Propuneri pentru banii municipiului: intervenţii pe Canalul Morii, în parcuri neglijate, proiecte sociale şi de trafic

Resurse uitate care au mare potenţial de spaţii publice sau de locuri de activităţi sunt readuse în atenţia municipalităţii. Chiar dacă au fost neglijate, locuitorii oraşului le-ar vrea utilizate şi le propun pentru bugetare. În lista proiectelor depuse de cetăţeni în cadrul programului de bugetare participativă se găsesc propuneri pentru reînvierea Canalului Morii, pentru modernizarea Expo Transilvania, amenajarea Parcului Armătura sau crearea promisului Parc Între Lacuri. Lista include de la intervenţii de imediată necesitate -o baie publică sau reparaţii de alei – la proiecte extravagante, fără estimare de buget, cum ar fi metroul suspendat.

Primăria din Cluj-Napoca a lansat un proiect de bugetare participativă online, aşa că acum cetăţenii pot să sară cu sugestiile de folosire a banilor publici. Pentru acest program e disponibilă suma de 2,2 milioane de euro. Propunerile pot fi depuse până în 20 august după care acestea sunt analizate, votate pe platformă și, după caz, aprobate. Din total, vor fi selectate doar 15 proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor. Mai multe informaţii găsiţi AICI

Primele propuneri au fost deja înscrise pe platformă şi, deocamdată, se pare că Secţiunea „alei, trotuare şi zone pietonale” a atras cel mai mare interes: aici s-au înscris 17 proiecte. Secţiunea Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei şi cea privind Spaţii verzi şi locuri de joacă au adunat fiecare câte 12 propuneri.

Canalul Morii e unul dintre obiectivele despre care specialiştii spun de ani de zile că merită reamenajat şi utilizat. Iar zona din spatele pieţei Mihai Viteazu e una care nu beneficiază mai deloc de spaţii publice, deşi în perioada recentă au apărut aici clădiri înalte, care au atras companii cu sute de angajaţi.
Unul dintre proiectele depuse pentru bugetare participativă are în vedere o porţiune din cursul de apă.
Radu Sandru propune Redescoperirea Canalul Morii, pe secţiunea dintre Strada Argeş de la Piaţa Mihai Viteazu la intersectia cu str. Constanţa. Pentru asta estimează un buget necesar de 90.000 de lei. Proiectul presupune demolarea celor aproximativ 30 de tarabe aflate pe platforma care acopera canalul, dar şi, opţional, oferirea unor spaţii alternative pentru micile afaceri care îşi desfăşoară acolo activitatea. Clujeanul mai propune decopertarea Canalului Morii şi amenajarea albiei, pasarele pietonale de acces pentru clădirile de la sudul canalului, amenajarea străzii Arges cu două trotuare din granit, pistă de biciclete, o bandă pentru maşini şi instalare de mobilier urban. „În multe oraşe occidentate tendinţa urbanistică este de a reconecta localităţile cu natura, cu cursurile de apă, anumite proiecte ajungând inclusiv la construirea de noi cursuri. Amenajarea Canalului Morii în zona străzii Andrei Şaguna ne arată că un spaţiu public bine amenajat se poate dovedi valoros pentru oraş şi pentru cetăţeni, de aceea acea amenajare de succes trebuie sa aibă o continuare, chiar daca va fi o uşoară fragmentare cauzată de intersecţia din Piata Mihai Viteazul”, motivează iniţiatorul proiectului.

Propuneri pentru Canalul Morii găseşti şi aici:

FOTO Înainte şi După. Cum ar putea arăta Clujul pe malul Canalului Morii: poduri, gradene, spaţii verzi şi hotelul Cristian demolat

Nici Someşul nu e uitat (deşi e în pregătire concursul pentru masterplan): Monica Tomuş propune amenajarea unei zone de caiac pe cursul apei, lucru care, de altfel, s-a şi întâmplat, dar numai pentru două zile în cadrul ediţiei din acest an a Someş Delivery.

