Protest față de politica de locuire a Primăriei din Cluj-Napoca pe podul Elisabeta, lângă instalația Festivalului Lights On: „Mi-e dor de locuințe sociale”

Un banner cu mesajul „Mi-e dor de locuințe sociale” a fost afișat pe podul Elisabeta din Cluj-Napoca lângă instalația luminoasă montată de organizatorii Festivalului Lights On, „Și mie”. Mesajul vine ca un protest față de politica de locuire a Primăriei Cluj-Napoca care nu a reușit în ultimii ani să livreze decât un număr infim de locuințe noi pentru săracii orașului și a fost afișat în 17 decembrie, zi cu semnificație aparte în care se împlinesc 11 ani de la evacuările familiilor de romi de pe Costei la Pata Rât.

„În orașul în care dacă nu ai salariu de 5 stele nu prea îți permiți să locuiești, tuturor ar trebui să ne fie dor de locuințe accesibile. Iar locuințele sociale pot fi o cale pentru a avea locuințe accesibile”, a scris arhitectul Dragoș Dascălu pe Facebook, odată cu mesajul surprins în dimineața zilei de 17 decembrie pe podul Elisabeta.

Și activiștii de la Căși Sociale au arătat că se bucură că dorințele lor circulă prin oraș, neasumându-și afișarea banerului „”Mi-e dor de locuințe sociale”, ca o completare a instalației de lumină „Și mie” de pe podul Elisabeta din centrul Clujului.

Sursă foto cover: Mihaela Dascălu

Momentul ales pentru afișarea bannerului e unul simbolic, în ziua în care se împlinesc 11 ani de la evacuările perfectate de Primărie  a familiilor de romi de pe Coastei, la Pata Rât, unde s-au construit module de locuințe pe strada Platanilor.

„Evacuarea din 17 decembrie 2010 a 76 de familii de etnie romă de pe strada Coastei, Cluj-Napoca în zona rampei de gunoi Pata Rât contravine Declarației Naționale a Drepturilor Omului și Mediului. Mutarea acestor familii nu a urmat proceduri legale, oamenii fiind constrânși și intimidați de amenințările autorităților cu privire la inevitabila demolare a locuințelor lor de pe strada Coastei dacă nu depun cerere pentru locuință socială. Modulele în care cele 76 de familii au fost aduse în plină iarnă, la temperaturi foarte scăzute, erau lângă groapa de gunoi și în apropierea zonei de deversare a reziduurilor chimice produse de Fabrica de medicamente Terapia. 36 de familii nici nu au primit locuință fiind lăsate să doarmă sub cerul liber.  Cu ocazia comemorării evacuării forțate de pe strada Coastei din decembrie 2010, Radio Pata propune un moment de liniște în care să ascultăm mărturiile celor care și-au pierdut locuințele și munca de o viață în urma acestui eveniment. Reporterii Radio Pata, Linda și Silviu Zsiga, au adunat 17 testimoniale care însumează experiența evacuării și ce înseamnă 17 decembrie pentru comunitatea Coastei”, arată radiopata.ro, radioul înființat cu bani norvegieni pentru romii de la Pata Rât de activiști clujeni.

AICI se pot ascuta mărturiile celor evacuați.

Activiștii de la mișcarea Căși Sociale au anunțat în 17 decembrie și un protest-marș, însă online, față de criza locuirii din Cluj-Napoca.

Comunitatea de romi care trăiește la Pata Rât, fosta rampă de gunoi a orașului unde încă există munți de gunoaie care n-au fost mutați în noul depozit regional, va fi relocată în locuințe sociale și va dispărea de acolo până în 2030, a anunțat primarul Emil Boc în martie 2021, odată cu discuțiile care vizează o strategie de locuire pentru oraș (în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltarea Urbană (SIDU) 2021 – 2030 pregătită de experții Băncii Mondiale). Atunci, edilul a mai anunțat, printre alte deziderate, că se va miza și pe banii europeni pentru construirea de locuințe sociale. SIDU nu este încă aprobată de către Consiliul Local și pentru partea de locuire, încă nu s-a început punerea în practică a respectivului deziderat.

DETALII despre discuții – Ce-și asumă primarul Emil Boc în prima strategie de locuire din România pregătită la Cluj pentru 2021-2030

Probleme și principii din strategia de locuire a Clujului: 

Strategia de locuire nu intervine asupra prețurilor sau vine să modereze piața.

1/3 din locuitorii din Pata Rât sunt copii și e nevoie de politici publice pentru asigurarea de locuințe și acces la servicii și educație. Categoriile marginalizate trebuie să fie subvenționate.

Numărul de locuințe publice trebuie să crească, mecanismul legal nu incurajează ca cei care se mută aici să intre pe piață.

E nevoie de valorificarea locuințelor statului, dar și găsirea de terenuri și de proprietăți care pot fi regenerate urban și introduse pe piața locuințelor sociale publice.

Medicii și profesorii nu își permit să locuiască în Cluj-Napoca.

Este nevoie de politici pentru ca cei din clasa de mijloc să acceadă la locuințe și să se asigure că aceste locuințe sunt de calitate.

Nici un comentariu

Actual de Cluj