Revolta din Grigorescu. Ce au cerut riveranii de la proiectul Primăriei din zona Pieței 14 Iulie

Dezbaterea online organizată de Primărie în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică în care s-a prezentat conceptul de amenajare a unei zone din Piața 14 iulie după exemplul deja practicat în centrul Clujului sau în cartierul Mărăști pe artera Molnar Piuariu a inflamat spiritele.

Oameni din cartier sau alți clujeni interesați de proiect au intervenit în cadrul dezbaterii sau au transmis comentarii on-line în care și-au exprimat îngrijorările cu privire la faptul că proiectul va bloca traficul din cartierul Grigorescu sau că va lăsa riveranii în imposibilitatea de a-și parca mașinile undeva. Mai mult, un proprietar privat a zonei propuse spre a deveni pietonală în Piața 14 iulie spune că lui i s-a refuzat dreptul să facă o terasă de tip pergolă iar acum Primăria vine cu un proiect similar. În ceea ce privește infrastructura de biciclete, propunerea a fost felicitată și s-a cerut mai multă siguranță pentru pistele de biciclete, în așa fel încât ele să poată fi folosite și de copii, chiar dacă circulația celor sub 14 ani este interzisă în prezent în România pe alei sau piste de biciclete. Principala propunere venită de la specialiști a vizat renunțarea la traficul auto și cel al mijloacelor de transport în comun între parcul verde și noua piațetă propusă în 14 iulie, tocmai pentru a creea un spațiu unitar și a crește calitatea lui.

La dezbaterea din 28 iulie organizată on line în cadrul Centrului de Inovație și Imaginație Civică (CIIC)pe platforma Zoom și transmis pe paginile oficiale de Facebook ale Primăriei și ale CIIC, proiectanții de la Planwerk au prezentat conceptul de amenajare a unei zone de 3,5 hectare care cuprinde mai multe artere din zona Pieței 14 iulie din cartierul Grigorescu.

Detalii despre propunere: Cum arată centrul liniștit propus pentru cartierul Grigorescu și care este calendarul pentru realizarea sa

Circa 20 de persoane s-au înscris să ia cuvântul în cadrul dezbaterii, însă s-au primit și foarte multe comentarii în mediul on-line. Valul mare de nemulțumiri exprimat cu privire la proiect i-a făcut să intre pe fir și pe managerul public Gheroghe Șurubaru sau pe șefa de la Stategii Urbane din cadrul Direcției de Urbanism, Andreea Mureșan. La începutul dezbaterii a intervenit chiar și viceprimarul UDMR Olah Emese, probabil și ea asaltată de cei care locuiesc în zonă, să întărească și ea faptul că e un proiect necesar în cartier care se înscrie în direcția de zone smart pe care Primăria și-a asumat să le creeze în toate cartierele din Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc a sfătuit și el riveranii să se informeze cu privire la proiect și să aibă încredere că Primăria pregătește o investiție care să crească calitatea vieții celor din cartier. Declarația pe larg a primarului, AICI. Directorul din Primărie, Ovidiu Cîmpean, a spus și el că inițiativa municipalității este de a face „străzi sigure și sănătoase astfel încât să încurajăm mobilitatea sustenabilă, să eliminăm acccidentele rutiere și nesiguranța în trafic dar și să creăm un spațiu public confortabil și accesibil pentru toate categoriile de utilizatori – bicicliști, pietoni, persoane cu dizabilități, rezidenți, copii, vârstnici iar în așa fel spațiul public să fie folosit echitabil și să rezulte un oraș cu străzi atractive și de calitate”. 

Declarațiile nu i-au liniștit pe riverani care au postat comentarii în care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul traficului și al parcărilor din cartier, odată cu proiectul. Cei care au postat comentarii au semnalat că zona de vest a cartierului Grigorescu, strada Donath, ar trebui să intre în atenția Primăriei pentru o transformare. Mai mult, chiar managerul Gheorghe Șurubaru a cerut un proiect pe Donath.

Una dintre nemulțumirile exprimate în cadrul dezbaterii a venit de la proprietarul parcelei din Piața 14 iulie unde Primăria vrea să amenajeze scuarul pietonal, în continuarea parcului verde. Iustin Atanasiu Pop a semnalat că el dorește de câțiva ani buni să amenajeze o terasă de alimentație publică cu pergolă pe terenul său însă Primăria a refuzat sistematic acest lucru, iar acum vine cu naționalizarea terenului și cu o amenajare similară.

Atât Primăria, cât și proiectanții de la Planwerk l-au asigurat că va fi compensat și i-au replicat că spațiul pe care îl deține e important pentru dezvoltarea cartierului.

Specialiștii arhitecți Daniela Maier (președinta OAR-T) sau Marius Moga (de la Atelier Mass, implicat în mai multe proiecte ale Primăriei) au recomandat municipalității să renunțe la traficul de pe latura de est a Pieței 14 iulie și să creeze un spațiu unitar – parc verde la pachet cu spațiu pietonal.

