Închide

Cum arată centrul liniștit propus pentru cartierul Grigorescu și care este calendarul pentru realizarea sa

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iul. 29, 2020 1 559

Proiectul pornit în cartierul Grigorescu din zona Pieței 14 Iulie va aduce îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și va genera un centru liniștit al cartierulului, cu zone pietonale, mici locuri de joacă, vegetație sau parcări reorganizate, după cum au spus public autorii conceptului, proiectanții de la Planwerk. Cei din cartier vor avea șansa să se bucure de străzile rezidențiale, concept de artere care în afară se utilizează din anii 70, dar și de o zonă centrală pietonală cu o terasă de tip pergolă sau o zonă de fântâni cu apă.

Conceptul de amenajare a zonei zona Piața 14 Iulie (fără parcul verde actual), str. Garibaldi, str. S. Toduță, str. T Grozăvescu, str. Milcov, str. Octavian Goga, str. G. Enescu a fost prezentat de Planwerk în cadrul unei dezbateri publice on-line organizate în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică în 28 iulie. Zona însumează 2,5-3,5  hectare, un teritoriu relativ mic ca să produci minuni sau lucruri nemaipomenite, însă suficient ca să le aduci celor din Grigorescu un centru liniștit al cartierului, cu zone pietonale și artere reorganizate, tocmai ca vârstnicii, copiii, mamele cu bebeluși să aibă un loc de întâlnire, după cum a ținut arhitectul Adrian Borda să spună public. Modelul este cel al semipietonalei Molnar Piauriu (botezată prima stradă smart din România) unde, după lucrările de amenjare, au apărut foarte mulți copii ca noi utilizatori ai zonei, după cum a atras atenția directorul din Primărie, Ovidiu Cîmpean, coordonator al CIIC.

Înainte ca proiectanții să arate planșele cu propunerile simulate pentru transformarea zonei, primarul Emil Boc a ținut să sfătuiască riveranii și pe oamenii care circulă prin Grigorescu să nu intre în panică că nu vor mai avea pe unde merge cu mașina. Boc a anunțat că proiectul asigură și fluența auto dar și crește spațiul pentru piste, transport alternativ, pietoni. Primarul a mai spus că apreciază flexibilitatea echipei de proiectanți din această perspectivă și a indicat oamenilor din cartier să se informeze și să vadă că ceea ce se propune este în acord cu calitatea și ceea ce se întâmplă în alte orașe europene. „Clujul e Europa și Grigorescu e Cluj-Napoca. Grigorescu e Europa”, a mai sintetizat primarul. Boc a mai spus că oamenii trebuie să fie conștienți că UE nu finanțează numai betoane și asfalt, ci și zone verzi și nepoluante, municipalitatea intenționând să atragă bani europeni pentru acest proiect. Primarul a mai indicat că viitoarea Centură Metropolitană va aduce un avantaj major cartierului și va scoate traficul generat de deschiderea drumului de nord din Florești, drum despre care a recunoscut că a distrus calitatea vieții în zonă. Proiecte ca cel din Grigorescu vor urma și în alte cartiere ale orașului, Zorilor sau Dâmbul Rotund, după cum a mai spus primarul.

Arhitectul Adrian Borda a spus că proiectul din zona 14 iulie vizează reorganizarea circulației prin limitarea traficului de tranzit și circulației pe artere principale, concomitent cu impunerea unor sensuri unice reorganizarea unor artere prin impunerea unor viteze de trafic pe principiul străzilor rezidențiale, unde pietonul să aibă prioritate.