Că oraşul nu are un centru de expoziţii modern o spun cei care ar avea nevoie de astfel de spaţii de ani de zile. Evenimentele de acest fel – târguri şi expoziţii – care totuşi se mai ţin la Cluj se desfăşoară pe unde se poate: în mall-uri, pe platoul Sălii Sporturilor, la Sala Polivalentă. Modernizare Expo şi Oser e proiect propus de Alina Bereschi, fără însă să se estimeze un buget. Menţionăm însă că centrul expoziţional nu se află în administrarea primăriei, aşadar o astfel de investiţie devine problematică. Proiectul vizează reabilitarea şi modernizarea centrului Expo Transilvania care atrage mii de vizitatori şi „reprezintă un ajutor în plus oferit comercianţiilor care fie nu au posibilitatea să îşi plătească chiria unui spaţiu, fie doresc să profite de vadul comercial mare şi să îşi mai vândă din stocurile făcute în condiţii foarte bune”, spune iniţiatoarea proiectului. Pe lângă spaţiile destinate vânzării de produse, Expo Transilvania ar trebui să aibă şi spaţii pentru expoziţii de artă, arhitectură, sculptură, inginerie. „Prin modernizarea Oserului comercianţlor să li se poată pune la dispoziţie mese şi umbrele sau acoperişuri unde să îşi poată ţine marfa contra unei taxe. Din piaţă de vechituri să devină o piaţă adresată vânzătorilor ambulanţi de haine, mâncare, de produse de uz casnic dupa modelul european”, se arată în propunerea de proiect.

George Costea are o propunere de proiect inedit: un parc tematic. „Proiectul ‘România în miniatură’ are ca scop cunoaşterea, valorizarea şi promovarea patrimoniului cultural al României. Poate fi văzut ca un muzeu al prezentului în aer liber, dar şi un itinerar istoric, cultural şi artistic. De asemenea, acest proiect poate constitui o modalitate de a celebra împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire”, spune iniţiatorul proiectului. Preţ: 150.000 de lei.

Ce ziceţi de un metrou suspendat pe cursul Someşului? E propunerea lui Florin Cotofan, care arată cum
Clujul a ajuns un oraş sufocat de traficul rutier. „Un mijloc de transport în comun, electric, suspendat deasupra cursului Someşului ar putea prelua volume mari de călători şi ar putea circula cu viteze sensibil mai mari decât cele întâlnite în traficul rutier. Ar fi acoperite cartiere precum Mănăştur, Grigorescu, Centru, Mărăşti, Someşeni. Ar fi asigurat un mijloc de transport fiabil spre zonele industriale”, se arată în propunerea de proiect, care nu vine însă şi cu o estimare de costuri. Greu de crezut însă că un astfel de proiect se poate limita la un buget de câteva zeci de mii de lei, ca cele propuse în bugetarea participativă sau că se poate aplica fără serioase studii de fezabilitate.

Proiecte sociale

Un proiect social e propus de Liana Vescan: baie şi spălătorie publică. Mai precis „o construcție simplă din lemn care să cuprindă: într-o parte, dușuri și toalete, iar în cealaltă, o spălătorie cu mașini automate de spălat haine. Prețurile pentru servicii să fie modice, dar să existe, pentru a asigura întreținerea pe de o parte și pentru a responsabiliza beneficiarii. Personalul poate fi asigurat de cei care trebuie să execute ore în folosul comunității. Suntem deranjați în aglomeratia urbană de mirosurile unor concitadini. Poate că sunt unii care s-ar spăla, dar efectiv nu au condiții. Pentru igiena tuturor, existența unei băi publice în oraș ar fi binevenită. Trebuie sa creezi conditii minime, atunci cand ai pretenții de civilizație”, spune Liana Vescan. Locaţie ar putea fi Parcul Rozelor, iar bugetul estimativ e de 150.000 de lei

Mihai Cenan propune pentru 130.000 „A doua şansă pentru un viitor mai bun” – pentru oameni fără adăpost, dar şi pentru câini fără adăpost. „Acest proiect îşi pune construirea şi amenajarea unui sediu la periferia oraşului. Sistemul adăpostului este unul eficient, deoarece oamenii fără adăpost, în schimbul muncii depuse peste zi aici, vor primi un loc de dormit peste noapte şi o masă/două calde. Munca în adapost se referă la curăţenie dupa animale şi hrana animalelor. Totodată, studenţii U.S.A.M.V. , specializarea medicina veterinară ar putea fi încurajaţi să vină să îşi facă experienţa de muncă aici, aceasta fiind o activitate de voluntariat care nu presupune costuri suplimentare”. „Acest proiect poate fi dezvoltat, astfel încât oamenii fără adapost pot fi educaţi şi ajutaţi să se integreze din nou în societate. Consider că e un proiect foarte ambitios şi greu de îndeplinit, însa am incredere că această minunată comunitate din Cluj-Napoca le poate reda o a doua şansă”, transmite Mihai Cenan.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.