Închide

Primul clujean expropriat pentru o servitute de utilitate publică: „Merg în continuare în instanță. Poate pe vremea copiilor noștri Primăria va face urbanism după criterii obiective”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - apr. 25, 2020 2 2910

Bogdan Mateaș, proaspăt expropriat de Primăria Cluj-Napoca cu 3 euro/mp pentru o servitute de utilitate publică pe o arteră dintr-o zonă de dezvoltare a orașului, spune  că suma aprobată de municipalitate și rezultată în urma unei evaluări este de aproape 30 de ori mai mică decât prețul pe care l-a plătit el acum 5 ani pentru parcela de pe Antonio Gaudi.

Mateaș spune că întotdeauna a fost de acord cu rezervarea unui teren pentru lărgirea străzii, însă nu susține practica tacită instituită la Cluj de primarul Emil Boc: primești autorizație și obții derogări doar dacă donezi teren municipalității. „E normal ca Primăria să aibă o strategie și un plan real de a lărgi și în practică străzile, să trateze pe toată lumea cu aceeași măsură și să cumpere sau să exproprieze aceste terenuri”, mai spune clujeanul.

Primăria a fost obligată în 2017 de instanță într-un proces pornit în 2016 de doi proprietari privați să exproprieze pe Legea 255/2010 o servitute de utilitate publică pe care proprietarii au fost obligați să o cedeze gratis municipalității pentru a li se autoriza proiectul unei case pe strada Antonio Gaudi. La aproape trei ani distanță, Primăria are gata raportul de evaluare și e pregătită să îi compenseze pe cei doi proprietari: 1218 lei pentru 87 de mp de teren care urmează să aibă destinația de drum public. Valoarea despăgubirii și achitarea sumei către Bogdan Mateaș și soția sa, cei care au pornit procesul în 2016 a fost aprobată de consilierii locali la ședința Consiliului Local din 24 aprilie. Cei 87 de mp de pe strada Antonio Gaudi cedați pentru lărgirea arterei (configurată în PUG la profil de 16 metri) vor fi expropiați ca fânaț intravilan cu destinația de drum, fiind evaluați la circa 3 euro/mp (14 lei/mp). Proprietarii au câștigat procesul la Tribunal și Curtea de Apel. Primăria a achitat și cheltuielile de judecată în valoare de peste 8900 de lei.

Bogdan Mateaș a spus pentru Actualdecluj.ro că suma este de de aproape 30 de ori mai mică decât prețul pe care l-a plătit el acum mai bine de 5 ani pentru parcela de pe Antonio Gaudi. „Am plătit 80.000 de euro pentru parcela de peste 900 de mp de pe Antonio Gaudi pe care mi-am edificat o locuință. Am fost dintre cei care nu au umblat cu ascunzișuri, am declarat prețul real al tranzacției, am plătit corect taxele. Să nu se înțeleagă greșit. Eu am fost de acord cu rezervarea terenului pentru servitute de utilitate publică. Dau un exemplu. Am un teren de 300 de metri pătrați peste care trece pista Aeroportului. De aeroport voi beneficia și eu și restul clujenilor. Este clar că trebuie expropriat. E același lucru. Artera este publică, de ea vom beneficia și noi dar și restul clujenilor. Eu nu am fost de acord să-l donez sau să-l donez în schimbul autorizației de construire. Este o chestiune normală. Strada Antonio Gaudi are acum 9 metri, a fost asfaltată. Nu se poate lărgi la profilul de 16 metri propus în Planul Urbanistic General. Sunt 30 de case construite la 5 metri de gard. Dacă toți dau teren pentru lărgirea străzii, înseamnă că trotuarul le va trece prin fața geamului, că nu vor mai avea curte unde să le încapă mașinile pentru a le asigura locul de parcare, că nu vor respecta frontul la stradă pentru casa construită. Este o utopie, este clar că nu se va putea lărgi și nu există la nivelul Primăriei niciun plan sau vreo strategie în acest sens. Am întrebat în trecut la urbanism când se va lărgi strada și ni s-a răspuns că atunci când va fi inclusă pe lista de investiții și vor exista fonduri necesare. Acum, după decizii ale instanțelor, Primăria nu te mai obligă să îl donezi, ci doar să îl rezervi pentru servituți. Dacă fac străzile, te expropriază, dacă nu, rămâne rezervat. Dar e aceeași mizerie. Te lipsesc de folosința terenului. Acum, după ce au fost obligați de instanță au evaluat terenul și i-au aplicat un coeficient pentru că nu este construibil terenul. Normal că nu este construibil, doar sunt 87 de mp. Este o bătaie de joc. Cum vor să fie respectați cei din Primăria Cluj dacă ei vin cu astfel de bătăi de joc? Vorbim de aproape 10% din terenul meu pe care am contract de vânzare cumpărare. Normal că voi merge mai departe în instanță. E o sumă pe care nu pot să o las”, a spus clujeanul.

