Închide

Primul muzeu etnografic din România, cel de la Cluj, împlinește în acest an un secol de la deschidere și prezintă vizitatorilor o serie de artefacte unice, în total o sută

Actualitate by Actual de Cluj - dec. 06, 2022 0 215

Primul muzeu etnografic din România, cel de la Cluj, împlinește în acest an un secol de la deschidere și prezintă vizitatorilor o serie de artefacte unice, în total o sută.

Expoziția cu zeci de astfel de obiecte se deschide în 9 decembrie la ora 14 și e vizitabilă până în 29 ianuarie. În acest an Muzeul Etnografic al Transilvaniei împlinește un secol. Născut inițial ca Muzeul Etnografic al Ardealului, primul muzeu etnografic din România, a fost un proiect inițiat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei și finalizat de Fundația Culturală ”Principele Carol”.

În primăvara anului 1922, Emil Panaitescu, Sextil Pușcariu, George Vâlsan și Alexandru Lapedatu au fost numiți – de către această fundație – membri ai Comisiei Muzeului Etnografic al Ardealului. În 16 iunie 1922, comisia propunea înființarea de urgență, la Cluj, a unui muzeu etnografic, iar în 22 iunie 1922 se discuta punerea bazei colecției de artefacte și cea a arhivei vizuale. Primele campanii de cercetare și achiziții s-au derulat în Ținutul Pădurenilor și Țara Hațegului, zone cercetate deja anterior de către Romulus Vuia, primul director al muzeului, numit începând cu ianuarie 1923.

Parcul etnografic din pădurea Hoia a fost primul muzeu în aer liber din România. Înființat în 1 iunie 1929, parcul funcționa ca secție exterioară a Muzeului Etnografic al Ardealului. Câțiva ani mai târziu urma să fie amenajat un muzeu etnografic și în București, în 1936 – dar în restul orașelor mari din țară lucrurile nu aveau să fie la fel de simple: întors în Timișoara după deschiderea muzeului de la Cluj, directorul Muzeului Bănățean își pune în gând să facă unul asemănător în Banat, care va fi deschis însă după aproape 50 de ani; 20 de ani după inaugurarea parcului din Cluj, pentru scurta perioadă de timp când muzeul din Cluj se mută la Sibiu după Diktatul de la Viena, exemplul e replicat și la Sibiu, dar și aici acesta prinde contur doar în 1963.

Muzeul a marcat din 28 ianuarie secolul de existență prin prezentarea săptămânală, virtual, a câte unui artefact și a unei imagini de arhivă timp de 50 de săptămâni, în total 100 de postări – câte unul pentru fiecare an de existență. ”La închiderea acestui an aniversar vă invităm să vă bucurați, în cadrul expoziției „100 ani – artefacte – povești”, de farmecul celor 100 de obiecte și imagini intrate acum un secol în patrimoniul muzeului. Pentru a putea intra și în intimitatea poveștilor legate de exponate, pe lângă tradiționalul pliant de expoziție, am creat pentru fiecare artefact câte un cod QR, accesibil de pe telefon”, transmite instituția.

Expoziția va fi deschisă în perioada 9 decembrie 2022–29 ianuarie 2023.

Citește și:

Cum au făcut clujenii primul parc etnografic din țară – care le-a inspirat pe toate celelalte

Nici un comentariu

Scrie un comentariu