Andi Daiszler de la Asociația Daiszler, cunoscută pentru inițierea unor evenimente de activare a unor spații din oraș cu evenimente inedite, dar și arhitectul Dan Clinci de la Urbannect, au indicat Primăriei să se preocupe nu doar de transformarea acestor spații, ci și de felul în care ele sunt activate și folosite de cetățenii din oraș.

Daiszler a cerut și indicatoare în mai multe limbi în această zonă, dar și în stațiile mijloacelor de transport în comun din acest perimetru, tocmai pentru a fi atractiv și pentru străini, a cerut ca pistele de biciclete să aibă lățimea de 1,25 de metri, ca în afară și ca Primăria să inițieze și să invite organizațiile non guvernamentale să facă experimente de utilizare a tuturor spațiilor pietonale din oraș.

Despre evenimentele viitoare într-un astfel de spațiu, Cîmpean a spus că trebuie avut în vedere și faptul că riveranii de aici așteaptă liniște, fiind vorba despre o zonă rezidențială.

Mona Varga, activistă USR, a cerut mai multe rasteluri pentru biciclete în tot orașul.

Christian Shuster, riveran în cartier, a semnalat că, deși copiii sub 14 ani nu au voie să circule pe pistele din oraș, el obișnuiește să pedaleze împreună cu fiul său iar Primăria ar trebui să crească siguranța acestor piste prin separarea lor de traficul auto dar și prin montarea unui sistem de semaforizare și marcaje dedicat. El a mai făcut observații cu privire la propunerea de utilizare a spațiului pe care în prezent se parchează ilegal în zona Someșului și al podului Garibaldi, propus în proiect ca loc de joacă, că e nepotrivit și că el nu și-ar duce acolo copilul să se joace în noxele de la mașinile care circulă pe strada Garibaldi.

Riveranul a mai adus în discuție problema mașinilor parcate în zonele propuse spre reamenajare, mașini care parchează de zeci de ani pe aceaste străzi, semnalând că și ele ar trebui să încapă undeva.

Arhitectul Adrian Borda de la Planwerk a semnalat faptul că riveranii care stau la case pe aterele din Grigorescu obișnuiesc, din comoditate, să își parcheze cele trei mașini pe care le dețin pe spațiul public când, de fapt, ele ar trebui să stea în curte. „E o mare invadare a spațiului public și o pierdere a spațiului”, a spus Borda. Arhitectul a semnalat că oricum niciodată nu vor fi destule parcări, însă că proiectul de amenajare vine cu buzunare și soluții de parcare legale în toate zonele. Borda a mai spus că percepția celor care locuiesc la case este greșită când cred că spațiul public din fața caselor le aparține ca să dispună de el pentru parcarea mașinilor.

De altfel, Ovidiu Cîmpean a spus că pe tot teritoriul studiat există 105 locuri de parcare reglementate și că ele nu se vor diminua.

Arhitectul Eugen Pănescu a intervenit și el și a spus că Grigorescu e un cartier într-o situație foarte privilegiată având în vedere că a fost bine planificat și că arterele pot comporta reorganizări care să acomodeze și vehiculele vizitatorilor, aceasta fiind o altă problemă semnalată în cadrul dezbaterii. Pănescu a mai spus că zona de case din cartierul Grigorescu va primi un centru care va îmbunătăți starea de sănătate fizică și psihică a celor de aici și va genera noi oportunități de dezvoltare. El a mai spus că alte cartiere mult mai puțin luxoase vor primi și mai bucuroase astfel de transformări.

S-au mai cerut cișmele cu apă. Un consilier local UDMR, Racz Levente a intervenit chiar să spună că și bicicliștii trebuie să respecte regulile și semnele de circulație din oraș. Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca, una dinte organizațiile active de mediu din Cluj care militează pentru piste de biciclete coerente în Cluj-Napoca, a felicitat soluțiile propuse de proiectanții de la Planwerk.

Calendarul estimat de Cîmpean pentru proiect vizează ca șantierul să înceapă undeva la anul, în funcție de rapiditatea cu care vor apărea ghidurile din noul ciclu de finanțare de la UE, 2021-2027, fonduri pe care Primăria vrea să le acceseze pentru acest proeict. Studiul de fezabilitate urmează să fie gata în octombrie, după care Primăria vrea să lanseze licitația de proiectare și execuție. Durata realizării lucrărilor este estimată la circa 14 luni, după cum a spus Cîmpean. Oficialul a mai arătat riveranilor că proiectul mai poate fi îmbunățit și că se va ține cont de observațiile lor, fiind suficient timp și pentru alte consultări.

Dezbaterea în care a fost prezentat conceptul de amanajare a unui centru de cartier în Grigorescu este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Prezentarea din cadrul dezbaterii poate fi consultată pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică:   https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/

Nici un comentariu

Actual de Cluj