Primul an cu noul PUG, din interior. Prin vârful stiloului arhitectului-șef al orașului

Din exterior, proiectanții de plâng că primăria ține pe loc proiectele de urbanism, că avizarea e greoaie și treaba nu merge ca pe roate cum ar trebui, deși Clujul are un Plan Urbanistic General nou. Investitorii și ei condamnă primăria pentru că ține pe loc proiectele imobiliare din oraș, având în vedre faptul că comisia mare de urbanism condusă de primar se întrunește rar sau deloc. Tot din afară, proprietarii de terenuri au luat cu asalt noile reguli de construire și au cerut modificarea lor prin plângeri prealabile, nemulțumiți de ceea ce pot amenaja pe parcelele din proprietate.

Din interior, cea care coordonează, potivit legii, Direcției de Urbanism, arhitectul Ligia Subțirică spune că primul an cu noul PUG a fost unul de acomodare și estimează că, din vara acestui an, când vor expira toate Planurile Urbanistice Zonale se va lucra mult mai bine, numai pe noile reglementări de urbanism. Peste 14.000 de acte au trecut în 2015 prin vârful stiloului său.

„S-a lucrat bine cu noul PUG. Ne-am obișnuit. Am avut mai multe sesiuni cu echipa PUG în care proiectaníi le-au explicat ce-au vrut să spună funcționarilor. Pentru ei este foarte clar, pentru mine e clar, sunt termeni și practici urbanistice. În schimb, funcționari care au citit zece ani un PUG s-au trezit cu niște formulări pe care nu le înțelegeau. Am explicat cu ei toate formulările, la cetificate de urbanism, la autorizări, la strategii și începem să ne obișnuim. Așteptăm să treacă termenul de valabilitate a tututor Planurilor Urbanistice Zonale care vor expira în vara lui 2016 și apoi vom lucra cu adevărat după noul PUG. Al doilea an va fi cu siguranță mai ușor”, a subliniat arhitectul-șef.
Cu două săptămâni înainte de finalul lui 2015, la Direcția de Urbanism s-au înregistrat un numar de aproximativ 7999 adrese respectiv cereri pentru emiterea unui certificat de urbanism dintre care un numar de 6876 au fost rezolvate favorabil, 701 nefavorabil, 259 rezolvate partial iar restul au fost rezolvate intern sau transmise la serviciile de specialitate. La Serviciul Autorizari Constructii s-au inregistrat un nr. de 6442 cereri dintre care 1621 rezolvate favorabil ca autorizatii de construire, 111 autorizatii de desfiintare, 212 certificate de atestare a edificarii constructiei, restul fiind alte tipuri de cereri (confirmarea desfiintarii, anunturi de incepere lucrari, anunturi de incheieri lucrari, sesizari, retururi).

Rezultă o încărcare per funcționar de 3-4 dosare pe zi.

La Serviciul Urbanism figureaza un număr de 13 inspectori, respectiv 15 inspectori la Serviciul Autorizari Constructii iar la Strategie Urbană figurează 7 persoane. Din totalul de funcționari, 9 persoane de la serviciul Urbanism eliberează efectiv certificate, iar 10 de la Autorizări eliberează autorizații.

Pe parcursul anului s-au angajat 8 noi persoane la Direcția de Urbanism și s-a mai înființat un compartiment pentru monumente istorice, în subordinea aceleiași direcții. Din efectivul de persoane de la urbanism, 6 persoane au studii superioare de arhitectura si urbanism, restul fiind de specialitate inginer constructii, instalatii, topografie si geologie.

