Închide

Primăria pornește „incubatorul de afaceri” pentru romi. Și procesele contra celor nemulțumiți că stau în containere, la Pata Rât

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 07, 2014 0 1515

Proiectul halelor pentru IMM-uri de la Pata Rât cu bani europeni a intrat în faza licitației de construire. Achizițía a fost lansată la începutul lui octombrie. Tot luna acesta va avea loc și deschiderea ofertelor. Contractul scos la licitație este de peste 1,2 milioane de lei și implică construirea a două hale destinate IMM-urilor din domeniul reciclării deșeurilor.

Administrația locală a scos la licitație contractul de amenajare a unor hale destinate IMM-urilor din domeniul colectării selective în cadrul proiectului cu finanțare europeană „Incluziunea grupurilor defavorizate prin crearea de locuri de muncă durabile în zona Pata Rât”, proiect în valoare de peste 1,8 milioane de lei. Halele vor fi construire în vecinătatea rampei de la Pata Rât. Anunțul de licitație a fost lansat în 2 octomrbrie, fiind vorba despre o licitație în cadrul Sistemului Electronic de Achiziții Publice cu termen de deschidere a ofertelor în 17 octombrie. Contractul este estimat la peste 1,2 milioane de lei și implică construirea a houă hale, plus amenajările și instalațiile aferente.

La finalul proiectul, halele vor fi populate cu IMM-ri din domeniul colectării seclective. De asemena, vor fi angajate în cadrul afacerilor și câteva persoane de etnie romă. Potrivit primăriei, în ceea ce privește administrarea noului incubator de afaceri destinat romilor pe care primăria l-a gîndit pentru zona Pata Rât, viitoarele hale vor fi date unor societăți private, în urma unei proceduri publice.

Societatea civilă: halele sunt pentru afaceri, nu pentru romi

Reprezentanți ai societății civile din Cluj sunt sceptici în privința proiectul lansat de primărie, cu bani europeni. Pe o rețea de socializare s-a înființat o comunitate <<Pata Cluj-Napoca Rât>> care promovează incluziunea în oraș a romilor din comunitarea Dallas de la Pata Rât, din aproprierea gropii de gunoi a orașului. ”Sper că nu crede nimeni în mod sincer că acest proiect ar susține muncitorii de pe rampă, sau locuitorii din Pata Rât (dintre care doar o parte lucrează pe rampă). Acest proiect susține, eventual, IMM-urile care vor fi atrase și se ocupă de compactarea deșeurilor din hârtie, plastic sau aluminiu. Această practică numita fals incluziune începe cu susținerea firmelor care vor continua să beneficieze, precum beneficiază și acum industria deșeurilor, de forță de muncă ieftină și precarizată a celor care sunt forțați de împrejurimi să lucreze pe rampă. Este cât se poate de revoltător că ei sunt exploatați de două ori pentru a aduce profit investitorilor”/’dezvoltatorilor – odata prin excluziunea, și a doua oară prin incluziunea lor” se arată într-una dintre postările publice.

Romii care stau ilegal trebuie trimiși acasă

Pe de altă parte, oficialii Salprest Rampă au spus în repetate rânduri să soluția pentru Pata Rât nu este să le construiești afeceri printre gunoaie ci să faci ordine în respectiva comunitate. „Pe cei care stau ilegal la Pata Rât îi trimiți acasă, iar pe cei care sunt în legalitate, încerci să-i integrezi în comunitate. Mai ales că mulți dintre ei sunt obișnuiți și fură aducând pagube firmelor clujene care derulează activități în zonă”, spuneau aceștia. Când vine vorba de măsuri, oficialii primăriei se apără și spun că au atras bani europeni pentru a îmbunătăți viața romilor de la Pata Rât. Primăria a iniţiat, per total, trei proiecte pe bani europeni gândite, după cum subliniază oficialii instituției, pentru integrarea socială a comunităţii de peste 300 de familii de romi care trăiesc în zona Pata Rât. Cele trei proiecte vizează amenajarea unui centru social integrat pe Calea Baciului nr. 18 prin mansardarea unui imobil al primăriei (pentru reinserţia pe piaţa muncii a adulţilor dar şi pentru facilitarea accesului copiilor romi la şcolile din oraş), a unei hale cu specific de reciclare la Pata Rât (unde să fie angajate persoane din comunitate) şi reabilitarea unor imobile din proprietatea primăriei de pe străzile Locomotivei şi Căii Ferate şi transformarea acestora în locuinţe pentru 11 familii rome.Valoarea totală a celor trei proiecte este de peste 13 milioane lei, din care finanţarea nerambursabilă, de peste 12 milioane lei.

Primăria a mutat romii din oraș în containere, la Pata Rât

Tot la Pata Rât administrația locală a făcut containere modulare (care trebuiau folosite în situații de forță majoră pentru locuire, dar au devenit locuințe pemanente) pentru romi, fiind la fel criticată de ONG-uri sau de societatea civilă, pe aceleași considerente de excluziune socială. De asemnea, relocarea unei comunități rome de pe strada Costei (unde s-a amenjat campusul universitar al Mitropoliei) tot la Pata Rât a fost la fel de criticată. A atras atenția organizațiilor internaționale și face obiectul și unui proces prin care zeci de romi cer despăgubiri primăriei. În primă instanță aceștia au câștigat despăgubiri de 2000 de euro/persoană plus mutarea în locuințe cu dimensiuni legale pentru locuire însă primăria a făcut recurs. „Curtea de Apel Cluj a admis recursul primarului municipiului Cluj-Napoca declarat împotriva sentinţei civile nr. 16903 din 30.12.2013 prin care Tribunalul Cluj a obligat autoritatea publică locală la plata daunelor morale în cuantum de 2.000 euro pentru fiecare persoană mutată de pe str. Coastei în locuinţele modulare de pe str. Platanilor, zona Pata Rât (în total aprox. 233 reclamanţi), precum şi punerea la dispoziţie a unor locuinţe cu suprafeţele prevăzute de prevederile Legii nr. 114/2006. Urmare a admiterii recursului, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Cluj-Napoca”, a informat primăria. Respectiva acțiune a fost prezentată ca un succes al departametului juridic al primăriei care, prin eforturile pe care le face, câștigă procese.

 

Prea-fericitii din groapa de gunoi from Veioza Arte on Vimeo.

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.