„Proiectul de reamenajare are ca scop urmărirea principiilor enunțate mai sus, în încercarea de a elimina disfuncționalitățile prin măsuri corelate cu schema de circulație și cu investițiile. aflate în prezent în fază de proiect : Amenajarea malurilor Someșului (inclusiv primul tronson al b-dului 1 decembrie, primul tronson al străzii Sigismund Toduță, str. Muzicescu), Reabilitarea
podului Garibaldi, reabilitarea zonei verzi existente – 14 iulie. Reorganizarea spațială, mobilarea (amplasarea unor zone de activități diverse pe spațiul stradal), iluminatul public, plantarea unui număr semnificativ de arbori, activarea unor suprafețe virane, extinderea suprafețelor pietonale, crearea unor ”străzi rezidențiale”, suplimentarea trecerilor de pietoni, semaforizarea și securizarea principalelor intersecții sunt principalele măsuri propuse, care ar putea duce la creșterea semnificativă a beneficiilor sociale ale unei vecinătăți dinamice și complexe . Prin amplasarea dotărilor urbane (cișmele, locurilor de parcare pentru biciclete, stații de încărcare pentru mașini și biciclete/trotinete electrice, banci prevăzute cu încărcătoare USB sau stâlpi de iluminat cu conexiune WIFI) proiectul încearcă să răspundă exigențelor actuale pe care un spațiu public trebuie sa le îndeplinească”, arată cei de la Planwerk.

Măsurile și caracterul fiecărei străzi / piațete cuprinse în proiect sunt adaptate rolului pe care acestea le au în schema de circulație:
– străzile Garibaldi, Grozăvescu, Enescu rămân importante pentru traficul auto pe direcția nord -sud iar str. O. Goga, b-dul 1 Decembrie pentru direcția est-vest;
– străzile secundare (Milcov, Sigismund Toduță) sunt propuse să devină străzi rezidențiale;

-circulația principală velo pe direcția nord-sud, între strada Eremia Grigorescu și Someș, se va desfășura pe strada Traian Grozăvescu – Piața 14 Iulie- str. Sigismund Toduță;

-În piața 14 Iulie și în prelungire pe strada Octavian Goga se propune amplasarea unor piste / benzi de biciclete pe ambele părți ale străzii;
– străzile secundare cu dublu-sens (care nu fac parte din proiect: Țebei-Ion Ghica și Bartok Bela – Sinaia) ar trebui pe viitor să funcționeze într-un sistem de sensuri unice

Arhitectul Tudor Pănescu a explicat că se vor crea și buzunare urbane în tot arealul studiat prin valorificarea unor spații nefolosite sau reorganizarea unor artere, buzunare pe care cei din cartier le vor putea utiliza pentru diverse activități – mici locuri de joacă, parcări, locuri de întâlnire. Spațiul de lângă parcul  verde din 14 iulie va primi o mică piațetă, cu o terasă de tip pergolă, o zonă cu fântână cu apă. Iar latura sudică a pieței va deveni pietonală, urmând ca traficul să se păstreze între parc și noua piațetă, pe latura de est a Pieței 14 iulie. Se propun indicatoare de limitare a vitezei și amenajări la nivelul intersecțiilor și carosabilului, prietenoase cu bicicletele și colorate (piste verzi ca în Bună Ziua, zona centrală sau cartierul Gheorgheni) care să încurajeze deplasările velo. Singura constrângere pentru biciclete va fi pe strada Garibaldi, unde astfel de piste nu se pot amenaja.

Arhitecții au făcut simulări privind felul în care va arăta fiecare arteră cuprinsă în proiect dar și unele privind piațeta propusă în continuarea parcului verde din Piața 14 Iulie. S-au prezentat în oglindă și niște exemple cu situația existentă și cu cea propusă.

Tudor Pănescu a oferit și niște exemple de utilizare a străzilor rezidențiale din alte orașe europene care folosesc acest tip de amenajări încă din anii 70.

Prezentarea poate fi consultată pe pagina Primăriei, la secțiunea dedicată dezbaterilor publice și Centrului de Inovare și Imaginație Civică.

