Propunere din partea societății civile pentru un pârâu din oraș care s-ar putea transforma în cel mai mare parc și culoar de mobilitate din Cluj
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - mart. 13, 2023 1 865
Pârâul Popii, afluent al Someșului, care se varsă în Canalul Morii, curs de apă pentru care în discuțiile publicie privind Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, unul dintre experții Băncii Mondiale, Marius Cristea, a fost ridiculizat chiar de primarul Emil Boc deoarece insista pentru transformarea sa, este din nou adus în atenția publică. Administratorii Grupului de pe Facebook, Someșul Nostru, cer Primăriei ca, în cadrul procesului de bugetare participativă (pe care primarul Emil Boc s-a angajat să îl reia, după analize ale specialiștilor universitari), să dezbată public proiectul deja câștigător pentru transformarea zonei pârâului Popii cu societatea civilă și să genereze un model pentru viitorul proces de participare a cetățenilor.
„Poate să devină cel mai mare parc liniar și un culoar de mobilitate important pentru Cluj Ar veni din Făget până înspre centru, deci are câțiva km buni, în conditiile in care lungimea Parcului Central e de 750 de metri. Câteva argumente: cartierul Campului nu are spații publice verzi; Mănăștur și Campului merită mobilitate alternativă la trafic auto, departe de poluare; Legea Apelor are și la pârâuri o zona de protecție care nu permite împrejmuirea, dacă legea este respectată; se pot face exproprieri de care să poată beneficia și proprietarii din zonă având locuri de loisir și de plimbare, în loc de garduri, în fundul curții; apele devin mai curate pentru că sunt supravegheate de oameni care trec pe lângă ele; bugetarea participativă are deja un proiect câștigător care propune amenajarea Pârâului Popii și a altor afluenți ai Someșului, dar ideea câștigătoare nu este pusă în practică nici macar la nivel de dezbateri publice de prefigurare a viitoarelor proiecte.
Sunt și dezavantaje: e relativ îngust și abrupt, ceea ce crește costurile de amenajare și întreținere; autoritățile au inerții administrative (vezi mai sus cu lipsa implementării bugetarii participative); construcții în albie și maluri, deși avantajoase pentru mobilitate și socializare, pot fi dezavantajoase pentru biodiversitate; opoziție a vecinilor care vor zone liniștite, fără „trafic” pietonal. Ce poate face Primăria acum? Doar o sugestie… La designul nou al bugetarii participative acceptat de municipalitate, Primaria sa ia câteva proiecte câștigătoare emblematice și să le dezbată public cu societatea civilă, iar astfel să își dea seama și cum ar trebui să fie designul pentru tot procesul pornind de la studii de caz de anvergură”, arată activistul Adrian Dohotaru, unul dintre administratorii grupului.
De altfel, în SIDU Cluj-Napoca amenajarea pârâului Popii este prinsă în anexa cu proiectele propuse, cu o alocare estimată la 1,5 milioane lei și finanțare din fonduri europene sau din bugetul local.
„Sunt necesare masterplanuri și planuri urbanistice zonale pentru diversele cursuri de apă ce traversează intravilanul municipiului: Masterplan și P.U.Z. Canalul Morii, P.U.Z. Pârâul Calvaria, P.U.Z. Pârâul Becaş, P.U.Z. Pârâul Popii, P.U.Z. Pârâul Chinteni – toate racordate la masterplanul general pentru întregul sistem verde al oraşului. Din cauza ignorării diverselor componente ecologice din interiorul intravilanului municipiului se impune realizarea unui regulament urban general de relaţionare a mediului construit cu acestea– relaţionarea cu petice de habitat – păduri, văi şi cursuri de apă, chiar dacă prezenţa apei în aceste văi este una sezonieră, cu Băile Someşeni etc. (…) Recomandări. (…)
Realizarea prin concurs de soluţii a unui P.U.Z.- Masterplan pentru culoarul Canalului Morii;
Realizarea de P.U.Z.-uri pentru reglementarea zonelor de protecţie şi integrare urbană a cursurilor de apă din Cluj-Napoca: Pârâul Nadăş, Pârâul Chinteni, Pârâul Calvaria, Pârâul Popii, Pârâul Ţiganilor I, Pârâul Ţiganilor II, Pârâul Becaş;
Completarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate şi a celor noi, cu studii drendrologice şi peisagere care să asigure cu adevărat reglementări de îmbunătăţire reală a calităţii spaţiilor publice verzi din zonele de locuinţe colective realizate înainte de 1990;
Utilizarea acestor coridoare ecologice prin realizarea unor trasee pietonale şi velo gândite ca alternative de parcurgere a oraşului şi a zonei interurbane la căile de circulaţie auto;
În cadrul noilor P.U.Z.-uri de conversii urbane, respectiv de urbanizare, este necesară asigurarea unor suprafeţe verzi compacte adaptate la scara dezvoltării, la numărul de viitori utilizatori şi racordate la sistemul ecologic al zonei (conform cu
un viitor Sistem Integrat Verde de la nivelul Municipiului Cluj-Napoca) și nu asigurarea lor prin însumarea suprafețelor plantate fragmentate din cadrul dezvoltării respective”, se arată în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Cluj-Napoca pentru 2021-2027 (2030).
Realizarea de P.U.Z.-uri pentru reglementarea zonelor de protecţie şi integrare urbană a cursurilor de apă din Cluj-Napoca: Pârâul Nadăş, Pârâul Chinteni, Pârâul Calvaria, Pârâul Popii, Pârâul Ţiganilor I, Pârâul Ţiganilor II, Pârâul Becaş;
Completarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate şi a celor noi, cu studii drendrologice şi peisagere care să asigure cu adevărat reglementări de îmbunătăţire reală a calităţii spaţiilor publice verzi din zonele de locuinţe colective realizate înainte de 1990;
Utilizarea acestor coridoare ecologice prin realizarea unor trasee pietonale şi velo gândite ca alternative de parcurgere a oraşului şi a zonei interurbane la căile de circulaţie auto;
În cadrul noilor P.U.Z.-uri de conversii urbane, respectiv de urbanizare, este necesară asigurarea unor suprafeţe verzi compacte adaptate la scara dezvoltării, la numărul de viitori utilizatori şi racordate la sistemul ecologic al zonei (conform cu
un viitor Sistem Integrat Verde de la nivelul Municipiului Cluj-Napoca) și nu asigurarea lor prin însumarea suprafețelor plantate fragmentate din cadrul dezvoltării respective”, se arată în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Cluj-Napoca pentru 2021-2027 (2030).
sursă foto: Facebook/Someșul Nostru
Clujul nu e un cartier al vreunei comune de unde își trag seva consilierii de taină ai mai marilor urbei. Până nu se schimbă asta, visul unui concept unitar în ceea ce privește limpezirea gândurilor arhitectonice pentru metropolă devine o batjocură a realității. Prelungirea citoplasmatică a „puțului gândirii” nu rezolvă, nici măcar pornografic, ideile din filosofia dreptului de a hotărâ unilateral în privința unei comunități urbane de către o hoardă de tinoși.