Primarul din Cluj, la decesul Doinei Cornea: „va rămâne un model şi un exemplu de demnitate morală pentru societatea românească”. Vrea ca o stradă să-i poarte numele
Actualitate by Actual de Cluj - mai 04, 2018 0 246
Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, cel care în studenție a păzit sediul provizoriu al administrației locale ce a luat puterea de la comuniști la Revoluția din 1989, spune că decesul Doinei Cornea l-a „întristat și marcat profund”. „Doina Cornea a fost un reper moral al luptei anticomuniste şi un fenomen unic pe axa rezistenței anticomuniste din Europa centrală și de est. Istoricii o încadrează, pe bună dreptate, în componenta istorică a opoziției la comunism, nu numai a dizidenței”, a anunțat Boc într-un mesaj. Acesta a adăugat că Doina Cornea a fost o opozantă a regimului totalitar, „care i-a făcut mândri pe clujeni în anii `80, când a reprezentat cu demnitate şi curaj vocea poporului înlănţuit de dictatura comunistă” și că obiectivul acesteia a fost căderea regimului comunist, „vinovat de moartea a sute de mii de români”, iar România să redevină o democrație occidentală cu revenirea Regelui Mihai I pe tron. „Doina Cornea, în calitate de cadru didactic, a realizat relativ devreme tarele unui regim opresiv şi s-a transformat într-un redutabil opozant al totalitarismului ceaușist. Provenită dintr-o familie greco-catolică, Doina Cornea a avut parcursul normal a unei tinere din epocă fără să se compromită totuși cu structurile comuniste. A absolvit facultatea, dar a refuzat să se înscrie în UTM. Permanent şi-a arătat nemulţumirea că biserica greco-catolică a fost interzisă. A participat la slujbele clandestine oficiate de preoții greco-catolici și a fost oripilată de crimele din pușcăriile comuniste. Doina Cornea devine asistentă la Filologia clujeană în 1959, dar pentru faptul că refuză cu precauție și inteligență compromisurile, nu mai este promovată în carieră. Viitorul opozant al regimului își construiește treptat o stare de spirit anticomunistă. A refuzat să fie membru PCR, iar primul declic public împotriva regimului s-a întâmplat în 1975 când a fost pusă de conducerea universității să semneze un jurământ public la adresa lui Nicolae Ceaușescu. Asistenta Doina Cornea refuză să semneze adeziunea. Doina Cornea a prins curaj să demonstreze împotriva comunismului ca urmare a lecturilor filosofice din Henri Bergson, Constantin Noica, Mircea Eliade sau Gabriel Marcel. Tăria și forța luptei lui Doina Cornea s-a născut din crezul creștin și lecturile filosofice ale exilului românesc. Doina Cornea și-a construit filosofia rezistenței pe lupta și dorința de libertate a individului împotriva colectivismului comunist. Doina Cornea a pus mai presus persoana liberă în credința sa împotriva presiunii unui regim comunitarist ce anihila sufletul”, a explicat Boc.
Primarul spune că Doina Cornea a devenit cel mai important opozant al comunismului din România anilor ’70 şi ’80 și că a găsit curajul de a scrie şi vorbi liber şi răspicat, fapt ce a atras represiunea organelor de partid şi ale securităţii comuniste. „Preţul libertăţii asumate a devenit deosebit de costisitor pentru Doina Cornea: interminabile anchete, aresturi, bătăi, calomnii, injurii şi arestul la domiciliu. Gesturile de solidaritate şi admiraţie s-au multiplicat în ţările Europei Occidentale, dar şi în America”, arată el. „Doina Cornea a devenit unul dintre românii cei mai cunoscuţi şi preţuiţi în străinătate. Doina Cornea se înfăţişează ca românul clujean care a atins, probabil din toate timpurile, nivelul cel mai ridicat de recunoaştere şi notorietate internaţională. Declarată persona non-grata de către regimul lui Nicolae Ceauşescu, prin demersurile sale importante şi curajoase, Doina Cornea a devenit unul dintre numele semnificative ale rezistenţei anticomuniste româneşti din deceniul al nouălea al secolului trecut. A fost unul dintre românii implicați activ în Operation Villages Roumains, acțiune declanșată împotriva proiectului comunist de sistematizare a satelor în perioada 1988-1989. Scrisorile Doinei Cornea, transmise de Ariadna Combes la Europa Liberă, au luminat viaţa românilor din totalitarism şi au întreţinut speranţa pentru căderea comunismului şi transformarea României într-o democraţie integrată în Europa”. Boc spune că apreciază curajul Doinei Cornea, care „va rămâne un model şi un exemplu de demnitate morală pentru societatea românească” și că va propune ca o stradă din Cluj-Napoca să-i poarte numele.
