mitrea, dar a propus porticuri pentru pietoni pe ambele laturi ale arterei de acces propuse. Cei din comisie au ținut să spună că parterul ar trebui înălțat și astfel ar rezulta un spațiu pentru circulația pietonilor, ba s-ar putea face și o alveolă pentru taxi în zonă, având în vedere că în prezent nu există loc pentru debarcarea celor care accesează serviciile medicale din zonă iar mașinile opresc pe carosabil.

Negru a mai ținut să spună că arhitectul Sorin Scripcariu, președintele de la monumente, lucrează la un proiect de amenajare a unui parking suprateran pentru zona Institutului Inimii și a clinicilor din zonă.

Arhitectul Marcel Vancea a semnalat faptul că e nevoie de un studiu pe toate parcelele până la strada Hațieganu care să studieze dacă merită protejată clinica medicală proiectată de Mitrea sau dacă frontul e cel valoros.

Arhitectul Virgil Pop a intervenit în discuții și a ținut să spună că însuși titlul proiectului e greșit deoarece zona Moților este deja protejată iar proiectul ar trebui numit „scoaterea din zona protejată”, având în vedere că este excepție privind construirea în zonă, după banca Țiriac (cumpărată de UBB) și biserica ortodoxă. „Dacă se face această clădire, viitorul construirii în zonă va fi și mai dificil. Se consideră această parcelă ca una de colț când de fapt nici nu poate fi vorba despre așa ceva”, a spus Pop. El a criticat și faptul că se face un PUZ pe parcelă, că se sugerează propuneri de parkinguri în zonă pe alte parcele ale unor beneficiari privați, că este un abuz, că vine cu coeficienți urbanistici foarte mari, dubli față de cei admiși.

„Această intervenție e una de excepție în sensul că e o excepție de la configurația urbană a străzii. Acest front de la Primărie spre strada Iuliu Hațieganu e o zonă protejată și are o tipologie urbană în sine. Mereu s-a spus în discuția despre acest proiect că e o excepție în această tipologie și s-au pomenit mereu cele 2 excepții deja aprobate, biserica și fosta bancă Țiriac. Totodată s-a pomenit cât de greu se poate insera această investiție în țesutul urban existent tocmai pentru că există aceste excepții. Iar acum venim cu această clădire care va fi, de fapt, a treia excepție. Deci în viitor va fi și mai greu să se mai construiască ceva. S-a spus că e o parcelă de colț, nu e adevărat. După părerea mea e o investiție care blochează orice restructurare viitoare a acestei zone istorice protejate. Vorbim pentru această clădire de o parcare subterană amenajată în zonă. Toată lumea a zis că ce bine, mai puțin cei pe parcela cărora se va face.Observ că PUZ-ul se face pe o singură parcelă aici și atunci vorbim de un PUD, și asta nu îți dă dreptul să schimbi coeficienții urbanistici, care aici sunt dublați, se bagă până în clădirea clinicilor, iar din punct de vedere funcțional aduce un mare prejudiciu clădirilor din spate. Strada Moților trebuie să își păstreze caracterul, cu acest proiect trecem la altceva de la o stradă cu front continuu, pentru că se face o clădire cu fațade de jur împrejur, eliminând posiblitatea alăturării pe calcane. Deci se invocă niște excepții la care se răspunde cu o nouă excepție. Eu consider că discuțiile s-au purtat pentru a justifica un abuz, pentru a justifica dublarea indicilor urbanistici. Moților este o stradă istorică și trebuie păstrată atmosfera de altădată. Oricum suntem în profundă ilegalitate în această zonă centrală pentru că pe PUG-ul aprobat nu s-a făcut mai făcut niciodată PUZ-ul de zonă protejată și vinovatul este Primăria pentru că avea un contract de PUZ, nu l-a reziliat, nici n-a făcut un altul care să reglementeze cum se poate interveni în aceste cvartale din centru. O investitie ca asta nu ar fi fost posibilă daca exista PUZ-ul de zonă protejată pe centru”, a apreciat Vigil Pop.

Negru i-a răspuns că nu dublează coeficienții și că de la 3,8 cere un CUT de 4 pentru respectiva clinică, că legea îi permite să facă PUZ pe parcelă, că s-a propus instituirea unei subzone și nu a unei zone, ceea ce legea permite, dar și că e destructurată zona, parcelarul și frontul și-au pierdut coerența și nu se mai poate întoarce nimeni la secolul 17. Comentariul s-a făcut cu bătaie la pretențiile exagerate ale arhitectului Virgil Pop.  Vlad Negru a mai ținut să îl condamne pe Pop că nu a presat Primăria să facă un PUZ de zonă centrală, în loc să ofere pilde pentru modul cum ar trebui să se construiască pe aceste artere unde deja s-a început restructurarea.

El l-a acuzat chiar că a permis construirea bisericii ortodoxe din zonă și nu a făcut plângere penală împotriva ei. Virgil Pop i-a spus că oricum cei de la BOR au regulile lor de consturire și nu respectă legea. „BOR e o instituție favorizată care face abuzuri una într-una. Primăria i-a dat autorizație fără niciun aviz. Autorizația pentru această biserică e ilegală”, a mai spus Pop. Despre plângerea penală, Pop a spus că nici nu poate fi vorba pentru că „n-a murit nimeni” și nu se obișnuiește să se facă astfel de plângeri mai ales împotriva bisericii deoarece n-au niciun fel de finalitate.

Pop a mai amintit și că în administrația Apostu cei de la Arhimar au mai vrut să facă aici un proiect, însă s-a renunțat la el. Era vorba despre un hotel de 100 de camere care urma să fie operat de cei de la Hilton.

În final proiectul n-a fost avizat iar Negru a primit sarcina să studieze tot cvartalul, între Primărie și Strada Iuliu Hațieganu și să dea tuturor posibilități egale de construire pentru toate parcelele, fără niciun fel de abuz urban.

 

2 comentarii

  1. Pe principiul „n-a murit nimeni” se construieste in acest oras! Strada Borhanci are un segment intre statia de autobuz Menumorut si Biserica Ortodoxa, care este rupt si lasat in paragina de mai multi ani, de cand s-a excavat pentru constructia ciudata in ic de pe un colt de teren . Si mai sus pe deal, pe strada ce duce spre Gheorghieni, in dreapta se construieste pe terenuri cu trovanti, se obtine autorizatie de constructie- cine sa fie fie geologul care semneaza asa ceva?!- apoi cumparatorul final este informat de Primarie ca trebuie sa-si asume responsabilitatea, ca a fost informat ca terenul nu e stabil! Cautati cate astfel de declaratii sunt in arhiva primariei!

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.