„În cazul compartimentului de monumente, două persoane de la serviciul de autorizări fac această muncă pe zona de monumente istorice din Cluj. Pe vremuri, îmi amintesc că aveam un funcționar care, atunci când s-a depus documentația de reparații pentru Continentat s-a apucat să o respingă pentru că nu avea parcări. Păi cum să-i ceri parcări, că voia doar să repare clădirea. Functionarul a renunțat la munca grea și prețioasă și a plecat din primărie. Pe zona centrală, trebuie să ai flexibilitate și să înțelegi procedura. Acum cei care se ocupă sunt informați. Știu cum să elibereze certificatetele de urbanism. Pentru că, dacă pe acestea le faci cum trebuie, apoi nu mai sunt probleme pe parcursul de avizare. Pe întreaga direcție suntem prea puțini și excedați de muncă. Din datele statistice rezultă exact câte documentații au fost întocmite corect de proiectanți dar și câte au fost transbordate pe 2016, cele care nu s-au aprobat. E o muncă enormă, mai ales că eu trebuie să văd toate aceste documentații, de la cerificate și de la autorizații. Pentru funcționari, problematica este complexă, sunt suprasolicitați iar reglementările legale sunt cum sunt. Potrivit practicilor europene, ar trebuie să fel 60 la 100.000 de locuitori. Deci ar trebuie să fim 180 de funcționari. Noi suntem un sfert. Cât despre proiectanții nemulțumiți, ei nu o să spună niciodată beneficiarului sau opiniei publice că sunt de vină în momentul în care li se restituie documentația. Vor zice totdeauna că primăria poartă vina, nu ei pentru că n-au întocmit corect documentația și de aceea nu s-a avizat. Înainte de prima ședință de Consiliu Local din 2016, îmi amintesc că era vineri și era ora 18.00, iar eu aveam încă un birou plin de documentații de parcurs. Credeam că sunt singură în primărie, dar în toate birourile mai erau funcționari care lucrau peste program motivând că e liniște, nu vin petenți nici proiectanți și se poate lucra”, a mai spus Subțirică.

Clujul ține încă pe loc marile investiții imobiliare

Aceasta a adăugat că, în ceea ce privește comisia mică de urbanism, cea operativă, aceasta a fost convocată ori de câte ori s-a solicitat, marțea, o dată pe săptămână (chiar și de mai multe ori) și s-au parcurs toate ducumentațiile care urmează să intre în comisia mare. Comisia operativă face un fel de preanaliză. Potrivit evidențelor de la urbanism, în prezent, există 35 de documentații complete care au primit girul comisiei operative și urmează să fie dezbăture în Comisia de Amenajarea Teritoriului și Urbanism și 10 care încă nu au fost analizate.

Din comisia operativă și din cea de amenajarea teritorilului și urbanism fac parte și arhitecți-consultanți care participă benevol la procesul de avizare a documentațiilor.

„Și la serviciul de autorizări, dacă în 5 zile nu se completează dosarele incomplete, funcționarii s-au obișnuit deja și le duc la ghișeu pentru a se returna beneficiarilor ca să fie completate. Unde există cea mai mare nemulțumire, de care știu, este în cazul Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism. Comisia mare. Aici nu ține de noi, pentru că primarul e cel care conduce și convoacă această comisie în funcție de disponibilitatea mebrilor externi care deseori nu sunt în Cluj sau au programe didactice diferite”, a mai afirmat arhitectul-șef.

O altă hibă, pe lângă faptul că planurile investirorilor de a construi în oraș sunt ținute pe loc de CTATU (care pe parcursul lui 2015 s-a întrunit mult mai haotic, fără o zi pe săptămână stabilită sau fără frecvența din anul precendent) este numărul mare de plângeri prealabile primite de primărie pe noul PUG.

Potrivit datelor oficiale de la primărie, s-au formulat circa 200 de plângeri prealabile, din care 18 s-au finalizat cu hotărâri de Consiliu Local prin care s-au modificat prevederile PUG-ului. „Avem o persoană care se ocupă de aceste plângeri prealabile. Deja e supraglomerată pentru că nu trece o săptămână, că intră un val nou de astfel de solicitări. Am întrebat care este teremenul pentru formularea acestor plângeri. Păi zece ani, tot poți să formulezi, cât e valabil PUG-ul, am aflat. Așa că tot vom avea. Au mai greșit și proiectanții, dar e o muncă laboriasă, nici ei nu pot verifica fiecare parcelă. Dacă ar face asta ar dura 20 de ani să faci un PUG. Acum cetățenii tot vin, că nu vreau servitutea pe aici, pe acolo, pe stânga, pe dreapta mai așa mai pe sau pe dincolo. Încercăm să îi multumim și pe ei, cât se poate. Fiecare caz este un caz și trebuie discutat. Ca politică, n-am schimbat spații verzi, servituți și chestiuni majore. Cu regulementul de urbanism este altă poveste. Au venit consilierii și au spus, că de ce să ai 50 de hectare de livadă ca să poți să construiești, că și așa nu sunt productive. Îi înțeleg, dar pe de altă parte, prevederile din PUG, cu livezi neconstruibile aduceam beneficii, că se asociau grupuri de proprietari și făceau exploatații pomicole. Așa că, vom face dezbatere publică cu modificările propuse în regulament”, a mai atras atenía arhitetcul-șef.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.