Mateaș a spus că banii acordați de Primărie îi poate folosi pentru a-i cumpăra fiicei sale de 1 an o înghețată și o bicicletă.

„E o sumă pe care nu pot să o las. Vorbim de 7000 de euro. Știu ce vor zice toți. Uite-l și pe astă, nu îi ajung banii. Stă pe Antonio Gaudi. Sau uite-l pe ăsta, normal că are bani de avocați.  Este o  chestiune de principiu și corectitudine. Eu am fost corect, am plătit impozite dar Primăria nu. Oamenii nu au cunoștințe juridice aprofundate și li se pare că trebuie să dea bani grei avocaților. Nu este așa. Se lucrează și pe onorarii de succes. Alții nu vor să piardă timp și preferă să se complacă în practicile Primăriei prin care se încurajează în continuare șantajul. Sunt proprietari care acceptă în continuare acest troc pentru că Primăria le permite derogări și închide ochii la cum doresc să construiască ei. Pentru cei din zona unde se construiește tot nu o să fie mai bine sau o să se schimbe ceva. Primăria îi sacrifică pe ceilalți ca să dea derogări în continaure, nu a lărgit nicio stradă până acum. Să nu mai vorbim că în ultimii 30 de ani nu s-a construit nicio stradă cu patru benzi, profil de 16 metri, în Cluj-Napoca. Dacă aici am avea un primar care nu este jurist, aș mai înțelege că în continuare se acceptă aceeași situație. Dar avem unul jurist care preferă să închidă ochii. La Cluj nu poate fi folosită nici scuza că ceilalți din trecut au făcut. Pentru că din 2004 tot ei au fost”, a mai spus Mateaș.

(extras DECIZIE CIVILĂ Nr. 4940/2017)

El a mai ținut să spună că în decizia instanței, judecătorii au ținut expres să sublinieze că și pe vremea comuniștilor se expropria terenul, chiar și pentru un preț modic. „Mai sunt decizii ale instanțelor și o să mai fie. Este clar că practica privind servituțile de utilitate publică și lărgirea arterelor din Cluj-Napoca trebuie schimbată deoarece contravine legii. Când am câștigat definitiv procesul în 2017, am luat legătura cu toți consilierii. Și cu cei din opoziție. Nimeni nu a adus în discuție chestiunea în Consiliul Local. Niciunul nu a ridicat mâna să spună că nu sunt în regulă donațiile. Nici măcar opoziția. Primăria și primarul preferă în continuare să lase lucrurile să meargă la voia întâmplării și să plătească cheltuieli de judecată din banii clujenilor deși sunt conștienți că nu procedează corect. În Germania sau în alte țări, totul este clar, se știe ce se urbanizează, când și cine va fi expropriat. Totul este afișat pe site. Eu o să merg în continuare în instanță. Poate pe vremea copiilor noștri Primăria va face urbanism după criterii obiective”, a mai spus proprietarul de pe Antonio Gaudi.

Vezi și:

Cu cât expropriază Primăria o servitute de utilitate publică într-o zonă de dezvoltare a Clujului

2 comentarii

  1. judecatorii sunt partinitori, pentru ca si ei se judeca cu primaria. Judecatorul Dusa,cu toate ca are teren in sopor accesibil de pe un drum de pamant, a primit cadou din partea colegilor judecatori, permisiunea de a-si edifica o casa fara necesitatea elaborarii unui PUZ de urbanizare a zonei. Nu e de mirare ca numele sau apare pe sentinta data in favoarea lui Mateas.

  2. gresit Bogdane cu „principiu”
    tu ai dat de 30 de ori mai mult pe teren construibil, parcela mare. acea bucata de teren nu era „utila” de la bun inceput. terenul de langa drum nu are aceasi valoare cu cel aflat 10m mai departe. poate fi mai scump sau mai ieftin in funtie de PUG/PUD

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.