Procesul inspectorului fiscal acuzat de DNA la Cluj că a luat mită 15.000 euro ca să scadă din datoriile către Stat are verdictul mâine după 6 amânări

Actualitate by Mihai Prodan - apr. 15, 2026 0 29

Tribunalul Cluj dă mâine verdictul într-un caz de presupusă corupție instrumentat de procurorii DNA după nu mai puțin de șase amânări succesive ale pronunțării. Dezbaterile pe fond au avut loc în decembrie 2025, iar DNA cere condamnare cu executare.
Tribunalul Cluj urmează să pronunțe mâine sentința în dosarul lui Cătălin Sabău, fost inspector în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea, trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Dosarul, înregistrat sub numărul 2022 al Tribunalului Cluj, a trecut prin mai multe amânări ale pronunțării după ce dezbaterile judiciare s-au încheiat în decembrie anul trecut.
Potrivit rechizitoriului, în perioada martie–mai 2022, inspectorul Cătălin Sabău a efectuat un control la o persoană fizică autorizată bănuită că desfășura activități de comerț online neînregistrate fiscal. Procurorii anticorupție susțin că acesta și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de legislația primară, întocmind un raport de control favorabil contribuabilului, în care ar fi diminuat artificial obligațiile fiscale și ar fi exclus de la calcul livrările efectuate de acesta în decursul a doi ani.
Cazul se suprapune unui alt dosar, cel de luare de mită: procurorii DNA susțin că, la data de 1 aprilie 2022, în contextul controlului, Cătălin Sabău ar fi pretins și primit de la tatăl persoanei fizice controlate suma de 15.000 de euro, bani primiți pentru a nu sesiza organele de urmărire penală cu privire la neregulile constatate și pentru a stabili obligații fiscale mai mici în sarcina persoanei vizate. Tribunalul Cluj a emis pe numele său un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Cele două dosare – de luare de mită și respectiv de abuz în serviciu – au fost disjunse în cursul urmăririi penale.
La termenul de dezbateri din decembrie 2025, reprezentanta Ministerului Public a solicitat condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, cu interzicerea unor drepturi.

În susținerea acuzării, procuroarea a făcut trimitere la mai multe probe: declarațiile martorilor, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și, în special, înregistrarea ambientală din 13 aprilie 2022, în care inculpatul, potrivit interpretării DNA, ar fi confirmat implicit primirea sumei de 15.000 de euro și ar fi explicat modul în care „ajutorul” acordat contribuabilului s-a materializat prin nesesizarea organelor judiciare și reducerea obligațiilor fiscale. Printre fragmentele citate de procuror din această înregistrare se numără: „Fiscalul, cel mai mare ajutor, că nu merge nicăieri!”, „Scoatem anul 2021 afară, 2020 vi-l tăiem la jumătate!” sau „2021 îl lăsăm afară, o lălăim și o înflorim un pic!”. Procuroarea a solicitat și admiterea acțiunii civile, respectiv obligarea inculpatului la plata sumei de 39.529 lei, reprezentând prejudiciul rămas nerecuperat, precum și menținerea măsurilor asigurătorii.

De cealaltă parte, avocații inculpatului au cerut achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală – fapta nu există – susținând că fapta lipsește în materialitatea ei sub ambele aspecte imputate prin rechizitoriu. Un prim argument al apărării privește caracterul general și subsidiar al infracțiunii de abuz în serviciu față de infracțiunea de luare de mită: întrucât neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu face parte din însuși actul material al luării de mită, cele două infracțiuni nu ar putea fi reținute în concurs, ci s-ar absorbi una în cealaltă.
Pe fond, apărătorii au contestat că ar fi existat indicii de săvârșire a unor fapte de evaziune fiscală care să fi impus sesizarea organelor de urmărire penală, arătând că nici colegul de echipă al inculpatului — singurul martor audiat nemijlocit de instanță — nu a confirmat existența unor asemenea indicii. De asemenea, au arătat că procesul-verbal de control întocmit de inspectorii antifraudă nu este un act administrativ și nu produce efecte juridice, ci reprezintă un simplu mijloc de probă cu caracter estimativ, obligațiile fiscale definitive fiind stabilite exclusiv prin decizia de impunere emisă ulterior de un alt organ de control. Or, acea decizie a fost achitată integral de contribuabil, ceea ce înseamnă în opinia apărării că nu există prejudiciu.
Inculpatul, în ultimul cuvânt prin apărător, a subliniat că actul de control care a stat la baza incriminării a aparținut unui organ colectiv, că ambii membri ai echipei au acționat identic, dar că numai el a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, colegul său figurând doar ca martor. Sabău a declarat că nu este adevărat tot ceea ce i se impută, se simte foarte frustrat de ani de zile prin tot ceea ce a trecut și acum mai este acuzat şi de abuz în serviciu. Consideră că este un abuz la adresa sa din partea organelor de anchetă, întrucât totul este copy-paste din primul dosar penal de luare de mită, solicitând să i se facă dreptate.

Iată ce anunța DNA în ianuarie 2024:

Citește și:

Inspector de la Finanțe arestat, pentru luare de mită

Nici un comentariu