Calendarul estimat de Cîmpean pentru proiect vizează ca șantierul să înceapă undeva la anul, în funcție de rapiditatea cu care vor apărea ghidurile din noul ciclu de finanțare de la UE, 2021-2027, fonduri pe care Primăria vrea să le acceseze pentru acest proeict. Studiul de fezabilitate urmează să fie gata în octombrie, după care Primăria vrea să lanseze licitația de proiectare și execuție. Durată realizării lucrărilor este estimată la circa 14 luni, după cum a spus Cîmpean.

Dezbaterea în care a fost prezentat conceptul de amanajare a unui centru de cartier în Grigorescu este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Prezentarea din cadrul dezbaterii poate fi consultată pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică:   https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/

Declarația pe larg făcută de primarul Boc în cadrul dezbaterii:

„Dacă vrem să avem viață de calitate în continuare, dacă vrem să avem în continuare locuri de muncă bine plătite, dacă vrem să ne rămână copiii acasă, dacă vrem să vină și alții în orașul nostru, ca atracție turistică sau din perspectiva investițiilor și a locurilor de muncă, avem nevoie să continuăm această direcție de dezvoltare bazată pe ceea ce Uniunea Europeană ne spune de multă vreme – să creăm spațiu de calitate în fiecare colț al Europei. Dar trebuie să fim conștienți că banii europeni nu vor fi la nesfârșit. Probabil că acest execițiu financiar care urmează, 2021-2027, va fi ultimul prin care România va beneficia de sume generoase. Europa nu ne va susține dacă nu investim banii în următoarele priorități: verde, nepoluant, digital, adică încurajarea transpotului alternativ la mașină, care trebuie să meargă mână în mână cu reziliența urbană. Vorbim și despre spații pietonale de calitate, unde oamenii pot să se întâlnească, să socializeze. La toate acestea se adaugă tehnologia, dar în manieră inclusivă. Accesul la tehnologie trebuie gândit în așa fel încât fiecare cetățean să aibă acces, iar modernizarea spațiilor publice să țină cont de digitalizare, inovare pentru toți. Această direcție a Clujului nu poate fi susținută decât dacă lucrăm cu profesioniști. Lucrurile nu pot să se întâmple de pe o zi pe alta, indiferent de calitate. Ce se întâmplă aici, în cadrul dezbaterilor CIIC,  prezentări pe baza unor studii de specialitate și anume proiectare peisagistică, arhitecturală și urbanistică, făcute de specialiști arată că am pornit pe drumul calității, nu al cantității, adică tot ceea ce facem vrem să fie trainic. Fiecare cartier al Clujului este parte al acestui oraș și, prin urmare, toată lumea din acest oraș va avea acces la tot ceea ce înseamnă calitate. Acum discutăm despre Grigorescu, dar vom continua cu fiecare cartier al Clujului. Centura metropolitană ne va aduce un avantaj major: va scoate traficul din Grigorescu, care acum este o victimă colaterală a celor care vin din Florești. Aș vrea ca cetățenii să nu intre în panică și să înțeleagă că atunci când vorbim despre pietonalizare nu înseamnă că toate arterele luate în discuție vor fi blocate traficului auto. Unele străzi se transformă parțial în spații pentru pietoni, altele vor fi shared space, scoatem mașinile de pe trotuare, regăsim mai mult spațiu pietonal. În concluzie: vom asigura fluența auto, atât cât este nevoie, creăm și spațiu pentru pietoni și piste pentru biciclete. Nu în ultimul rând, salut orientarea proiectului spre Someș și corelarea lui cu proiectul privind amenajarea malurilor Someșului”, a spus primarul Emil Boc.

Un comentariu

  1. Cat de mincinos poate fi limbricul asta. Bai, ai sute de desene nerealizate in ultimii 4 ani ! Piste de biciclete promiti din 2015 !!! Ce te-a oprit sa le faci in ultimii 4 ani? Cine il mai voteaza pe idiotu asta, batut in cap

Scrie un comentariu